Connect with us

G7

Miniștrii de externe G7 și Josep Borrell condamnă încercările Rusiei de a-și transforma exporturile de energie în „arme”: Nu este un furnizor de încredere

Published

on

© European Union, 2022/ Source: EC - Audiovisual Service

Miniștrii de externe ai Canadei, Franței, Germaniei, Germaniei, Italiei, Japoniei, Regatului Unit și Statelor Unite ale Americii, precum și Înaltul Reprezentant al UE, condamnă cu fermitate războiul brutal, neprovocat, nejustificat și ilegal de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, se arată într-o declarație comună.

„Condamnăm și nu vom recunoaște încercările continue ale Rusiei de a redesena frontierele prin forță. Acest lucru constituie o încălcare flagrantă a dreptului internațional, în special o încălcare gravă a Cartei Organizației Națiunilor Unite, și subminează grav sistemul internațional bazat pe reguli. Reiterăm cererea noastră ca Rusia să pună capăt acestui război la alegere, să înceteze imediat și necondiționat toate ostilitățile și să își retragă trupele și echipamentele militare de pe întregul teritoriu al Ucrainei, în interiorul granițelor sale recunoscute la nivel internațional”, au transmis aceștia. 

De asemenea, miniștrii de externe G7 și șeful diplomației europene condamnă încercările Rusiei de a-și transforma exporturile de energie în arme și de a folosi energia ca instrument de coerciție geopolitică.

„Prin urmare, Rusia nu este un furnizor de energie de încredere. Vom acționa în solidaritate și în strânsă coordonare pentru a atenua impactul întreruperilor aprovizionării asupra economiilor și cetățenilor la nivel mondial și în țările noastre, în special pentru a proteja grupurile vulnerabile. Lucrăm pentru a ne asigura că Rusia nu își exploatează poziția de producător de energie pentru a profita de pe urma agresiunii sale pe seama țărilor vulnerabile. Ne vom baza pe acțiunile noastre recente pentru a asigura aprovizionarea cu energie, pentru a stabiliza piețele și pentru a atenua creșterile prețurilor la energie determinate de acțiunile Rusiei și de condițiile extraordinare de pe piață”, se menționează în declarația comună. 

Miniștrii G7 își mențin angajamentul față de diversificarea energiei și a resurselor și promovează piețe energetice competitive, fiabile și accesibile, care sunt transparente și respectă standarde înalte de mediu, sociale și de guvernanță.

„Reiterăm sprijinul pentru o tranziție globală ambițioasă și accelerată către o energie curată, care să ducă la un nivel net zero până în 2050, în conformitate cu o limită de încălzire de 1,5°C și cu punerea în aplicare a Pactului de la Glasgow privind clima. Acest lucru este esențial pentru atingerea obiectivelor noastre comune în materie de climă, securitate și redresare economică. Cu cât realizăm mai repede această tranziție, cu atât mai sigure vor fi societățile noastre”, au punctat aceștia.

Miniștrii de externe ai statelor G7 și Josep Borrell continuă să exploreze măsuri suplimentare pentru a împiedica Rusia să profite de pe urma războiului său de agresiune și pentru a reduce capacitatea Moscovei de a purta un război.

„Pe măsură ce eliminăm treptat energia rusă de pe piețele noastre interne, vom căuta să dezvoltăm soluții care să reducă veniturile rusești din hidrocarburi, să sprijine stabilitatea pe piețele energetice globale și să minimizeze impactul economic negativ, în special asupra țărilor cu venituri mici și mijlocii. Ne menținem angajamentul de a lua în considerare o serie de abordări, inclusiv opțiuni pentru o interdicție completă a tuturor serviciilor care permit transportul de țiței și produse petroliere rusești pe mare la nivel global, cu excepția cazului în care petrolul este cumpărat la un preț sau sub un preț care urmează să fie convenit în urma consultării cu partenerii internaționali. Atunci când luăm în considerare această opțiune și alte opțiuni, vom lua în considerare, de asemenea, mecanisme de atenuare, alături de măsurile noastre restrictive, pentru a ne asigura că țările cele mai vulnerabile și cele mai afectate își mențin accesul la piețele energetice, inclusiv la cele din Rusia”, au subliniat aceștia.

Ei au dat asigurări că vor reduce dependența de produsele nucleare civile și de produsele conexe din Rusia și vor ajuta țările care doresc să își diversifice aprovizionarea.

„În toate aceste acțiuni, ne vom sprijini reciproc și ne vom coordona acțiunile pentru a păstra unitatea G7 și pentru a ne consolida securitatea și rezistența energetică colectivă. Salutăm eforturile depuse de parteneri în vederea refacerii rezervelor de gaze și a creșterii securității și rezilienței energetice, în contextul în care Rusia își intensifică armarea energiei. În același timp, ne vom continua eforturile cu partenerii din întreaga lume pentru a face din economiile și eficiența energetică o prioritate globală. Rămânem fermi în solidaritatea noastră cu Ucraina și ne reafirmăm angajamentul de nezdruncinat de a sprijini guvernul și poporul ucrainean în apărarea curajoasă a suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei și în lupta lor pentru un viitor pașnic, prosper și democratic”, au conchis miniștrii de externe ai G7.

Andreea Radu este redactor CaleaEuropeană.ro. Absolventă a Facultății de Științe Politice din cadrul Universității din Bucuresti, Andreea urmează un program de masterat în domeniul "Politicile egalității de șanse in context românesc și european".

G7

Miniștrii de externe ai G7 condamnă „escaladarea deliberată din partea Rusiei” și promit noi sancțiuni

Published

on

© European Union, 2022

Miniştrii de externe din G7 au condamnat „escaladarea” din partea Moscovei în conflictul din Ucraina şi au promis că vor adopta „noi sancţiuni”, în urma anunţării mobilizării parţiale în Rusia, se arată într-un comunicat publicat joi, potrivit Agerpres.

La sfârşitul unei întâlniri pe marginea Adunării Generale a Naţiunilor Unite, miniştrii „au deplâns escaladarea deliberată din partea Rusiei, inclusiv mobilizarea parţială a rezerviştilor şi retorica nucleară iresponsabilă”.

De asemenea, miniştrii de externe ai Germaniei, Canadei, Statelor Unite, Franţei, Italiei, Japoniei şi Marii Britanii, precum şi şeful diplomaţiei europene Josep Borrell, au condamnat „referendumurile fictive de pe teritoriul suveran al Ucrainei”, anunţate de autorităţile proruse din regiunea ocupată Donbas.

„Votul nu poate fi liber sau just când forţe ruse sunt prezente”, au declarat aceștia.

Citiți și: UE condamnă referendumurile ilegale anunțate în teritoriile ocupate din estul Ucrainei și pregătește noi sancțiuni împotriva Rusiei

Josep Borrell a precizat că G7 ar trebui să adopte noi sancţiuni specifice şi să menţină o presiune economică şi politică susţinută asupra Rusiei. 

„Vom studia şi adopta noi măsuri restrictive, atât personale, cât şi sectoriale”, a declarat Înaltul Reprezentant al UE.

Mai mult, miniştrii şi-au reafirmat angajamentul de „a finaliza pregătirile” pentru punerea în aplicare a plafonării preţului petrolului rusesc și au cerut Rusiei „să predea controlul” centralei nucleare de la Zaporojie.

Miercuri, miniștrii de externe din Uniunea Europeană au convenit să pregătească noi sancțiuni împotriva Rusiei și să crească livrările de arme către Kiev, după ce președintele Vladimir Putin a ordonat prima mobilizare pe timp de război a țării, de după cel de-al Doilea Război Mondial, pentru a lupta în Ucraina, a anunțat Josep Borrell. 

Uniunea Europeană a adoptat deja șapte pachete de măsuri restrictive ca urmare a războiului ilegal contra Ucrainei. Cel mai recent vizează o nouă interdicție asupra importurilor de aur din Rusia și consolidează, în același timp, controalele asupra exporturilor de tehnologii cu dublă utilizare și de tehnologii avansate.

Continue Reading

G20

Liderii SUA, UE, Uniunii Africane și președințiile G7 și G20 își afirmă angajamentul de ”a acționa la scară largă și în mod concret pentru a răspunde nevoilor urgente de securitate alimentară”

Published

on

© European Union, 2022

Liderii Uniunii Europene, Uniunii Africane, Statelor Unite, Spaniei, Columbiei, Nigeriei, Germaniei, țară care deține președinția G7 și Indoneziei, țară care deține președinția G20, și-au afirmat ”angajamentul de a acționa urgent, la scară largă și în mod concret, pentru a răspunde nevoilor urgente de securitate alimentară și de nutriție a sute de milioane de oameni din întreaga lume”.

”Sistemele alimentare și securitatea alimentară globală se află într-un moment critic.  Efectele combinate ale unei pandemii globale, presiunile tot mai mari cauzate de criza climatică, prețurile ridicate ale energiei și ale îngrășămintelor, precum și conflictele prelungite, inclusiv invadarea Ucrainei de către Rusia, au perturbat producția și lanțurile de aprovizionare și au sporit în mod dramatic insecuritatea alimentară la nivel mondial, în special pentru cei mai vulnerabili”, este precizat în declarația comună adoptată la finalul Summitului global privind securitatea alimentară, desfășurat în contextul celei de-a 77-a sesiuni a Adunării Generale a ONU.

Liderii mai sus amintiți consideră că ”putem depăși insecuritatea alimentară globală doar prin colaborare în vederea creării unor parteneriate inovatoare – inclusiv cu instituții financiare internaționale și alte părți interesate cheie – în cadrul comunității mondiale”. 

”Ne angajăm să consolidăm cooperarea internațională și inițiativele de parteneriat între Organizația Națiunilor Unite și organizațiile regionale și subregionale, precum și organizațiile societății civile. Până la 20 septembrie 2022, peste 100 de state membre ale Organizației Națiunilor Unite au aprobat Foaia de parcurs pentru securitatea alimentară globală – Apel la acțiune”, mai este precizat în declarație.

Liderii își asumă astfel să construiască ”o agricultură și sisteme alimentare reziliente, în conformitate cu șapte linii de acțiune specifice”:

  • noi donații către organizațiile umanitare cheie pentru a permite o furnizare sporită de asistență umanitară imediată pentru salvarea de vieți, ori de câte ori este posibil;
  • să furnizeze, acolo unde este posibil și în funcție de necesități, donații în natură și costurile asociate necesare organizațiilor umanitare cheie pentru transportul și livrarea de produse alimentare, pe baza nevoilor evaluate de guvernele țărilor afectate sau de organizațiile umanitare;
  • să mențină deschise piețele de alimente, de îngrășăminte și de produse agricole și să evite măsurile restrictive nejustificate, cum ar fi interzicerea exporturilor de alimente și de îngrășăminte, care sporesc volatilitatea pieței și amenință securitatea alimentară și nutriția la nivel mondial;
  • să sprijine o creștere a producției de îngrășăminte, acolo unde este posibil și în funcție de necesități, pentru a compensa deficitul, să accelereze și să extindă inovațiile în materie de îngrășăminte, să sprijine comercializarea acestora și să promoveze metode de maximizare a eficienței îngrășămintelor;
  • să accelereze eforturile de sprijinire a agriculturii și a sistemelor alimentare durabile, prin consolidarea productivității agricole, în special în țările cele mai afectate, pentru a le spori rezistența și a sprijini producția internă, inclusiv, după caz, prin eforturi de sprijinire a unei tranziții energetice care să fie justă și echitabilă, pentru a le face mai rezistente și mai disponibile pentru producătorii de toate dimensiunile, inclusiv pentru micii fermieri;
  • să crească investițiile în cercetare și tehnologie pentru a dezvolta și a pune în aplicare inovații agricole bazate pe știință și rezistente la schimbările climatice, inclusiv semințe, care să contribuie la construirea unor sectoare agricole și sisteme alimentare durabile și rezistente;
  • să monitorizeze piețele care afectează sistemele alimentare, inclusiv piețele futures, pentru a asigura o transparență deplină și pentru a împărtăși date și informații fiabile și oportune privind evoluțiile pieței alimentare mondiale, în special prin intermediul organizațiilor internaționale relevante.

Uniunea Europeană și-a adus deja aportul la acest efort global menit să evite o criză alimentară mondială. ” Împreună cu statele noastre membre, am propus un răspuns global cuprinzător în materie de securitate alimentară, în valoare de aproape 8 miliarde de euro până în 2024, pentru a oferi ajutor umanitar, împreună cu soluții pe termen scurt și pe termen lung, în special pentru țările care au cea mai mare nevoie, în special în Africa”, a anunțat președintele Consiliului European, Charles Michel în intervenția sa.

De altfel, scoaterea cerealelor din Ucraina a reprezentat una dintre prioritățile Uniunii Europene, prin culoarele de solidaritate fiind transportate până acum 10 milioane de tone de produse alimentare.

Cât privește producția de îngrășăminte, Charles Michel a subliniat că modelul european de achiziție comună a vaccinurilor poate reprezenta o sursă de inspirație.

”Niciunul dintre noi nu poate face acest lucru de unul singur. Știm că Statele Unite au lansat, de asemenea, Provocarea globală a îngrășămintelor. Trebuie să îi implicăm și pe alții – donatori, guverne, bănci și companii private. Trebuie să ne asigurăm că toate inițiativele noastre globale sunt bine coordonate și adaptate la nevoile celor mai vulnerabili”, a mai spus președintele Consiliului European.

Continue Reading

G7

Miniștrii de finanțe ai G7 sunt de acord să plafoneze prețul petrolului rusesc: ”Măsura, deosebit de benefică pentru țările vulnerabile”

Published

on

Miniștrii de finanțe din Grupul celor șapte (G7) intenționează să pună în aplicare un plafon de preț pentru țițeiul și produsele petroliere de origine rusă, au confirmat vineri într-o declarație comună.

Miniștrii de finanțe ai G7 au adoptat astăzi, 2 septembrie, o declarație comună prin care transmis că intenționează să pună în aplicare o plafonare a prețului pentru petrolul rusesc, în contextul în care războiul de „agresiune al Rusiei” provoacă perturbări economice globale și amenință securitatea aprovizionării globale cu energie.

„Subliniem angajamentul nostru comun față de sancțiunile noastre hotărâte și coordonate impuse ca răspuns la războiul de agresiune al Rusiei. Confirmăm astăzi intenția noastră politică comună de a finaliza și de a pune în aplicare o interdicție globală a serviciilor care permit transportul maritim al țițeiului și al produselor petroliere de origine rusă la nivel mondial – furnizarea unor astfel de servicii va fi permisă numai dacă petrolul și produsele petroliere sunt achiziționate la un preț plafonat  stabilit de coaliția largă de țări care aderă la plafonul de preț și îl pun în aplicare”, se arată în declarația oficială. 

Potrivit miniștrilor de finanțe, „plafonul de preț este conceput în mod specific pentru a reduce veniturile Rusiei și capacitatea Rusiei de a-și finanța războiul de agresiune, limitând în același timp impactul războiului Rusiei asupra prețurilor globale ale energiei, în special pentru țările cu venituri mici și mijlocii.”

„Această măsură s-ar baza astfel pe sancțiunile existente, în special pe cel de-al șaselea pachet de sancțiuni al UE, și ar amplifica sfera de acțiune a acestora, asigurând coerența printr-un cadru global puternic”, se mai arată în declarație.

De asemenea, miniștri de finanțe G7 invită „toate țările să ofere contribuții la conceperea plafoanelor de preț și să pună în aplicare această măsură importantă”: „Îndemnăm toate țările care încă mai doresc să importe petrol și produse petroliere rusești să se angajeze să facă acest lucru numai la prețuri egale sau mai mici decât cele prevăzute de plafonul de preț.”

Măsura are potențialul de a fi deosebit de benefică pentru țările, în special pentru țările vulnerabile cu venituri mici și medii, care suferă din cauza prețurilor ridicate la energie și alimente, agravate de războiul de agresiune al Rusiei.

Continue Reading

Facebook

PPE3 hours ago

Manfred Weber: România și Bulgaria ar trebui să devină în sfârșit membre Schengen. Aveți sprijinul deplin al PPE

U.E.4 hours ago

Germania se va aproviziona cu gaz natural lichefiat din Emiratele Arabe Unite în urma unui acord încheiat de cancelarul Olaf Scholz

ROMÂNIA5 hours ago

Bogdan Aurescu s-a întâlnit, la New York, cu președintele executiv al American Jewish Committee. Situația de securitate de la Marea Neagră, subiect principal de discuție

S&D6 hours ago

Partidul Socialiștilor Europeni se reunește la Berlin, pe 14-15 octombrie, pentru cel de-al 12-lea Congres. Evenimentul va fi găzduit de partidul cancelarului Olaf Scholz

MAREA BRITANIE7 hours ago

Marea Britanie va crește cheltuielile forțelor sale armate cu cel puțin 52 mld. de lire sterline ca răspuns la agresiunea rusă

INTERNAȚIONAL9 hours ago

Zelenski s-a declarat „șocat” că Israelul nu a oferit Ucrainei sisteme de apărare anti-aeriană

COMISIA EUROPEANA11 hours ago

Finanțare din partea UE de peste 1,3 mld. de euro pentru drepturile femeilor și ale tinerilor, securitatea alimentară, lupta împotriva bolilor și biodiversitate

SUA1 day ago

Joe Biden amenință Rusia cu „costuri economice suplimentare rapide și severe” în cazul anexării unor părți din Ucraina

ROMÂNIA1 day ago

Cosmin Marinescu: Utilizarea eficientă și integrală a fondurilor europene trebuie să rămână prioritatea zero a autorităților statului

ROMÂNIA1 day ago

Bogdan Aurescu a inaugurat, la New York, expoziția „Parteneriatul Strategic România – SUA 25”

NATO2 days ago

Klaus Iohannis, despre amenințarea Rusiei cu un război nuclear: România, ca parte a NATO, este pregătită pentru orice scenariu. Românii nu trebuie să intre în panică

ROMÂNIA2 days ago

Klaus Iohannis, către antreprenorii români din Silicon Valley: Poate aveți unele lecții care ne-ar folosi în România

ROMÂNIA2 days ago

Nicolae Ciucă: Salutăm interesul manifestat de Banca Japoneză de Cooperare Internațională pentru susținerea marilor proiecte de infrastructură de transport și de producere a energiei verzi

U.E.2 days ago

Ministrul ungar de externe, singurul din UE care s-a întâlnit cu Lavrov la ONU: Există o singură soluție la inflația de război și la prețurile epuizante ale energiei: pacea. Ungaria vrea pace

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen îndemnă tânăra generație să apere democrația în fața autocrației: Trebuie să lucrăm la consolidarea acesteia pentru că știm cât de repede se poate schimba istoria

DIASPORA2 days ago

Klaus Iohannis, întâlnire cu românii din SUA: România merge bine şi economia creşte, deși suntem într-o situație complicată din cauza războiului Rusiei în Ucraina

ONU4 days ago

Joe Biden, la ONU: SUA nu caută un război rece cu China, dar vom fi neîngrădiți în a promova o lume liberă, deschisă, sigură și prosperă

INTERNAȚIONAL4 days ago

De la tribuna ONU, Biden denunță încălcarea Cartei Națiunilor Unite de către Rusia: Un membru permanent al Consiliului de Securitate a încercat să șteargă de pe hartă un stat suveran

ROMÂNIA4 days ago

Marcel Boloș: Prima cerere de plată din PNRR ar trebui încasată în prima jumătate a lui octombrie. În aceeași lună, ar urma să fie transmisă și cea de-a doua cerere de plată de 2,8 mld. de euro

ROMÂNIA4 days ago

Premierul Nicolae Ciucă, după ce Putin a anunțat ”mobilizarea parțială a armatei ruse”: Ne menţinem atitudinea echilibrată și analizăm cu calm situația împreună cu aliaţii noştri din NATO

Team2Share

Trending