Zeci de mii de persoane s-au adunat sâmbătă la Budapesta pentru a protesta împotriva premierului Viktor Orban, fluturând drapelul național, în timp ce liderul partidului de opoziție Tisza, aflat în plină ascensiune, a promis să facă Ungaria parte dintr-o Europă puternică și să pună capăt celor 15 ani de guvernare ai lui Orban, informează Reuters, Radio Free Europe , AP și Agerpres.

Peter Magyar, un fost membru al guvernului, și-a lansat mișcarea în urmă cu un an, iar partidul său Tisza – numit după al doilea râu ca mărime din Ungaria – detronează partidului lui Orban, Fidesz, în majoritatea sondajelor, cu un an înainte de alegerile din 2026 și în timp ce economia se confruntă cu dificultăți.

Peste 50.000 de opozanți ai săi au înfruntat vremea rece și ploioasă pentru a se aduna la Budapesta, strigând ”Fidesz mizerabil” și ”Tisza se inundă”.

”Cei care își înșală propria națiune ar trebui să ajungă în coșul de gunoi al istoriei. Timpul nostru a sosit”, a declarat Magyar mulțimii.

Premierul Ungariei, Viktor Orban, a promis sâmbătă că va lua măsuri drastice împotriva ”armatei din umbră” formată din opozanți politici, jurnaliști, judecători și activiști din țară, despre care a spus că lucrează pentru puteri străine, informează Politico Europe.

Într-un discurs incendiar rostit la un miting de partid din Budapesta, care a marcat revoluția de la 1848 din Ungaria împotriva dominației austriece, Orban și-a comparat adversarii politici cu ”insecte” care au „supraviețuit prea mult timp”.

El i-a acuzat pe ”politicieni, judecători, jurnaliști, pseudo-ONG-uri și activiști politici” că iau ”dolari corupți” în detrimentul propriei lor țări și a promis să ”elimine întreaga armată a umbrelor”.

Liderul maghiar a adoptat o poziție dură în cadrul discuțiilor UE pentru sprijinirea Ucrainei – și o poziție mult mai blândă față de Rusia lui Vladimir Putin – exprimând opoziția la începutul acestei luni, în cadrul summitului Consiliului European, față de o inițiativă europeană privind acordarea garanțiilor de securitate pentru Ucraina, liderii UE reuniți la Bruxelles fiind nevoiți să adopte concluziile fără Budapesta.

”Conducătorii Europei au decis că Ucraina trebuie să continue războiul cu orice preț, iar în schimb va obține o aderare rapidă la UE, folosind banii noștri. Nu putem avea decât un singur răspuns la asta: o Uniune, dar fără Ucraina”, a spus el.

Comentariul a reluat o listă a lucrurilor pe care maghiarii le doresc de la Bruxelles, pe care Orbán a publicat-o mai devreme sâmbătă. Lista includea un ”veto puternic” pentru guvernele naționale, oprirea migrației, eliminarea a ceea ce el a numit ”agenții Soros” din Comisia Europeană și pacea în Europa, precum și o ”Uniune fără Ucraina”.

Ungaria urmează să organizeze alegeri generale anul viitor, iar comentariile incendiare ale lui Orban ar putea fi alimentate de emoțiile electorale. Partidul Tisza al aliatului lui Orban, devenit rival, Peter Magyar, ar putea reprezenta o amenințare reală pentru partidul Fidesz al lui Orban, după o ascensiune abruptă în sondaje pentru partidul intrat în opoziție.

Deși Fidesz a rămas cel mai mare partid în cadrul alegerilor pentru Parlamentul European de anul trecut, acesta a înregistrat cel mai slab rezultat din istoria sa în cadrul alegerilor europene, Tisza obținând 30 % din voturi. Anul acesta, ambele partide au fost cotate la aproximativ 40 %, cu Tisza conducând în sondajele recente.

Prim-ministrul Poloniei Donald Tusk a criticat susținerea predecesorului său Mateusz Morawiecki pentru George Simion, după ce fostul premier polonez și actual președinte al Alianței Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR) s-a aflat vineri la București alături de președintele Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), care și-a depus candidatura pentru scrutinul prezidențial din luna mai la Biroul Electoral Central.

Donald Tusk a scris pe Facebook că România este un partener “cheie în apărarea graniței de est a Uniunii și NATO”, iar fostul premier Mateusz Morawiecki susține un candidat pro-rus și anti-european. „Nici măcar nu se mai prefac”, a scris premierul Poloniei.

“Morawiecki la București l-a susținut pe George Simion la alegerile prezidențiale din România. El este liderul partidului AUR deschis pro-rus și anti-european. România este un partener cheie în apărarea graniței de est a Uniunii și NATO. Nici măcar nu se mai prefac”, a precizat Donald Tusk.

Mateusz Morawieck a fost prim-ministru al Poloniei din 2017 până în 2023. Membru al partidului conservator Lege și Justiție (PiS), el a fost înlocuit în funcția de premier de Donald Tusk, liderul opoziției pro-europene. În februarie 2025, Mateusz Morawiecki a fost pus sub acuzare pentru abuz în serviciu, în legătură cu organizarea alegerilor prezidențiale din 2020.

În luna decembrie, la o săptămână după ce Curtea Constituțională din România a anulat alegerile prezidențiale pe fondul unor ingerințe externe și a unui proces electoral viciat, premierul Donald Tusk a denunțat interferența rusă în alegerile din România și a avertizat Moscova împotriva oricăror imixtiuni având în vedere că Polonia are alegeri prezidențiale în 2025, tot în luna mai. Primul tur este programat pentru data de 18 mai, când în România ar trebui să aibă loc cel de-al doilea tur de scrutin, iar turul al doilea al prezidențialelor din România ar urma să se desfășoare la 1 iunie.

Potrivit sondajelor, favorit pentru câștigarea alegerilor este primarul capitalei Varșovia, Rafal Trzaskowski, care candidează din partea Coaliției Civice a premierului Tusk. Trzaskowski a candidat și în 2020, dar a pierdut în fața președintelui Andrzej Duda, care acum nu mai are dreptul să candideze. Din partea PiS candidează istoricul Karol Nawrocki.

Președintele german Frank-Walter Steinmeier și-a exprimat îngrijorarea cu privire la consecințele asupra democrației pe care le are modificarea peisajului media, anunță DPA, citat de Agerpres.

Există o schimbare fundamentală în comunicarea politică, a declarat Steinmeier pentru ziarul Augsburger Allgemeine într-un interviu publicat sâmbătă.

”Dezbaterea se mută de la media de calitate la rețelele sociale – iar acest lucru schimbă profund democrația noastră”, a menționat oficialul german.

”Nu există nicio îndoială: climatul de socializare s-a schimbat în aproape toate democrațiile occidentale. Opiniile noastre se ciocnesc din ce în ce mai puternic. Rețelele de socializare funcționează pe principii de alb sau negru, da sau nu. Această pierdere a chibzuinței este îngrijorătoare. Rămâne de datoria noastră să pledăm neobosit pentru coexistența pașnică și să dăm un exemplu. În același timp, politicienii trebuie să acorde și mai multă atenție problemelor care îi preocupă pe cetățeni de ceva timp”, a semnalat președintele Germaniei.

Uniunea Europeană este prima jurisdicție din lumea care are un Act privind serviciile digitale care va reechilibra drepturile și responsabilitățile utilizatorilor, ale intermediarilor online, inclusiv ale platformelor online, precum și ale platformelor online foarte mari, și ale autorităților publice.

DSA conține obligații de diligență la nivelul UE care se vor aplica tuturor serviciilor digitale care conectează consumatorii la bunuri, servicii sau conținut, inclusiv noi proceduri pentru eliminarea mai rapidă a conținutului ilegal, precum și o protecție cuprinzătoare a drepturilor fundamentale ale utilizatorilor online.

În domeniul de aplicare al DSA intră diverse servicii de intermediere online. Obligațiile acestora în temeiul DSA depind de rolul, dimensiunea și impactul lor asupra ecosistemului online. Aceste servicii intermediare online includ:

• Serviciile intermediare care oferă infrastructură de rețea: Furnizorii de acces la internet, registratorii de nume de domenii;
• Servicii de găzduire, cum ar fi cloud computing și servicii de găzduire web;
• Motoare de căutare online foarte mari, cu peste 10 % din cei 450 de milioane de consumatori din UE și, prin urmare, cu o responsabilitate mai mare în ceea ce privește limitarea conținutului ilegal online;
• Platformele online care reunesc vânzătorii și consumatorii, cum ar fi piețele online, magazinele de aplicații, platformele de economie colaborativă și platformele de socializare;
  platformele online foarte mari, cu o rază de acțiune de peste 10 % din cei 450 de milioane de consumatori din UE, care ar putea prezenta riscuri deosebite în ceea ce privește diseminarea de conținuturi ilegale și prejudicii societale.