Președinta Republicii Moldova i-a mulțumit omologului austriac pentru sprijinul ”deplin în dialogul nostru bilateral prin programe și proiecte în domenii precum buna guvernare, învățământul profesional, dezvoltarea rurală, protecția mediului sau adaptarea la schimbările climatice.”

Maia Sandu și-a început vizita de două zile pe care o efectuează în Austria cu o întrevedere cu Alexander Van der Bellen, cei doi convenind să avanseze cooperarea dintre cele două țări în domeniile economic, al protecției mediului și energetic, inclusiv pentru dezvoltarea energiei regenerabile.

Ministerele Economiei și cel al Mediului urmează să elaboreze o agendă comună în acest sens, a anunțat Administrația Prezidențială din Republica Moldova într-un comunicat.

”Austria a fost și este un partener de încredere pentru Republica Moldova. Beneficiem de sprijinul acesteia deplin în dialogul nostru bilateral prin programe și proiecte în domenii precum buna guvernare, învățământul profesional, dezvoltarea rurală, protecția mediului sau adaptarea la schimbările climatice. Partenerii austrieci ne-au asigurat și de susținere în dialogul cu instituțiile UE”, a declarat Maia Sandu.

Aceasta i-a mulțumit președintelui Austriei pentru donația de 100.000 de doze de vaccin, dar și pentru sprijinul pe care Austria l-a acordat Republicii Moldova anul trecut, în lupta cu pandemia.

În egală măsură, Maia Sandu i-a mulțumit și viceprim-ministrului austriac, Werner Kogler, cu care a avut o întâlnire, pentru deschiderea partenerilor austrieci de a promova parcursul european al Republicii Moldova, conform unui comunicat al Președinției Republicii Moldova.

Vizita la Viena a mai continuat cu o întâlnire cu membrii Grupului parlamentar de prietenie cu Republica Moldova.

Șefa statului le-a mulțumit parlamentarilor austrieci pentru sprijinul constant în implementarea programelor și proiectelor în domenii prioritare pentru țara noastră, precum dezvoltarea învățământului profesional tehnic, crearea locurilor de muncă pentru tineri sau creșterea competitivității economiei prin sprijinirea transformării digitale.

Consiliului de asociere UE-Republica Moldova se va reuni pentru a șasea oară săptămâna viitoare, pe 28 octombrie. Reuniunea va fi prezidată de Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, Josep Borrell, iar delegația Republicii Moldova va fi condusă de premierul Natalia Gavrilița, potrivit comunicatului oficial. 

Comisia Europeană va fi reprezentată de comisarul european pentru vecinătate și extindere, Oliver Varhelyi.

Subiectele principale pe agenda Consiliului de asociere UE-Republica Moldova vor fi:

• dialog politic, reformă politică, asociere politică;
• cooperarea și convergența în politica externă și de securitate;
• libertate, securitate și justiție;
• aprofundarea comerțului și a zonei de liber schimb;
• cooperarea economică și alte cooperări sectoriale, inclusiv în domeniul energiei.

De asemenea, Consiliul de asociere va discuta despre provocările globale, Parteneriatul Estic și reglementarea conflictului transnistrean.

Reamintim că Uniunea Europeană a publicat marți, 19 octombrie, un raport privind punerea în aplicare a Acordului de Asociere UE-Republica Moldova, care concluzionează că, deși în a doua jumătate a anului 2020 Moldova a înregistrat un regres în ceea ce privește standardele statului de drept și reformele, alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 au oferit un mandat clar și puternic forțelor pro-reformă pentru a implementa o agendă ambițioasă privind combaterea corupției ți sărăciei, un sistem judiciar îmbunătățit, în conformitate cu angajamentele asumate de Moldova în cadrul Acordului de asociere.

Citiți și: Natalia Gavrilița, întâlnire cu Josep Borrell: După valurile devastatoare de corupție, R. Moldova are ocazia de a se reconstrui. UE este partenerul nostru esențial în calea spre redresare

UE a rămas principalul partener comercial al Republicii Moldova, reprezentând 53% din totalul schimburilor comerciale ale țării vecine. Un nou Cod vamal a fost adoptat la 24 august 2021, deschizând calea pentru viitoarea cooperare vamală și facilitarea comerțului. La 16 iulie 2021, Comisia a inclus Moldova pe lista țărilor terțe autorizate să exporte produse lactate în UE, sub rezerva unui tratament specific de atenuare a riscurilor

Președintele Klaus Iohannis le-a solicitat luni liderilor europeni să sprijine Republica Moldova în asigurarea alimentării cu gaze naturale și energie electrică, în contextul în care și autoritățile de peste Prut se confruntă cu criza creșterii prețurilor la energie.

Președintele Klaus Iohannis a participat luni la o întâlnire în format videoconferință cu președintele Consiliului European, Charles Michel, cu președintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, și premierii din Polonia, Mateusz Morawiecki, Slovacia, Eduard Heger, și Slovenia, Janez Jansa,  în pregătirea reuniunii Consiliului European din 21-22 octombrie de la Bruxelles.

Principalele subiecte aflate pe agenda reuniunii Consiliului European vizează coordonarea la nivel european în contextul pandemiei de COVID-19, agenda digitală a Uniunii, creșterea prețurilor la energie, migrația, politica comercială europeană și relațiile externe ale UE, cel din urmă subiect vizând și dimensiunea Parteneriatului Estic.

Astfel în perspectiva Summitului Parteneriatului Estic, care va avea loc în luna decembrie, la Bruxelles, “preşedintele României a subliniat necesitatea sprijinirii de către Uniunea Europeană, prin măsuri concrete, a celor trei țări partenere care doresc consolidarea relaţiei cu Uniunea”, se arată într-un comunicat al Administrației Prezidențiale remis CaleaEuropeană.ro.

“În contextul crizei energetice actuale, preşedintele Klaus Iohannis a solicitat sprijinirea Republicii Moldova pentru asigurarea alimentării cu gaze naturale și energie electrică“, mai transmite sursa citată.

Solicitarea lui Iohannis urmează unui demers similar efectuat și de ministrul de externe, Bogdan Aurescu. Luni, în marja participării sale la reuniunea miniștrilor de externe din UE de la Luxemburg, șeful diplomației române a anunțat că v-a solicita instituțiilor Uniunii Europene și statelor membre să sprijine Republica Moldova, ”cu experți și asistență financiară”, în eforturile sale de a depăși criza alimentării cu gaze naturale astfel încât ”Guvernul de la Chișinău să implementeze procesul ambiţios de reforme la care s-a angajat după alegerile de pe 11 iulie“.

Ulterior, într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro de Ministerul Afacerilor Externe, diplomația română a precizat că ministrul Aurescu “a ridicat totodată în discuție situația crizei gazului din Republica Moldova și a solicitat sprijinul consistent și rapid al instituțiilor europene și al statelor membre pentru depășirea acesteia”.

Republica Moldova a solicitat ajutor ţărilor Uniunii Europene după ce gigantul rus Gazprom şi-a redus livrările către acest stat.

Oficialii de la Chișinău nu sunt dispuşi să accepte noi termeni în contractul cu Gazprom, ce ar include preţuri semnificativ mai mari și doreşte aprovizionarea cu gaze prin România.

Aprovizionarea cu gaz a Republicii Moldova a scăzut cu aproximativ o treime, în timp ce preţurile au crescut de la 550 de dolari la mie de metri cubi luna trecută la 790 de dolari luna aceasta, de aproape cinci ori mai mult decât media plătită de ţară anul trecut.