Ziua Unirii Principatelor Române reprezintă un moment reprezentativ de voință și solidaritate a românilor, definind în mod fundamental intrarea noastră în modernitatea politică europeană și orientarea spre valorile occidentale, a transmis vineri ministrul afacerilor externe Emil Hurezeanu, potrivit unui comunicat al MAE remis CaleaEuropeană.ro,
„Aniversăm astăzi, 24 ianuarie, Unirea Principatelor Române de la 1859, onorând memoria și spiritul înaintașilor care au făcut posibilă întemeierea statului național român și recunoașterea internațională a acestuia, amintindu-ne de puterea unității și acțiunii solidare a națiunii române și reafirmând statutul nostru actual, ca stat modern, profund integrat în spațiul european și euro-atlantic, promotor al dreptului internațional, al ordinii internaționale bazate pe reguli și al valorilor democratice”, a declarat Emil Hurezeanu.
Potrivit ministrului de externe, atunci, ca și acum, într-un context global dificil, „marcat de realitatea tragică a conflictelor, inclusiv în vecinătatea noastră apropiată”, acțiunea diplomației române a fost „esențial ancorată în promovarea intereselor naționale”.
„Înaintașii noștri, patrioți făuritori ai României moderne, s-au format, în marea lor majoritate, în școlile și universitățile Europei, la ale cărei valori umaniste și progresiste au fost pe deplin racordați. Aceștia au fost profund conștienți de faptul că doar în cadrul națiunilor libere ale Europei românii puteau atinge obiectivele unității, independenței și prosperității naționale”, a adăugat Hurezeanu.
El a amintit că în 1859 diplomația română s-a aflat în fața primei mari oportunități de acțiune elaborată, fiind trimiși imediat reprezentanți diplomatici români, însărcinați cu misiunea recunoașterii Unirii la Constantinopol, Paris și în alte capitale europene importante.
„Dând dovadă de moderație, tact și înțelepciune, domnitorul Alexandru Ioan Cuza, trimișii săi diplomatici și oamenii politici români, în ansamblul lor, au căutat să evite gesturile intempestive, reușind să obțină, până în toamna anului 1859, recunoașterea dublei alegeri, chiar dacă avea un caracter excepțional, fiind valabilă exclusiv pe durata domniei lui Cuza”, a detaliat ministrul.
Acesta a adus un omagiu acelor personalități precum Alexandru Ioan Cuza, Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Nicolae Kretzulescu, Vasile Boerescu, Ion Ghica și alții, care au contribuit decisiv la Unirea Principatelor Române și la recunoașterea internațională a acesteia, „cu atât mai mult cu cât istoria instituției noastre este intrinsec legată de actul Unirii de la 1859, secția Afacerilor Străine fiind înființată în cadrul Secretariatului de Stat. Aceasta a reprezentat nucleul a ceea ce, începând din 1862, va deveni, sub denumirea inițială de „Departamentul Trebilor Străine și de Stat”, instituția Ministerului Afacerilor Externe”.
„Astfel, patriotismul, profesionalismul și dedicarea tuturor oamenilor politici, intelectualilor și diplomaților care au făcut posibil momentul istoric de la 24 ianuarie 1859 vor rămâne mereu repere în activitatea noastră și ne vor ghida în îndeplinirea misiunii și a obiectivelor specifice. La mulți ani, România!”, a conchis Emil Hurezeanu.
