INTERNAȚIONAL
Ministrul de externe iranian Mohammad Javad Zarif: Dacă SUA dorește o înâlnire cu Iranul, trebuie să respecte acordul nuclear din 2015 și să pună capăt ,,terorismului economic”
Published
4 years agoon

Ministrul de externe iranian Mohammad Javad Zarif a declarat joi că, dacă Washingtonul doreşte o întâlnire cu Teheranul, trebuie mai întâi să respecte acordul nuclear din 2015 şi să înceteze ,,terorismul economic” împotriva poporului iranian, transmite Reuters, preluat de Agerpres.
Tensiunile dintre Teheran și Washington s-au înrăutățit de când Trump a retras SUA din acordul nuclear din 2015 și a reimpus sancțiunile asupra economiei iraniene. În ultimele luni, ambele state au fost autoarele unor acte de provocare în Orientul Mijlociu care au generat amenințări cu războiul din partea SUA și promisiuni de represalii din partea Iranului.
În replică, Teheranul a început să se abată treptat de la prevederile acordului şi a ameninţat cu noi încălcări ale acestuia în septembrie dacă nu îi vor fi ridicate sancţiunile.

© Hassan Rouhani/Twitter
,,Vom continua să ne reducem angajamentele din acordul din 2015 dacă interesele noastre nu sunt garantate”, a declarat, marți, preşedintele iranian Hassan Rouhani.
În acest sens, SUA au o poziție fermă care presupune că drumul spre normalizarea relațiilor este legat de denuclearizarea Iranului.
„Ceea ce ne dorim este foarte simplu. Trebuie să fie non-nucleari. Vom vorbi despre rachete balistice, vom vorbi despre momentul potrivit”, a spus Donald Trump, într-o declarație în marja Summitului G7 de la Biarritz, adăugând: „Dar trebuie să oprească terorismul. Cred că se vor schimba, chiar cred. Cred că au o șansă.”
La rândul său, șeful diplomației iraniene a replicat că ,,Statele Unite sunt angajate într-un război economic împotriva poporului iranian şi pentru noi nu va fi posibil să intrăm în discuţii cu Statele Unite dacă nu vor înceta să impună un război şi să se implice în terorism economic împotriva poporului iranian’, le-a declarat Zarif reporterilor joi la Kuala Lumpur, după discursul ţinut cu prilejul unui forum privind securitatea în lumea islamică, potrivit Agerpres.
,,Prin urmare, dacă vor să revină în sală există un bilet pe care trebuie să şi-l cumpere, iar acest bilet este respectarea acordului”, a continuat Zarif, referindu-se la acordul nuclear din 2015.
Ministrul a mai spus că, din punctul de vedere al Teheranului, o întâlnire este necesară doar ,,dacă există un rezultat”.
Declarațiile lui Zarif respectă linia de gândire a președintelui Rouhani care declara tot marți că Iranul nu intenţionează să poarte discuţii cu SUA până când Washingtonul nu va ridica toate sancţiunile ,,ilegale și nedrepte” pe care i le-a impus. De asemenea, în ceea ce privește chestiunea spinoasă a capabilităților nucleare, președintele iranian a precizat că ,,Teheranul nu a dorit niciodată arme nucleare”, adăugând că dacă este sigur că ,,participarea la o discuție sau o întâlnire cu cineva va contribui la dezvoltarea țării mele și la rezolvarea problemelor oamenilor, nu voi ezita să fac acest lucru”.
Donald Trump s-a arătat deschis spre rezolvarea conflictului cu Iranul din declarațiile făcute în weekend și la începutul săptămânii la Biarritz, Franța. Președintele american a declarat că dorește să vadă un Iran puternic și că nu caută o schimbare de conducere în Teheran, adăugând că nivelul de trai pentru iranienii de rând este inacceptabil, transmite Reuters, preluat de Agerpres.
Ulterior acestei declarații, șeful de la Casa Albă a spus că are „sentimente bune” cu privire la perspectiva unui nou acord nuclear cu Iranul, care ar trebui să acopere o perioadă mult mai extinsă de timp față de actualul acord, precum și supravegherea mai multor locații cu activitate de îmbogățire a uraniului.
President @realDonaldTrump on Iran: “We’re looking for no nuclear weapons, no ballistic missiles, and a longer period of time. Very simple.” pic.twitter.com/Y8xvo616Wm
— The White House (@WhiteHouse) August 26, 2019
,Iranul nu este aceeași țară în care a fost în urmă cu doi ani și jumătate când am intrat în funcție”, a declarat el reporterilor la o conferință de presă comună G7 cu liderul francez Emmanuel Macron.
,,Cred cu adevărat că Iranul poate fi o națiune grozavă … dar nu pot avea arme nucleare”, a reiterat liderul de la Casa Albă, adăugând că trebuie să fie ,,jucători buni” înainte de a fi de acord cu o întâlnire.
Amintim faptul că Donald Trump nu a considerat oportun să aibă o întrevedere cu ministrul de externe al Iranului, prezent la Biarritz, la invitația președintelui Franței, Emmanuel Macron, care a acționat în încercarea de a ușura tensiunile dintre Washington și Teheran. Trump a spus că nu s-a întâlnit separat cu șeful diplomației iraniene deoarece era ,,prea curând pentru o astfel de întâlnire”, în condițiile în care SUA consideră Iranul un adversar periculos.

© Javad Zarif/Twitter
După o discuție care a durat trei ore, Președinția franceză a informat că discuţiile asupra programului nuclear iranian între ministrul de externe al Iranului şi oficiali francezi în marja summitului G7 ,,au fost pozitive” şi ,,vor continua”, relata Agerpres, potrivit AFP. Mohammad Javad Zarif s-a întâlnit inițial cu ministrul francez de externe Le Drian, apoi cu preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, timp de jumătate de oră, la Primăria din Biarritz.
Astfel, la începutul celei de-a doua zile de lucru, președintele francez, Emmanuel Macron, a sugerat un plan în cadrul summitului pentru a dezamorsa tensiunile crescânde din Golf, sugerând ridicarea parțială a embargoului american asupra petrolului iranian în schimbul revenirii Teheranului la respectarea deplină a acordului nuclear din 2015, potrivit The Guardian.
Cu toate acestea, concluziile Summitului G7 din Franța au fost clare în ceea ce privește abordarea față de Iran și nu au inclus aspecte specifice legate de negocierea unui alt acord nuclear sau adoptarea altor măsuri pentru detensionarea situației. Astfel, statele reunite la Biarritz au hotărat îndeplinirea a două obiective: să se asigure că Iranul nu achiziționează niciodată arme nucleare și că favorizează pacea și stabilitatea în regiune.
Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

You may like
Luminița Odobescu și James O’Brien au discutat despre dezvoltarea Parteneriatului Strategic, cu accent pe creșterea prezenței economice a SUA în România
SUA, alături de România, Ucraina, R. Moldova și UE, pentru a consolida exporturile de cereale ucrainene și securitatea alimentară globală
Marcel Ciolacu: Am reușit să setăm premisele pentru ca România să devină un hub de investiții și suport logistic pentru marile proiecte americane
Blinken și Cameron, front unit pentru susținerea Ucrainei: Economiile aliaților – SUA, Marea Britanie și UE – depășesc Rusia cu 30 la 1. Această putere economică trebuie să conteze
Investițiile în contextul procedurii de deficit excesiv, motivul pentru care Franța și Germania întârzie reforma fiscală a UE
Macron intră în scenă pentru a evita un summit dezastruos și îl găzduiește pe Viktor Orban la Paris. Scopul – un compromis privind viitorul aderării Ucrainei la UE
ROMÂNIA
Luminița Odobescu și James O’Brien au discutat despre dezvoltarea Parteneriatului Strategic, cu accent pe creșterea prezenței economice a SUA în România
Published
24 hours agoon
December 8, 2023
Ministrul afacerilor externe Luminița Odobescu l-a primit vineri, la sediul MAE, pe James O’Brien, asistent pentru afaceri europene și eurasiatice al secretarului de stat al SUA, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.
Discuțiile au avut loc după a 6-a reuniune în format România – SUA – Ucraina – Republica Moldova – Comisia Europeană pe tema infrastructurii de transport și a culoarelor de solidaritate pentru exporturile agricole ale Ucrainei.
Ambii interlocutori au apreciat substanța și dinamica dialogului bilateral, cu accent pe continuarea dezvoltării Parteneriatului Strategic România-SUA, conform discuțiilor avute de premierul României la Washington cu membrii Cabinetului american și reprezentanții mediului de afaceri. A fost exprimat interesul comun pentru demararea rapidă a pregătirilor pentru ediția din 2024 a Dialogului Strategic România SUA.
Ministrul Luminița Odobescu a apreciat contribuția SUA la securitatea și apărarea Flancului Estic al NATO, în special a României, în contextul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.
De asemenea, ministrul Odobescu a încurajat prezența economică mai mare a SUA în România, inclusiv din perspectiva cadrului stabil oferit de apartenența țării noastre la UE, NATO, și, în perspectivă, la OCDE.
Ministrul român al afacerilor externe a subliniat importanța continuării sprijinului multilateral și american, esențial pentru reziliența statelor din regiunea Mării Negre. A evidențiat necesitatea dezvoltării în continuare a infrastructurii transfrontaliere și a conexiunilor cu Ucraina și cu Republica Moldova, cu sprijinul SUA și al Uniunii Europene. A reiterat contribuția țării noastre la asigurarea culoarelor sigure de export pentru cerealele, prin care au tranzitat circa 60% din exporturile de grâne ucrainene către piețe terțe.
Ministrul Odobescu a prezentat eforturile și angajamentele asumate de România în sensul dezvoltării interconectivității și securității în regiunea extinsă a Mării Negre, precum și interesul de a contribui la punerea în practică a Strategiei SUA pentru Marea Neagră, prin dezvoltarea de proiecte concrete împreună cu statele riverane și Statele Unite.
Oficialul român a evidențiat importanța infrastructurii care se dezvoltă în acest moment pentru eforturile internaționale de reconstrucție a Ucrainei.
ROMÂNIA
SUA, alături de România, Ucraina, R. Moldova și UE, pentru a consolida exporturile de cereale ucrainene și securitatea alimentară globală
Published
1 day agoon
December 8, 2023
Statele Unite ale Americii s-au alăturat, joi, 7 decembrie, reprezentanților din România, Ucraina, Republica Moldova și Uniunea Europeană pentru o nouă reuniune la nivel înalt la Tulcea, pentru a găsi soluții reciproc avantajoase pentru a susține un volum ridicat de exporturi de cereale ucrainene, pentru a îmbunătăți reziliența și flexibilitatea rutelor comerciale regionale și pentru a combate insecuritatea alimentară cauzată de decizia Rusiei de a se retrage din Inițiativa privind exportul de cereale prin Marea Neagră (BSGI) și de a ataca aprovizionarea cu alimente la nivel mondial, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro.
Retragerea unilaterală a Rusiei din BSGI și atacurile sale asupra infrastructurii portuare și a infrastructurii de cereale din Ucraina au perturbat piețele de cereale și securitatea alimentară globală – inclusiv în Sudul Global și în țările cu insecuritate alimentară din întreaga lume. BSGI a contribuit la stabilizarea prețurilor mai mici ale alimentelor cu aproape 20 de procente după ce invazia neprovocată a Rusiei în Ucraina a provocat creșteri ale prețurilor alimentelor la nivel mondial. În timp ce Moscova alege să înarmeze alimentele, România, Ucraina, Republica Moldova, Statele Unite și Uniunea Europeană urmăresc soluții viabile pentru a contracara acțiunile dure ale Rusiei. Această nouă reuniune multilaterală a reprezentanților la nivel înalt demonstrează hotărârea și angajamentul lor de a fi alături de Ucraina și de a crește exporturile de cereale ucrainene pe piața globală, în ciuda acțiunilor distructive ale Rusiei.
În cadrul reuniunii de la Tulcea, participanții au recunoscut rolul esențial jucat de România și Moldova în facilitarea exportului a milioane de tone de cereale ucrainene, care a fost esențial pentru a evita foametea generalizată și pentru a consolida eforturile globale de securitate alimentară. Participanții au recunoscut, de asemenea, beneficiile substanțiale pe care accelerarea exporturilor de cereale ucrainene le-ar aduce populațiilor din Ucraina, România și Moldova. Eforturile de modernizare a infrastructurii feroviare, fluviale și portuare nu numai că sporesc eficiența, ci și stimulează creșterea economică în cele trei țări și în regiune. Rețelele de transport modernizate duc la creșterea activității comerciale, generând oportunități de angajare și contribuind la veniturile țărilor. Construcția, întreținerea și operarea infrastructurii de transport cruciale creează locuri de muncă pentru perspectivele lucrătorilor din domeniul transporturilor și crește prosperitatea economică.
Aceste măsuri evidențiază progresele substanțiale în direcția creșterii exporturilor de cereale din Ucraina. În acest context, este esențial să înlăturăm campania de dezinformare a Rusiei care dă vina pe sancțiuni pentru criza globală a securității alimentare. Statele Unite nu au impus sancțiuni la exportul de produse agricole rusești. Exporturile agricole ale Rusiei depășesc nivelurile de dinainte de război și ar putea fi chiar mai mari dacă nu ar fi restricțiile de export autoimpuse de Rusia. Rusia trebuie să înceteze acțiunile sale crude. Trebuie să permită expedierea cerealelor vitale care hrănesc milioane de oameni din întreaga lume. Trebuie să înceteze să mai atace cerealele depozitate și porturile. Trebuie să înceteze să mai amenințe navele țărilor necombatante. Rusia trebuie să înceteze să mai înarmeze alimentele.
La reuniunea de joi au participat ambasadorul James O’Brien, adjunct al Secretarului de Stat, Biroul pentru Afaceri Europene şi Eurasiatice al Departamentului de Stat al SUA, ambasadorul SUA în România, Kathleen Kavalec, care s-au alăturat ministrului transporturilor și infrastructurii, Sorin Grindeanu, viceprim-ministrului ucrainean, Oleksandr Kubrakov, secretarului de stat din Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale al Republicii Moldova, Mircea Păscăluța și directorului general al Direcției Generale Mobilitate și Transporturi Europene, Magda Kopczynska.
MAREA BRITANIE
Blinken și Cameron, front unit pentru susținerea Ucrainei: Economiile aliaților – SUA, Marea Britanie și UE – depășesc Rusia cu 30 la 1. Această putere economică trebuie să conteze
Published
1 day agoon
December 8, 2023
Secretarul de stat american, Antony Blinken, și omologul său britanic, David Cameron, au declarat că Statele Unite și Marea Britanie sunt “la unison” în ceea ce privește susținerea Ucrainei, în urma discuțiilor bilaterale care au avut loc joi la Departamentul de Stat, cu ocazia primei vizite la Washington a noului ministru de externe al Marii Britanii.
Antony Blinken a insistat că, “dacă ne uităm la investiţiile pe care le-am făcut în apărarea Ucrainei pentru a face faţă acestei agresiuni, 90% din asistenţa de securitate pe care am furnizat-o s-a cheltuit de fapt aici în Statele Unite, cu producătorii noştri”.
Blinken a subliniat că aceasta “creează mai multe locuri de muncă americane, mai multă creştere economică” în SUA. Acest lucru se adaugă importanţei pe care o are susţinerea Kievului pentru politica globală şi securitatea naţională a SUA, a menţionat secretarul de stat american.
La rândul său, David Cameron a precizat că situația din Ucraina este motivul pentru care a dorit să se deplaseze la Washington pentru a sublinia “cât de important este să continuăm să finanțăm Ucraina și să ajutăm Ucraina în orice mod posibil pentru a rezista invaziei ilegale a lui Putin”.
“Consider că este provocarea generației noastre. La fel cum generația bunicului meu a trebuit să lupte împotriva agresiunii naziste în Europa, noi luptăm împotriva agresiunii rusești în Europa. Iar provocarea, într-un fel, este una simplă. Dacă însumăm economiile aliaților Ucrainei – Statele Unite, Regatul Unit, țările Uniunii Europene – depășim Rusia cu 30 la 1. Ceea ce trebuie să facem este să facem ca această putere economică să conteze în sprijinul economic, în sprijinul diplomatic, în sprijinul moral, dar mai ales în sprijinul militar pe care îl acordăm Ucrainei”, a spus Cameron, a cărui primă vizită externă ca șef al diplomației britanice a fost luna trecută, la Kiev.
Deblocarea finanţării pentru sprijinirea Ucrainei “nu mai poate aştepta” în faţa pericolului reprezentat de Vladimir Putin, a avertizat miercuri preşedintele Joe Biden, adresându-se Congresului american, unde democraţii şi republicanii nu au reuşit încă să convină asupra unui nou pachet de ajutor pentru Kiev, în timp ce administrația de la Casa Albă a aprobat, din bugetul său, o nouă tranșă de ajutor militar de 175 de milioane de dolari.
Vorbind pe un ton solemn la Casa Albă, președintele american a evocat clar ipoteza unui atac rus împotriva unei ţări membre NATO, ceea ce ar declanşa intrarea Statelor Unite în război şi, prin urmare, “soldaţi americani vor lupta cu soldaţi ruşi”. O situaţie care nu există în prezent şi pe care Washingtonul nu şi-o doreşte, a insistat el.
Statele Unite au angajat peste 44,2 miliarde de dolari în asistență de securitate pentru Ucraina de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina, în februarie 2022.
Concrete & Design Solutions

Țările UE au aprobat PNRR-ul Ungariei și plata primei tranșe, în timp ce Comisia Europeană ar putea decide deblocarea condiționată a fondurilor de coeziune pentru Budapesta

Viitorul parteneriat strategic România – Ucraina și deschiderea negocierilor de aderare la UE, discutate la București de Luminița Odobescu și Olha Stefanishyna

“Istoric!”: Europa devine primul continent din lume care reglementează inteligența artificială, după negocieri maraton și un acord între instituțiile UE

Viktor Orbán își reafirmă opoziția față de deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Ucraina, dar arată că este dispus la compromisuri în alte privințe

Liderii din Parlamentul European au adoptat pachetul de reformă pentru modernizarea și consolidarea capacității de acțiune a instituției

Comisia Europeană urmează să aprobe o propunere legală privind utilizarea activelor rusești înghețate

Modificarea PNRR a fost evaluată pozitiv de Consiliul UE. Planul modificat include capitolul REPowerEU și se ridică la 28,5 mld. de euro

Eurogrupul a ajuns la un acord privind direcția politicii bugetare pentru 2024, stabilind un echilibru între menținerea flexibilității și adaptarea la condițiile globale

Luminița Odobescu și James O’Brien au discutat despre dezvoltarea Parteneriatului Strategic, cu accent pe creșterea prezenței economice a SUA în România

SUA, alături de România, Ucraina, R. Moldova și UE, pentru a consolida exporturile de cereale ucrainene și securitatea alimentară globală

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Marcel Ciolacu: Am reușit să setăm premisele pentru ca România să devină un hub de investiții și suport logistic pentru marile proiecte americane

Cătălin Predoiu, la reuniunea JAI: Astăzi nu se votează procesul de extindere a spațiului Schengen. Discutăm aspectele de progres sau de vulnerabilități în toate statele membre

Președintele Senatului, Nicolae Ciucă, subliniază că ”viitorul nostru este în UE şi în NATO” și îndeamnă la reflecție pentru că ”deciziile de azi vor deveni istoria de mâine a României”

Klaus Iohannis le mulțumește românilor pentru sprijinul acordat națiunii: O economie solidă, investiții și securitatea cetățenilor nu ar fi fost posibile dacă nu am fi avut o guvernare stabilă, fără blocaje toxice

Klaus Iohannis, discurs către români de Ziua Națională: Maratonul electoral din 2024 va fi decisiv pentru viitorul României, la 35 de ani de la Revoluție

Înaintea reuniunii miniștrilor de externe NATO, Stoltenberg reafirmă sprijinul aliaților pentru Ucraina: România a deschis un centru de pregătire F-16 pentru piloții ucraineni. Germania și Olanda au promis sprijin de 10 miliarde de euro

Ministrul Mediului îndeamnă „să începem hora reciclării”: Lansarea sistemului de garanție-returnare, „o investiție care folosește cele mai noi tehnologii”

Marcel Ciolacu: Lansarea sistemului de garanție-returnare va poziționa România pe o poziție de leadership european în protecția mediului și gestionarea ambalajelor, fiind al doilea cel mai mare astfel de sistem după cel din Germania

Rareș Burlacu, președintele ARICE, constată o schimbare a paradigmei economice în rândul investitorilor: Se observă o îngemănare între acțiunile unui guvern și forța economică degajată de sectorul privat

Klaus Iohannis, la finalul turneului politico-diplomatic în Africa: Am repus România pe radarul african. Neglijarea relației cu Africa, o eroare strategică în politica externă românească
Trending
- COMISIA EUROPEANA1 week ago
Dana Spinanț, purtător de cuvânt adjunct al Comisiei von der Leyen, a fost numită director general al Direcției Generale pentru Comunicare a Comisiei Europene
- NATO1 week ago
Generalul Gheorghiță Vlad va fi învestit joi în funcția de șef al Statului Major al Apărării, în prezența președintelui Klaus Iohannis
- CONSILIUL UE5 days ago
“Situația actuală” a demersurilor de aderare a României și Bulgariei la Schengen se află pe agenda Consiliului JAI. O decizie nu va fi supusă la vot
- COMISIA EUROPEANA1 week ago
Liderii instituțiilor UE fac un apel la “pornirea” apărării europene pentru a reflecta nivelul de ambiție al “Uniunii geopolitice”
- ROMÂNIA1 week ago
Ministrul de Interne explică: Aderarea României și Bulgariei la Schengen nu este discutată la Consiliul JAI din 4-5 decembrie pentru că viitorul guvern din Olanda nu și-a exprimat oficial poziția față de Bulgaria