Connect with us

INTERNAȚIONAL

Ministrul de externe rus Serghei Lavrov: Extinderea NATO a dus la tensiuni fără precedent în Europa

Published

on

Extinderea NATO a dus la tensiuni fără precedent în Europa, a declarat sâmbătă ministrul rus de externe Serghei Lavrov, care a lansat un apel către Alianța Nord-Atlantică pentru reînnoirea cooperării cu Moscova, informează Agerpres.

Șeful diplomației ruse a spus că țara sa dorește o ordine mondială “post-occidentală” și o relație “pragmatică și de respect” cu Statele Unite.

”Nu suntem de acord cu cei care acuză Rusia de tentativă de a distruge ordinea mondială liberală. Criza acestui model era programată întrucât conceptul de globalizare politică și economică a fost construit de o elită de state pentru a le domina pe celelalte’‘, a afirmat Lavrov.

Liderii responsabili trebuie să facă o alegere. Sper că această alegere va fi cea a unei ordini mondiale democratice și juste. Dacă vreți, numiți-o “post-occidentală”, a continuat el. În opinia sa, în această nouă ordine mondială, fiecare stat suveran va căuta “echilibrul între interesele sale și cele ale partenerilor săi”.

Ministrul de externe rus a estimat că relațiile SUA-Rusia trebuie să fie “pragmatice și bazate pe respect reciproc”. ”Ce relații dorim să avem cu Statele Unite? Relații pragmatice de respect reciproc, de recunoaștere a responsabilității noastre (comune) pentru stabilitatea lumii”, a subliniat Serghei Lavrov.

Pe de altă parte, Lavrov le-a cerut Kievului și rebelilor din estul Ucrainei să reia dialogul.

El a precizat că nu “a văzut nicio” acțiune care să indice faptul că Moscova a comis atacuri cibernetice din timpul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale din SUA, din noiembrie anul trecut, și a accentuat că Rusia nu dorește ca cetățenii săi să fie implicați în infracțiuni cibernetice.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

REPUBLICA MOLDOVA

În aplauzele Parlamentului European, Maia Sandu a cerut o decizie politică pentru candidatura R. Moldova la UE: Este luminița de la capătul tunelului, farul care ne ghidează în această furtună cumplită

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a susținut miercuri un discurs istoric în plenul Parlamentului European, fiind pentru prima dată când un șef al statului moldovean se adresează eurodeputaților, unde a pledat pentru acordarea statutului de ţară candidată la aderarea la UE și ancorarea Republicii Moldova în marea familie europeană din care valoric face parte și definind o astfel de decizie ca fiind “luminița de la capătul tunelului”.

“Am ales aderarea la UE ca un drum spre prosperitate și pace. Un drum pe care merită să facem fiecare pas. Acordarea statului de țară candidată pentru Republica Moldova este decizia cea mai bună. Noi aparținem de Uniunea Europeană, suntem o țară europeană, cu o limbă europeană, cu o istorie europeană și un sistem politic european. Cel puțin o treime dintre noi suntem cetățeni europeni”, a spus Sandu, într-un discurs susținut în hemiciclul Parlamentului European de la Bruxelles.

În aplauzele eurodeputaților, Maia Sandu le-a mulțumit acestora pentru susținerea acordată prin rezoluția votată recent pentru susținerea acordării statului de țară candidată și i-a îndemnat să pledeze în continuare cauza Moldovei.

 

“Vă mulțumesc că ați recunoscut alegerea europeană pe care am făcut-o. (…) Vreau să vă cer să deveniți ambasadorii Moldovei în țările dumneavoastră și să cereți factorilor de decizie să susțină Moldova pe acest drum pentru a rămâne parte a lumii libere și pentru a se alătura acestui proiect unic de pace în lume”, a spus ea, elogiind rolul Uniunii Europene de a crea cea mai lungă perioadă de pace din istoria Europei, de la înființarea sa.

“Nu suntem naivi să credem că această aderare se poate face peste noapte. Știm că procesul de aderare este unul lung și complex, dar nu încercăm să găsim scurtături. Pentru noi, aderarea trebuie să se facă pe meritocrație și pe rezultate și nu pe o secvențiere geografică. Respectăm acest principiu al meritelor”

În același timp, Sandu a pledat “pragmatism și “flexibilitate politică strategică” din partea statelor membre. 

“Perspectiva aderării la UE ar trimite cetățenilor din Moldova un semnal foarte puternic, și anume că Uniunea Europeană ne susține. Pentru, noi, acest statut de membru al UE este luminița de la capătul tunelului în acest moment atât de dificil. Un obiectiv clar și un mesaj politic puternic pentru a mobiliza pe toată lumea – societate, comunitate de afaceri, autorități – cu toții în jurul procesului de integrare europeană. Avem nevoie de o decizie politică care să reprezinte pentru Moldova farul care ne ghidează în această furtună cumplită“, a adăugat președinta Republicii Moldova.

“Uniunea Europeană a creat cea mai lung perioadă de pace din istoria Europei și o poate face din nou. Trebuie să extindem acest semn al păcii încă o dată pentru a găsi acel port sigur pentru care merită să luptăm”, a conchis ea, în aplauzele europarlamentarilor.

Sandu, o pro-europeană convinsă desemnată inclusiv “Personalitatea publică a anului 2021” de revista Emerging Europe, a devenit primul șef de stat al Republicii Moldova care s-a adresat plenului Parlamentului European și i-a urmat a în această ipostază președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, care a vorbit în plenul PE, prin videoconferință, în primele zile ale războiului declanșat de Rusia împotriva țării sale.

Maia Sandu efectuează o vizită de lucru la Bruxelles, unde s-a întâlnit deja cu președintele Consiliului European Charles Michel, căruia i-a transmis că “acordarea statutului de țară candidată Moldovei va reprezenta un semnal de încurajare și de sprijin”, dar și cu prim-ministrul Regatului Belgiei Alexander De Croo. Joi, președintele Maia Sandu se va întâlni, la Paris, cu Emmanuel Macron, președintele Republicii Franceze.

După discursul Maiei Sandu, eurodeputații vor dezbate raportul anual de evaluare privind Acordul de asociere UE-Republica Moldova, iar votul asupra acestuia va avea loc joi.

În calitate de țară învecinată cu Ucraina, Republica Moldova a fost deosebit de grav afectată de războiul în curs. Pe lângă faptul că a primit un număr mare de refugiați ucraineni, țara s-a confruntat și cu atacuri cibernetice și o serie recentă de incidente de securitate în Transnistria, regiunea separatistă sprijinită de Rusia.

Președinta R. Moldova se află la Bruxelles în timp ce țara sa așteaptă un aviz din partea Comisiei Europene cu privire la cererea de aderare la UE, transmisă la data de 3 martie.

Republica Moldova a finalizat, la 22 aprilie, completarea primei părți a chestionarului de aderare la Uniunea Europeană pe care liderii țării – președinta Maia Sandu și premierul Natalia Gavrilița – l-au înmânat vineri ambasadorului Uniunii Europene în R. Moldova, în cadrul unei ceremonii organizate la Președinția de la Chișinău după ședința de constituire a Comisiei pentru integrare europeană condusă de șefa statului.

La data de 12 mai, Republica Moldova a transmis și a doua parte a chestionarului de aderare la UE.

Totodată, la precedenta sesiune plenară din perioada 2-5 mai, Parlamentul European a solicitat statelor membre ale Uniunii Europene să acorde Republicii Moldova statutul de țară candidată la UE.

Avizul din partea Comisiei Europene și o poziție din partea statelor membre privind acordarea statutului de țări candidate la UE Republicii Moldova, Ucrainei și Georgiei sunt așteptate la summitul Consiliului European din 23-24 iunie.

Continue Reading

SUA

Premierul Greciei, discurs istoric în Congresul SUA: Nu vom accepta încălcarea suveranității și a drepturilor noastre teritoriale. Ultimul lucru de care are NATO nevoie este o altă sursă de instabilitate pe aripa de sud-est a Alianței

Published

on

© Kyriakos Mitsotakis/Facebook

Într-un discurs istoric cu prilejul a 200 de ani de parteneriat între Grecia și SUA, primul rostit vreodată de un lider grec în fața unei sesiuni comune a Congresului SUA, premierul Kyriakos Mitsotakis a subliniat că Grecia nu va accepta încălcarea suveranității și a drepturilor sale teritoriale, avertizând că NATO nu mai are nevoie de încă o problemă pe flancul sud-estic al Alianței, pe lângă războiul neprovocat purtat de Rusia în Ucraina, în apropierea flancului estic. 

Premierul elen a făcut astfel trimitere la comportamentul asertiv al Turciei în estul Mării Mediterane, o zonă economică cheie din punct de vedere energetic unde ambele state au ambiții concurente și unde au revendicat zone care se suprapun, susținând că acestea aparțin platformelor lor continentale respective.

Luând cuvântul de la tribuna Camerei Reprezentanților, prim-ministrul Mitsotakis a declarat: „Vă aduc astăzi aici promisiunea poporului elen: că vom fi alături de poporul Statelor Unite – oricând și oriunde va fi necesar – pentru a ne asigura că speranțele pe care strămoșii noștri le-au lăsat moștenire lumii acum 25 de secole vor dăinui, iar visul de libertate pentru fiecare ființă umană de pe această planetă nu va muri niciodată.”

De-a lungul discursului său,  Mitsotakis a vorbit despre relația comună dintre Grecia și Statele Unite, întrucât fondarea republicii americane s-a inspirat din idealurile și filosofia democrației ateniene.

„Am venit în fața dumneavoastră pentru a celebra un miracol pe care toți oamenii liberi îl prețuiesc, dar care îi leagă pe greci și pe americani într-un mod unic”, a remarcat el. „Acest miracol, ideea greacă care avea să schimbe pentru totdeauna lumea, este că societatea funcționează cel mai bine dacă toți cetățenii săi sunt egali și au dreptul de a participa la conducerea statului lor”.

Premierul grec  a subliniat importanța cooperării dintre cele două națiuni în menținerea păcii globale, abordarea schimbărilor climatice și îmbunătățirea drepturilor omului. El a evidențiat o varietate de probleme globale pe care le consideră îngrijorătoare, cum ar fi războiul din Ucraina și disputa teritorială din Cipru.

Flancat de vicepreședintele Kamala Harris și de președintele Camerei Reprezentanților, Nancy Pelosi, Mitsotakis a subliniat că „valorile noastre comune sunt din nou testate”, în timp ce Ucraina se confruntă cu agresiunea neprovocată a Rusiei.

În acest sens, a afirmat că „Putin încearcă să creeze o lume în care revendicările teritoriale sunt exprimate pe baza fanteziei istorice și sunt impuse agresiv, mai degrabă decât stabilite prin pace. O lume în care armatele, nu diplomații, rezolvă disputele”. Însă, a subliniat premierul elen, Putin „nu trebuie să reușească”. „Nu numai de dragul Ucrainei, ci pentru a transmite un mesaj tuturor liderilor autoritari că revizionismul istoric și agresiunea deschisă, prin încălcarea dreptului internațional, nu vor fi tolerate de comunitatea mondială a democrațiilor”. 

Mitsotakis a precizat că Grecia este „alături de Ucraina în fața agresiunii lui Putin”. „Am trimis ajutor umanitar. I-am sprijinit pe ucraineni cu arme pentru a-i ajuta să-și apere patria. Și am primit, cu brațele deschise, refugiații care și-au părăsit patria în căutarea siguranței pentru ei și familiile lor”, a afirmat premierul grec. 

Vorbind despre acțiuni agresive, el le-a cerut apoi membrilor Congresului să nu uite „rana deschisă care a provocat o durere nesfârșită elenismului: invazia și divizarea ulterioară a Ciprului”, o „problemă care trebuie rezolvată în conformitate cu dreptul internațional și cu deciziile relevante ale Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite”. 

De asemenea, fără a menționa Turcia, Mitsotakis a subliniat provocările de securitate cu care se confruntă Grecia, inclusiv survolarea teritoriului său.

„Același lucru este valabil și pentru toate celelalte diferende regionale. (…) Vreau să fiu absolut clar. Nu vom accepta acțiuni agresive care ne încalcă suveranitatea și drepturile noastre teritoriale. Acestea includ zborurile peste insulele grecești, care trebuie să se oprească imediat”, a punctat premierul grec.

În acest sens, el a avertizat Congresul SUA că „ultimul lucru de care NATO are nevoie într-un moment în care ne concentrăm pe a ajuta Ucraina să învingă agresiunea rusă este o altă sursă de instabilitate pe aripa de sud-est a Alianței”. „Și vă rog să aveți în vedere acest lucru atunci când luați decizii privind achizițiile de apărare pentru estul Mediteranei”, a adăugat Mitsotakis, cu trimitere la încercările Turciei de a-și moderniza flota învechită de avioane F-16 și de a achiziționa aeronave suplimentare din SUA. 

„Statele Unite au interese vitale în această parte a lumii. Este foarte important să rămâneți concentrați și să lucrați cu parteneri cu care împărtășiți nu numai priorități strategice comune, ci și valori comune și o istorie comună”, a mai subliniat premierul elen. 

Întâlnirea cu Joe Biden

Luni, după întâlnirea de la Casa Albă cu președintele Joe Biden, în care liderii au evidențiat că relația dintre Statele Unite și Grecia „este în prezent mai puternică ca niciodată, Mitsotakis a anunțat că țara sa va lansa procesul de achiziție a unei escadrile de avioane F-35. „Sperăm într-adevăr să putem adăuga acest avion fantastic la Forțele Aeriene grecești înainte de sfârșitul acestui deceniu”, a declarat premierul grec, la o recepție găzduită de președintele SUA.

Saptămâna trecută, Parlamentul grec a ratificat noul Acord de cooperare în domeniul apărării reciproce între Grecia și SUA, considerat „o demonstrație puternică a parteneriatului nostru strategic puternic și a angajamentului nostru de a menține pacea și de a promova prosperitatea în estul Mediteranei”, a afirmat Mitsotakis. 

Acesta a mai spus că Grecia va continua să investească în forțele sale armate, nu doar pentru a se întări pe sine, ci și pentru a întări flancul sud-estic al NATO. Făcând trimitere la comportamentul asertiv al Turciei în Mediterana, Mitsotakis a subliniat că  „nu vom accepta nicio încălcare a suveranității noastre și a drepturilor noastre suverane”. 

În context, el a apelat la președintele american Joe Biden „să vă folosiți toată influența pentru a readuce procesul de negociere (privind Ciprul de Nord) pe calea cea bună, în conformitate cu rezoluțiile Consiliului de Securitate al ONU”. „Nimeni – nimeni nu poate sau nu va accepta o soluție cu două state în Cipru”, a punctat Mitsotakis. 

Dincolo de legăturile importante de securitate, premierul elen a menționat și cooperarea energetică cu SUA, în special în contextul reducerii dependenței Europei de gazul și petrolul din Rusia, mulțumind președintelui Biden pentru sprijinul „fără echivoc” acordat de administrația sa proiectelor privind producția de energie electrică din surse regenerabile și ieftine, din Orientul Mijlociu și Africa, pentru care Grecia intenționează „să joace un rol important ca poartă de acces”.

Totodată, Mitsotakis a amintit relevanța energetică a portului Alexandroupolis, din nord-estul Greciei, care devine rapid un hub energetic pentru întreaga regiune. „Pe măsură ce căutăm să obținem rapid surse alternative de gaze rusești, investiția în infrastructura necesară care va permite importul de cantități mari de gaz natural lichefiat devine crucială. Nu numai pentru Grecia, ci și pentru vecinii noștri din Balcani. Și vom conecta rețelele electrice grecești cu Cipru, Israel și Egipt, pentru a transfera energie ieftină din surse regenerabile din Orientul Mijlociu și Africa către sistemul electric european”, a mai afirmat șeful guvernului elen.

Continue Reading

SUA

Departamentul de Stat al SUA înființează o unitate pentru cercetarea și documentarea ”atrocităților comise de Rusia în Ucraina”: Dovezile vor fi puse la dispoziția publicului larg pentru a contracara dezinformarea rusă

Published

on

© US State Department/ Flickr

Departamentul de Stat al SUA anunță lansarea unui nou Observator al conflictului pentru a colecta, analiza și pune la dispoziția publicului larg dovezile privind ”crimele de război și alte atrocități comise de Rusia în Ucraina”.

Potrivit unui comunicat al instituției americane, ”programul cuprinde documentarea, verificarea și diseminarea dovezilor din surse deschise cu privire la acțiunile forțelor Rusiei în timpul războiului brutal ales de președintele Putin”.

Observatorul va analiza și va păstra informațiile publice disponibile, inclusiv imaginile din satelit și informațiile împărtășite prin intermediul rețelelor de socializare, în conformitate cu standardele juridice internaționale, pentru a fi utilizate în cadrul mecanismelor de urmărire actuale și viitoare. 

Aceasta include menținerea unor proceduri riguroase privind lanț de custodie pentru viitoarele procese juridice civile și penale în cadrul jurisdicțiilor corespunzătoare. O platformă online va face publică documentația documentația Observatorului conflictului pentru a contribui la respingerea eforturilor de dezinformare ale Rusiei și pentru a face lumină asupra abuzurilor.

Programul va beneficia de o investiție inițială de 6 milioane de dolari, urmând ca finanțarea viitoare să provină din partea Inițiativei europene de reziliență democratică (EDRI). 

În martie, Casa Albă a anunțat fonduri de cel puțin 320 de milioane de dolari pentru EDRI, pentru a consolida reziliența democratică, a avansa eforturile anticorupție și a promova respectarea drepturilor omului în Ucraina și în regiunea sa.  Acest nou program al Observatorului conflictului face parte dintr-o serie de eforturi ale guvernului SUA, atât la nivel național, cât și internațional, menite să tragă la răspundere Rusia pentru acțiunile oribile.

Observatorul conflictului este un efort de colaborare cu Esri, o companie lider în domeniul sistemelor de informații geografice, Laboratorul de cercetare umanitară al Universității Yale, Inițiativa de salvare culturală Smithsonian și PlanetScape Ai. 

De asemenea, guvernul SUA a contribuit la aceste eforturi cu imagini din satelit. 

Statele Unite se așteaptă ca și alte organizații partenere internaționale să se alăture pe măsură ce programul avansează. Rapoartele și analizele vor fi disponibile online prin intermediul site-ului ConflictObservatory.org.

Observatorul conflictului este o nouă demonstrație a sprijinului ferm al Statelor Unite pentru poporul ucrainean, care își apără cu curaj țara și libertatea ca răspuns la războiul premeditat și nejustificat al președintelui Putin.

Și România s-a alăturat acestui sprijin internațional, luând decizia de a interveni în favoarea Ucrainei la Curtea Internațională de Justiție, în cadrul procedurilor lansate împotriva Rusiei

În contextul acestor proceduri, România se va coordona cu alte state like minded care au luat o decizie similară și va colabora strâns cu reprezentanții Ucrainei implicați în procedurile din fața CIJ.

Decizia autorităților române a fost comunicată de ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu colegilor europeni și omologului ucrainean, în cadrul reuniunii Consiliului Afaceri Europene, care s-a desfășurat la Bruxelles, la 16 mai 2022, ca expresie a susținerii constante și principiale a autorităților de la București pentru cauza Ucrainei.

Continue Reading

Facebook

REPUBLICA MOLDOVA4 mins ago

În aplauzele Parlamentului European, Maia Sandu a cerut o decizie politică pentru candidatura R. Moldova la UE: Este luminița de la capătul tunelului, farul care ne ghidează în această furtună cumplită

COMISIA EUROPEANA15 mins ago

UE își intensifică acțiunile de consolidare a capacităților de apărare și propune măsuri pentru a întări baza industrială și tehnologică a Europei

COMISIA EUROPEANA30 mins ago

Comisia Europeană propune integrarea măsurilor REPowerEU în PNRR-urile României și ale celorlalte țări membre

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Comisia Europeană a decis să ofere 248 milioane de euro pentru a ajuta 5 state membre, inclusiv România, să primească refugiați ucraineni

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

CE prezintă REPowerEU, un plan cuprinzător pentru reducerea rapidă a dependenței de combustibilii fosili din Rusia și pentru accelerarea tranziției ecologice

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Ca răspuns la prețurile ridicate și volatile la energie, Comisia Europeană prezintă măsuri de urgență pe termen scurt și opțiuni pentru îmbunătățiri pe termen lung

SUA3 hours ago

Premierul Greciei, discurs istoric în Congresul SUA: Nu vom accepta încălcarea suveranității și a drepturilor noastre teritoriale. Ultimul lucru de care are NATO nevoie este o altă sursă de instabilitate pe aripa de sud-est a Alianței

U.E.3 hours ago

Andrzej Duda a discutat cu omologul ungar despre cel de-al șaselea pachet de sancțiuni al UE împotriva Rusiei: Ungaria nu are nivelul de securitate energetică pe care Polonia a reușit să îl asigure

ROMÂNIA5 hours ago

Marcel Ciolacu, după adoptarea legii offshore: România a intrat în linie dreaptă pentru independență energetică

U.E.5 hours ago

Înainte de a se adresa Parlamentului European, Maia Sandu s-a întâlnit cu premierul Belgiei: R. Moldova are nevoie de sprijinul tuturor statelor UE pentru a avansa pe calea integrării europene

SUA3 hours ago

Premierul Greciei, discurs istoric în Congresul SUA: Nu vom accepta încălcarea suveranității și a drepturilor noastre teritoriale. Ultimul lucru de care are NATO nevoie este o altă sursă de instabilitate pe aripa de sud-est a Alianței

NATO8 hours ago

Finlanda și Suedia au depus oficial cererile de aderare la NATO, o schimbare majoră a arhitecturii de securitate în Europa după invazia Rusiei în Ucraina

U.E.1 day ago

Viktor Orban, în debutul celui de-al cincilea mandat de premier: Deceniul care vine va fi unul al pericolelor, insecurității și războiului

ROMÂNIA2 days ago

Premierul Nicolae Ciucă a prezidat reuniunea Comitetului de monitorizare a PNRR: Timpul și ritmul în care acționăm sunt decisive pentru ca reformele și investițiile să se concretizeze cât mai repede

NATO3 days ago

Stoltenberg: Vom căuta modalități de a oferi garanții de securitate Finlandei și Suediei pe parcursul procesului de aderare la NATO

NATO3 days ago

Stoltenberg: Am discutat cu ministrul de externe turc și mă aștept să dăm curs rapid cererii de aderare a Finlandei și Suediei. Intenția Turciei nu este de a bloca aderarea la NATO

INTERNAȚIONAL3 days ago

Mai mult ajutor militar din partea SUA este în drum spre Ucraina, a anunțat șeful diplomației ucrainene după întâlnirea cu Antony Blinken

NATO3 days ago

Secretarul general adjunct al NATO: Finlanda și Suedia sunt cei mai apropiați parteneri ai NATO. Vom găsi condițiile pentru un consens dacă decid să solicite aderarea

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

De la Hiroshima, primul oraș din istorie bombardat nuclear, șeful Consiliului European denunță “referirile rușinoase ale Rusiei la utilizarea armelor nucleare”

ROMÂNIA6 days ago

Klaus Iohannis: Inflația și prețurile la energie au o singură cauză, războiul lui Putin împotriva Ucrainei. Vinovat este Putin

Team2Share

Trending