România intră într-o nouă etapă în dezvoltarea energiei nucleare, odată cu avansarea proiectului Reactoarelor Modulare Mici (SMR) de la Doicești către Decizia Finală de Investiție (FID), a anunțat duminică ministrul Energiei, Bogdan Ivan, într-un mesaj publicat pe Facebook.

Potrivit ministrului, proiectul a ajuns la acest prag după finalizarea studiilor de fezabilitate și confirmarea maturității tehnice, iar aprobarea oficială urmează să fie supusă votului în Adunarea Generală a Acționarilor Nuclearelectrica, programată pentru 12 februarie 2026.

Demersul marchează trecerea proiectului din faza de planificare în cea de execuție, după încheierea celei de-a doua etape de proiectare tehnică detaliată (FEED 2), bazată pe rezultatele Studiului de Fezabilitate.

Centrala va include șase module SMR bazate pe tehnologia americană NuScale, singura certificată la nivel mondial în prezent. Capacitatea totală instalată va fi de 462 MW, energie constantă și cu emisii reduse de carbon.

Proiectul este estimat să genereze aproximativ 2.000 de locuri de muncă în perioada de construcție și peste 230 de posturi permanente în faza de operare.

Ministrul a subliniat că inițiativa beneficiază de sprijinul Statelor Unite și al Comisiei Europene, iar „securitatea nucleară rămâne o prioritate absolută”. Toate etapele vor fi monitorizate de organisme internaționale, inclusiv de Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA).

Potrivit lui Bogdan Ivan, „proiectele care aduc energie curată, tehnologie de vârf și locuri de muncă aici, în România” au parte de tot sprijinul său.

România continuă să se situeze mult sub media statelor dezvoltate în ceea ce privește nivelul de educație terțiară, potrivit raportului Education at a Glance 2025, publicat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Doar 19% dintre adulții cu vârste între 25 și 64 de ani au o diplomă universitară, față de media OCDE de 42%. În rândul tinerilor de 25–34 de ani, ponderea este de 23%, însă în scădere față de 2019, când era de 26%.

În mod paradoxal, România se numără printre puținele state unde a scăzut atât ponderea tinerilor cu studii superioare, cât și a celor cu un nivel de educație sub liceu. Dacă în 2019 26% dintre tineri nu aveau diplomă de liceu, în 2024 procentul a coborât la 24%. În același interval, ponderea celor cu studii terțiare a scăzut de la 26% la 23%.

Cu toate acestea, diploma universitară continuă să ofere avantaje clare pe piața muncii. În România, 92% dintre tinerii cu studii superioare sunt angajați, peste media OCDE de 87%. Totuși, câștigurile salariale ale acestora sunt mai mici comparativ cu alte state,  avantajul salarial față de persoanele cu studii medii fiind de 41%, sub media OCDE de 54%.

Raportul arată, însă, că România se confruntă cu un nivel ridicat de excluziune în rândul tinerilor. Aproape un sfert dintre cei cu vârste între 18 și 24 de ani nu sunt nici în educație, nici în muncă sau formare profesională, procentul de 22% fiind mult peste media OCDE de 14%. Situația este și mai gravă în rândul celor de 25–34 de ani fără diplomă de liceu: 18% sunt șomeri, iar 45% sunt complet în afara pieței muncii.

Problema începe, însă, mult mai devreme. România are un procent ridicat de copii și adolescenți care nu mai sunt înscriși în sistemul de educație. Potrivit OCDE, 16% dintre copiii cu vârste între 6 și 14 ani și 32% dintre tinerii de 15–19 ani nu mai frecventează școala, față de mediile OCDE de 2% și 16%.

Aceste evoluții se suprapun peste un declin demografic accentuat. Între 2013 și 2023, numărul copiilor cu vârste între 0 și 4 ani a scăzut cu 5%, iar proiecțiile arată o reducere suplimentară de 11% până în 2033. Sistemul educațional va fi astfel nevoit să se adapteze unei populații școlare în continuă scădere.

În ceea ce privește învățământul superior, România se remarcă printr-o pondere ridicată a celor care aleg programe de licență: 91% dintre noii studenți intră în acest tip de programe, peste media OCDE. Cele mai populare domenii sunt științele exacte și inginerești, afacerile și dreptul, precum și științele sociale și umaniste.

Deși rata de absolvire este peste media OCDE, 62% dintre studenți terminând la timp, aproape unul din cinci renunță încă din primul an, un semnal al nepotrivirii dintre așteptările tinerilor și cerințele programelor.

De asemenea, finanțarea rămâne una dintre marile vulnerabilități. România cheltuiește semnificativ mai puțin per student decât majoritatea statelor OCDE, iar investiția totală în educație reprezintă doar 2,5% din PIB, față de media OCDE de 4,7%.

În mod surprinzător, profesorii din ciclul primar câștigă, în medie, mai mult decât alți angajați cu studii superioare, însă sistemul se confruntă în continuare cu lipsa de cadre și cu dificultăți în atragerea de noi profesioniști, mai ales din alte domenii.

Raportul OCDE conturează, astfel, imaginea unui sistem educațional aflat sub presiune, prins între declin demografic, subfinanțare și un număr tot mai mare de tineri care se îndepărtează de școală și de piața muncii.

Preşedintele Nicuşor Dan le-a sâmbătă transmis protestatarilor care l-au huiduit la manifestările dedicate Zilei Unirii Principatelor Române de la Iaşi că protestul este legitim într-o democraţie, dar că acesta trebuie dublat de un proiect şi de respect faţă de simbolurile naţionale şi ceremoniile de comemorare a eroilor.

Şeful statului a fost huiduit de un grup de manifestanţi prezenţi la eveniment, iar în intervenţia sa le-a cerut acestora să înceteze huiduielile pe durata intonării imnului naţional şi a momentelor solemne dedicate eroilor.

Nicuşor Dan s-a adresat direct celor care au protestat.

„Mă adresez celor care au venit să huiduie la manifestaţia de azi. În primul rând, aveţi respectul meu, pentru că e un gest democratic pe care îl faceţi. În al doilea rând, aveţi simpatia mea pentru că şi eu am huiduit de mai multe ori politicienii. Dar vă pun două întrebări. Imediat după asta, ce se întâmplă? Există un proiect? Dumneavoastră dincolo de a contesta un mod în care societatea funcţionează, dumneavoastră aveţi nişte lideri, un proiect? Pentru că, dacă îl aveţi, haideţi să îl dezbatem! A doua întrebare este şi mai importantă. În România, în care liderii dumneavoastră proclamaţi proclamează, e loc pentru toţi românii? E loc pentru vecinii dumneavoastră? E loc pentru copiii cu care sunt colegi copiii dumneavoastră? Astea sunt întrebările pe care vi le pun. Şi mai am o rugăminte. Vă rog, în spiritul acelei Românii în care vrem să trăim cu toţii, vă rog să nu mai huiduiţi pe imnul naţional şi pe ceremonii de comemorare a eroilor”, a afirmat şeful statului.

În continuarea discursului, preşedintele a extins mesajul către societate în ansamblu, susţinând că România dispune de resurse economice şi profesionale solide, dar nu reuşeşte să le coaguleze într-o strategie comună pe termen lung.

Citiți și Nicușor Dan, către focșănenii care l-au huiduit: Un drept pentru care oameni au murit. Vine cu responsabilitate pentru copiii voștri și România. Patriotismul înseamnă asumare și acțiune, nu să te bați cu pumnul în piept

„Unirea este actul energic al întregii naţiuni române. Şi vreau să vă întreb dacă reuşim în momentul ăsta să constituim o societate? Avem o economie privată excepţională care a dublat PIB în 10 ani. Dar am reuşit din interior să punem aceste energii împreună astfel încât să avem un proiect economic pentru zece ani de acum încolo? Nu am reuşit. Avem magistraţi excepţionali, dar avem un proiect despre cum să corectăm şi să echilibrăm justiţia din România? Nu îl avem”, a adăugat șeful statului.

Nicuşor Dan a făcut referire şi la contextul internaţional, avertizând că România intră într-o competiţie geopolitică dificilă, în care capacitatea societăţii de a acţiona coerent va fi decisivă, subliniind că „se intră într-o competiţie geopolitică grea şi că «vor avea succes acele societăţi care vor reuşi să îşi pună energiile împreună»”.

În încheiere, şeful statului şi-a exprimat încrederea în evoluţia țării. „Sunt optimist pentru România”, a spus el.

Șeful statului a mai declarat sâmbătă, la Focșani, că societatea actuală se confruntă cu o confuzie profundă de valori și că este obligația fiecăruia să lupte pentru adevăr, pentru valoarea științei și a cunoașterii și pentru respectul față de acestea în spațiul public.

El a vizitat Colegiul Național „Unirea” din Focșani, unde a înmânat conducerii instituției Ordinul „Meritul pentru Învățământ” în grad de Comandor, cu prilejul Zilei Unirii Principatelor Române și al împlinirii a 16 de ani de la înființare. Președintele a fost întâmpinat cu aplauze și ovații într-o sală arhiplină, înainte de a participa la manifestațiile de la Focșani și de la Iași consacrate Unirii Principatelor Române, la 167 de ani de la înfăptuire.