Parcursul aderării României la OCDE înseamnă o transformare instituțională profundă, atât internă, cât și externă, a declarat miercuri ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, la Conferința „România și OCDE – Principalul Proiect de Țară după NATO, UE și Schengen”.
„Am devenit stat membru al UE în 2007. Însă acest drum al aderării nu s-a oprit atunci pentru România. A trebuit să trecem prin numeroase transformări instituționale, transformări de piață și schimbări în cadrul organizațiilor, fie că vorbim despre companii, autorități locale, ministere, instituții, ONG-uri, școli, sistemul educațional sau sistemul de sănătate. Acest proces de transformare este unul anevoios pentru oricine, iar cu siguranță nici celelalte state din OCDE nu au reușit din prima zi”, a declarat Tanczos Barna.
Potrivit ministrului, cultura organizațională trebuie să se schimbe peste tot în țară – atât în companii, cât și în administrația publică.
„Pentru noi, dincolo de aspectele formale, dincolo de sarcinile birocratice, dosarele de închis și obiectivele de bifat, cea mai importantă schimbare este transformarea culturii organizaționale în sistemul fiscal – în Ministerul Finanțelor, în ANAF și în instituțiile subordonate acestuia. De ce spun acest lucru? Pentru că, indiferent dacă vorbim despre OCDE sau pur și simplu despre o schimbare esențială în această țară, trebuie să ajungem la un parteneriat real între stat și mediul privat, între stat și cetățean”, a subliniat Tanczos Barna.
Acesta a precizat că un parteneriat se bazează, în primul rând, pe respect reciproc, iar pentru a obține respectul cetățenilor și al antreprenorilor, statul, prin instituțiile sale, trebuie să arate, la rândul său, respect față de cei cu care interacționează.
„Acest respect trebuie să fie vizibil în modul în care sunt gestionate dosarele, în relația dintre Ministerul Finanțelor și contribuabili. Practic, acest proces de aderare la OCDE ne învață cum să ne raportăm la mediul privat, cum să gestionăm divergențele privind TVA-ul, legislația și reglementările fiscale. De asemenea, trebuie să învățăm cum să comunicăm mai eficient cu mediul privat”, a adăugat ministrul.
Tanczos Barna a subliniat, de asemenea, importanța modului în care statul își exercită autoritatea prin intermediul instituțiilor de control.
„Cultura organizațională a instituțiilor de control trebuie să se schimbe profund pentru a ajunge la un respect reciproc. Da, acestea trebuie să manifeste fermitate și autoritate, deoarece concurența loială presupune respectarea acelorași reguli de către toți participanții. Când cineva nu respectă regulile, avem nevoie de un arbitru instituțional”, a punctat Tanczos Barna.
În continuare, ministrul a transmis că acest parcurs al aderării României la OCDE înseamnă o transformare instituțională profundă, atât internă, cât și externă.
„Nu este un proces ușor. Dacă o instituție de control privește un investitor străin care interpretează diferit legislația internațională privind impozitarea și evitarea dublei impuneri ca pe un evazionist, acest lucru este un afront. Este un afront adus unui investitor care, poate, a adus sute de milioane sau chiar miliarde de dolari în România. Dificultatea acestui proces provine dintr-o cultură instituțională internă, adânc înrădăcinată în mentalitatea celor care, de multe ori, cred că fac bine, protejând interesele statului român. Pe bună dreptate, mulți funcționari se simt mândri că lucrează într-o instituție care apără aceste interese. Cu toate acestea, transformarea adusă de OCDE în România ne învață cum să ne raportăm cu respect la investitori”, a explicat ministrul.
În același timp, Tanczos Barna a menționat că obținerea unui certificat OCDE reprezintă o confirmare a faptului că s-au produs transformări profunde în societatea românească, în mediul economic și instituțional.
„Acest certificat demonstrează că România joacă acum într-o altă ligă – din punct de vedere economic, instituțional și politic. Transformările sunt grele, dar absolut necesare. Cred că acesta ar trebui să fie mesajul meu personal, bazat pe ceea ce am înțeles din activitatea Ministerului Mediului și a Ministerului Finanțelor în acest amplu proces de transformare. Certificarea faptului că România se schimbă – și se schimbă rapid –, creșterea economică demonstrată deja prin cifre și această transformare instituțională sunt elemente esențiale”, a concluzionat ministrul Finanțelor.
Calea Europeană, principala platformă media în domeniul afaceri europene din România, în parteneriat cu Confederația Patronală Concordia, Consiliul Investitorilor Străini, Romanian Business Leaders, AmCham România, CCIFER și AHK România, organizații fanion în dezvoltarea economică a României, organizează conferința „România și OCDE – Principalul Proiect de Țară după NATO, UE și Schengen”.
Evenimentul se desfășoară sub Înaltul Patronaj al Președintelui Interimar al României și este găzduit de Administrația Prezidențială, la Palatul Cotroceni.
Aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) reprezintă următorul mare obiectiv strategic național, după integrarea în NATO, în Uniunea Europeană și aderarea deplină la Spațiul Schengen.
Procesul de aderare ar putea fi finalizat anul viitor, România îndeplinind deja peste jumătate dintre criteriile necesare pentru alinierea la cele mai înalte standarde economice și instituționale internaționale.
România și-a depus oficial candidatura pentru aderarea la OCDE cu ocazia exercițiilor anterioare de extindere, respectiv în aprilie 2004 şi noiembrie 2012, şi a reînnoit-o anual începând cu 2016.
La 25 ianuarie 2022, Consiliul OCDE a decis demararea discuțiilor de aderare cu toate cele 6 țări aspirante: Argentina, Brazilia, Bulgaria, Croația, Peru și România.
În iunie 2022, Consiliul OCDE a adoptat Foaia de Parcurs pentru țara noastră, odată cu cele patru state candidate. Ulterior, în decembrie 2022, țara noastră a depus memorandumul inițial privind aderarea României la această organizație.
În prezent, România se află în etapa tehnică a procesului de evaluare, care constă în transmiterea de informații suplimentare, organizarea de misiuni tematice și susținerea de prezentări în cele 25 de Comitete sectoriale OCDE esențiale pentru acest proces.
Până în luna martie a acestui an, România a fost evaluată (preliminar sau definitiv) de 24 dintre cele 25 de comitete sectoriale OCDE. Dintre acestea, până la acest moment, România a obținut 12 avize formale, din partea Comitetelor: Înalții Funcționari pentru Buget, Politica de Dezvoltare Regională, Industria Siderurgică, Industria Construcțiilor Navale, Politicile de Concurență, Politica Digitală, Protecția Consumatorului, Educația, Afaceri Sociale, Muncă și Ocuparea Forței de Muncă, Politica de Reglementare, Sănătate, Pescuit.
România își propune finalizarea evaluărilor în comitete pe parcursul anului 2025, în vederea aderării în 2026.
