Președintele Estoniei, Alar Karis, l-a parafrazat  pe fostul președinte american Ronald Reagan – care, în 1987, din fața Porții Brandenburg, i-a cerut lui Mihail Gorbaciov, liderul de atunci al Uniunii Sovietice, să dărâme Zidul Berlinului, simbol al Războiului Rece care a împărțit Germania și Europa în lumea comunistă și cea democratică – pentru a cere lumii occidentale să ridice restricțiile impuse Ucrainei care își apără suveranitatea și integritatea teritorială în fața ambițiilor imperialiste ale Rusiei.

Într-un articol de opinie publicat în Politico Europe, Karis și-a amintit că avea 31 de ani când Zidul Berlinului a început în noiembrie 1989 să cadă, într-o reprezentare a ridicării Cortinei de Fier.

”Eram un cercetător de 31 de ani la Biocentrul Estonian al Academiei de Științe, cu doi copii mici. Și acasă, în Estonia ocupată de sovietici, la doar câțiva kilometri de o bază aeriană care adăpostea bombardiere grele cu focoase nucleare, am urmărit cum berlinezii dărâmau zidul care îi despărțise timp de trei decenii. Am crezut, cu speranță, că ai mei copii vor putea trăi într-o Europă fără ziduri – mentale sau fizice. A fost o perioadă plină de mari speranțe pentru mulți, iar pentru mine, restaurarea independenței Estoniei în august 1991 a fost apogeul ei. Puterea morală a lumii libere a coborât în forță și, pentru prima dată de la cel de-al Doilea Război Mondial, peste 220 de milioane de est-europeni au avut șansa de a porni pe calea libertății și prosperității”, retrăiește prin rememorare și destăinuire președintele Estoniei evenimentele de atunci.

El mărturisește că ”speranțele noastre pentru o pace durabilă și credința noastră în imposibilitatea războiului în Europa s-au prăbușit” odată cu invazia brutală și nejustificată a Rusiei împotriva Ucrainei.

”În prezent, avem impresia că iadul s-a golit de conținut și că diavolii au fost eliberați pe pământ, ca și cum umbrele malefice ale secolului al XX-lea – spirite care întruchipează dorința de pacte secrete staliniste, sfere de influență și forță brută în locul dreptului internațional – au reapărut”, descrie Karis situația.

În fața acestei perioade de conflict, ”iniile pe care noi, Occidentul, le-am trasat exacerbează problema”, consideră președintele Estoniei.

”Ultimele decenii – trebuie să ne păstrăm capul sus și să fim lucizi. Războiul Rusiei împotriva Ucrainei este alb și negru: Rusia este agresorul; Ucraina este victima.Nicio țară nu este curtea din spate a alteia. Nicio țară nu poate aboli dreptul alteia de a-și alege obiective externe și de securitate independente. Dacă un agresor face această încercare, dacă trece acea linie, atunci vom veni în ajutorul victimei și vom pedepsi atacatorul. Din păcate, există și alte linii restrictive, pe care țările occidentale le consideră a fi liniile roșii ale Rusiei. Făcând astfel de presupuneri cu privire la intențiile Rusiei, am construit acum un zid al nostru. Am trasat o linie cu convingerea că depășirea ei ar însemna escaladare”, tranșează oficialul estonian problema.

Din punctul său de vedere, limitele impuse de Occident asupra Ucrainei ”sunt nedrepte, imorale și dăunătoare”, deoarece, prin ele, ”forțăm în mod intrinsec Ucraina să ducă luptele sale defensive cu un braț legat la spate”.

”Când vine vorba de realizarea ambițiilor sale imperialiste în Ucraina și în Europa, Rusiei nu-i pasă de costuri – fie ele în bani sau în vieți omenești. Trebuie să facem Rusia să înțeleagă că nicio țară nu își poate impune vreodată voința asupra vecinilor săi prin război. Iar acest lucru înseamnă că Rusia nu poate câștiga acest război. În iunie 1987, președintele american Ronald Reagan a ținut un discurs în Berlinul de Vest, unde a făcut un apel simplu, dar puternic, către santinelele barierei: <<Dărâmați acest zid!>> Și doi ani și jumătate mai târziu, pe 9 noiembrie 1989, berlinezii au făcut-o. Decenii mai târziu, în mod paradoxal, noi înșine am construit un zid, forțând Ucraina să ducă lupta din spatele acestuia, împiedicată, confruntându-se cu noi atacuri rusești și suportând mai multe pierderi în fiecare zi. Așadar, parafrazându-l pe Reagan, fac apel la noi toți: Să dărâmăm acest zid al restricțiilor!”, conchide printr-un apel președintele Estoniei.

Statele Unite nu își vor slăbi eforturile în vederea unui armistițiu în Fâșia Gaza și vor continua să exercite ”presiune” asupra Israelului și țărilor din Orientul Mijlociu în acest sens, a menționat vicepreședinta Kamala Harris, candidata democraților pentru Casa Albă, într-un interviu, anunță AFP, citat de Agerpres.

Washingtonul lucrează asupra ”necesităţii unui acord care ar permite eliberarea ostaticilor şi instaurarea unui armistiţiu. Şi noi nu vom înceta să exercităm presiune asupra Israelului şi asupra regiunii, inclusiv asupra liderilor arabi”, a declarat Kamala Harris, potrivit unor fragmente difuzate din acest interviu acordat CBS.

Difuzarea fragmentelor din acest interviu care urmează să fie prezentat integral luni, apare cu o zi înainte de marcarea unui an de când Hamas a atacat, pe 7 octombrie 2023, Israelul, ce a dus la reacția acestuia din urmă în Fâșia Gaza.

Întrebată dacă prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu va da ascultare, ea a răspuns că presiunile americane au putut ”duce la un anumit număr de inflexiuni în această regiune din partea Israelului”, fără a face mai multe precizări.

”Adevărata întrebare este: avem noi o alianţă importantă între poporul american şi poporul israelian? Răspunsul la această întrebare este da”, a adăugat Kamala Harris.

Săptămâna trecută, Iranul a tras sute de rachete asupra Israelului, forțele sale armate avertizând civilii să se adăpostească în buncărele din orașele din întreaga țară.

Citiți și: Secretarul general al ONU cere încetarea „violențelor șocante” în Fâșia Gaza și Liban: „Este timpul să reducem la tăcere armele”

Tirul a venit după ce armata israeliană a lansat ceea ce a numit ”raiduri terestre localizate și țintite” în Libanul vecin contra grupării teroriste Hezbollah sprijinită de Iran, forțând până la 100 000 de locuitori să își părăsească casele, potrivit Înaltului Comisariat al ONU pentru Refugiați.