Noua realitate a descurajării și apărării în Europa presupune claritate asupra nevoilor NATO, iar reuniunea miniștrilor de externe Aliați, de la București, va fi locul în care comunitatea transatlantică își va energia poziția privind această chestiune, a afirmat, marți, secretarul general adjunct al Alianței, Mircea Geoană, în cadrul Aspen – GMF Bucharest Forum.
Acesta a făcut referire la nevoia de a avea mai multă claritate pe termen lung privind mijloacele de apărare, în condițiile în care sprijinirea Ucrainei în războiul cu Rusia a determinat scăderea rezervelor de armament și echipamente militare ale Aliaților.
„Nu este vorba doar despre Ucraina, ci și despre noi. Așa că trebuie să facem o treabă mai bună în privința propriilor noastre stocuri. Pentru că există o nouă realitate în Europa, realitatea descurajării și a apărării în Europa. Așadar, avem nevoie de claritate, nu doar industria, ci și guvernele și cetățenii trebuie să aibă claritate cu privire la nevoile noastre. Vrem să ne asigurăm că, cel puțin timp de un deceniu, avem claritate, iar claritatea aduce predictibilitate, aduce producție, aduce lucruri reale și aduce, de asemenea, un randament al investițiilor”, a afirmat secretarul general adjunct al NATO. Acesta a continuat, punctând faptul că Ucraina are nevoie, de asemenea, de mult sprijin economic. „Au nevoie de generatoare pentru acest război barbar pe care Rusia îl începe împotriva civililor și, bineînțeles, de sprijin umanitar. Pentru că sunt mulți oameni strămutați. Ne așteptăm la și mai multe plecări din Ucraina. Deci, ideea este că în această chestiune nu doar NATO, ci și UE, G7 și conducerea Americii, trebuie să știe că este foarte, foarte important să ne asigurăm că în domeniul apărării, economic, macroeconomic și umanitar avem o imagine clară a ceea ce are nevoie Ucraina și asta este ceea ce facem, iar Bucureștiul este unul dintre locurile în care ne vom reenergiza comunitatea noastră”.
Întrebat despre acțiunile NATO pentru evitarea unei escaladări a conflictului cu Rusia, în contextul în care de curând o rachetă rătăcită a căzut dincolo de granița Ucrainei cu Polonia, omorând două persoane, Mircea Geoană a arătat că Alianța se bazează pe comunicare operațională permanentă, claritate, o puternică descurajare și apărare pentru aliați și pe sprijinirea Ucrainei.
„Nu există absolut niciun semn de întrebare pentru Rusia, pentru oricine altcineva, că suntem pregătiți, ca Alianță, să apărăm fiecare centimetru pătrat de pe teritoriul NATO. Facem acest lucru în fiecare zi, comandanții noștri militari, liderii noștri politici, iar noi, la NATO, facem acest lucru. Deci, comunicare puternică, credibilă, operațională, de descurajare și apărare. Acesta este primul lucru. În al doilea rând, vom continua să sprijinim Ucraina. Aceasta este o obligație pe care o avem față de o altă democrație. Și o națiune suverană care merită și a câștigat mai mult decât probabil oricine altcineva, dreptul de a-și decide propriul viitor. Și în al treilea rând, în același timp, este de a evita escaladarea între NATO și Rusia. Lumea nu are nevoie de un alt război între NATO și Rusia”, a explicat Mircea Geoană.
De asemenea, secretarul general al Alianței a vorbit și despre politica ușilor deschise a NATO în ceea ce privește Ucraina, Republica Moldova și Georgia, punând accentul pe „spiritul de la București” ca expresie a respectării dorinței suverane a oricări națiuni de a-și alege propria cale.
„În Tratatul de la Washington, documentul nostru fondator, politica ușilor deschise este consacrată și va rămâne cu noi atâta timp cât va exista Alianța. Deci cred că a fost o decizie de a oferi oricărei națiuni suverane din Europa șansa de a visa și, de asemenea, îmi amintesc că extinderea NATO a declanșat și extinderea UE. Într-adevăr, până în prezent, nu există o singură extindere a UE, care să nu fi fost precedată de extinderea NATO. De ce? Pentru că noi aducem securitate și flexibilitate. Așa că ar trebui să transmitem Ucrainei, Georgiei, Bosniei, Balcanilor de Vest și oricui altcuiva că, dacă ei sunt pregătiți și noi suntem pregătiți, vor veni și vor fi alături de noi. Și cred că acesta este spiritul de la București (Summitul NATO de la București, din 2008, n.r), că fiecare națiune suverană are dreptul să viseze la viitorul său și să lupte pentru viitorul său și să fie acolo unde decidem să fim, să aparținem Occidentului. Ucraina aparține Occidentului. Rusia a divorțat de Europa civilizată. Ucraina va fi parte a unei Europe civilizate și asta facem. Nu știu în ce formă și în ce moment, nu știu, dar știu că vor fi alături de noi, parte a unei Europe civilizate, democratice, prospere și încrezătoare în sine”, a declarat Mircea Geoană.
Mai mult, acesta a arătat că există o evoluție a neutralității statelor europene declarate ca atare și diverse modalități de exprimare în practică a acestui concept, sugerând, astfel, că țări precum Republica Moldova ar putea deveni în viitor membre NATO.
„Este pentru prima dată când un ministru de externe al Republicii Moldova participă la o reuniune a miniștrilor de externe ai NATO, este pentru prima dată, este o țară neutră și noi respectăm acest lucru. În constituție se spune că este o țară neutră în circumstanțe foarte dificile. Vedeți șantajul pe energie, vedeți că și rețeaua energetică se prăbușește din cauza războiului din Ucraina. Ei nu vin aici să ceară să adere la NATO. Ei vin să spună că au nevoie de ajutor pentru a traversa o situație foarte dificilă și NATO are rolul său. Moldova este parte comună a NATO și a Uniunii Europene. Și i s-a oferit Republicii Moldova o perspectivă europeană, ca și Ucrainei, dar și Georgiei. Așa că eu cred că orice națiune ar trebui să-și decidă propria cale. Moldova astăzi este o țară neutră, noi respectăm acest lucru. Dar Maia Sandu ne-a spus când ne-am întâlnit ultima dată că ei nu văd neutralitatea ca pe o slăbiciune. Neutralitatea se schimbă în Europa, Finlanda și Suedia au decis după decenii și secole de neutralitate să schimbe direcția din cauza Rusiei. Și se alătură NATO. Elveția are o neutralitate foarte dinamică, cu forțe armate foarte puternice. Așadar, există multe căi în această arhitectură europeană pentru a avea acest tip de lucruri”, a mai explicat secretarul general adjunct al NATO.
Institutul Aspen România, în parteneriat cu German Marshall Fund of the United States, cu sprijinul NATO, Comisiei Europene și USAID, organizează cea de-a 11-a ediție a evenimentului Aspen – GMF Bucharest Forum 2022: A World in Flux – Towards a New European Architecture, cel mai amplu eveniment public internațional cu tematică geopolitică și geoeconomică găzduit în România, care va avea loc în zilele de 29-30 noiembrie 2022, în București (hotel Marriott, sala Constanța).
Aspen – GMF Bucharest Forum 2022 are loc în timpul Reuniunii Ministeriale NATO de la București și va reuni reprezentanți ai mediului de afaceri, oficiali și comunitatea strategică într-un format tripartit care va facilita analize și abordări sinergice. Astfel, evenimentul va reuni pe aceeși scenă, în București, speakeri și moderatori internaționali de nivel înalt: Jens Stoltenberg, Secretar General, NATO, Mircea Geoană, Secretar General Adjunct, NATO, Maroš Šefčovič, Vicepreședinte pentru Relații Interinstituționale și prospectivă, Comisia Europeană, Jan Lipavský, Ministrul Afacerilor Externe, Cehia, Mevlüt Çavuşoğlu, Ministrul Afacerilor Externe, Turcia, Artis Pabriks, Vicepremier și Ministrul Apărării, Letonia, Julianne Smith, Ambasador SUA la NATO, Dr. Christoph Heusgen, Președinte, Conferința de Securitate de la München, Baiba Braže, Secretar General Adjunct pentru Diplomație Publică, NATO, Edward Luce, Redactor și Editorialist național din SUA, Financial Times, Steven Erlanger, Corespondent Diplomatic Principal în Europa, The New York Times, Arancha González, Decan al Școlii de Afaceri Internaționale de la Paris, Sciences Po & fost Ministru al Afacerilor Externe al Spaniei, Elliot Gerson, Vicepreședinte Executiv, Institutul Aspen US, Thomas Kleine – Brockhoff, Vicepreședinte și Director Executiv al Biroului din Berlin, German Marshall Fund of the United States, Ivan Krastev, Președinte, Centrul pentru Strategii Liberale, Sofia & Membru permanent, Institutul pentru Științe Umane, IWM Viena, Gallina Vincelette, Director regional pentru țările din Uniunea Europeană, Europa și Asia Centrală, Banca Mondială, Deeph Chana, Co-director al Institutului pentru Știința și Tehnologia Securității, Imperial College London, Jeff Bullwinkel, Vicepreședinte Regional, Corporate External & Legal Affairs, Microsoft Europe, Judith Obholzer, Head of Geopolitical Security, Vodafone, Róbert Vass, Fondator și Președinte, GLOBSEC.
