Social-democrații europeni vor solicita alocarea a 90 de miliarde de euro pentru sănătate în viitorul buget multianual al Uniunii Europene (2028–2034), a anunțat vineri vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, subliniind că această alocare înseamnă aproape dublu față de propunerea Comisiei Europene.

„Este un demers necesar. Inegalitățile din sănătate sunt reale: acces disproporționat la îngrijire, lipsă de personal, infrastructură insuficientă și pacienți care sunt diagnosticați tardiv sau au dificultăți în a obține tratamentul, mai ales în Estul Europei”, a scris Victor Negrescu, pe Facebook.

Victor Negrescu a prezentat această propunere în cadrul unui eveniment organizat de familia social-democrată în Parlamentul European, subliniind că domeniul sănătății nu poate rămâne subfinanțat.

„Sănătatea nu poate rămâne subfinanțată. Dacă vrem o Europă a solidarității, trebuie să punem bani acolo unde miza este viața oamenilor”, a punctat vicepreședintele Parlamentului European. 

Comisia Europeană a propus un bugetul multianual al UE pentru perioada 2028-2034 de 2000 de miliarde de euro, o creștere cu peste 50% față de cadrul financiar multianual anterior.

Viitorul buget multianual al UE este construit pe trei piloni. Primul dintre aceștia prevede o comasare a politicilor tradiționale, politica agricolă comună și politica de coeziune, fonduri pe care statele membre le pot atrage prin planuri naționale și regionale de parteneriat. 

Ceilalți doi piloni sunt cel al competitivității (cu accent pe inovație, securitate, apărare și spațiu) și cel al Europei globale.

Țara noastră urmează să primească 60 de miliarde de euro din bugetul UE 2028-2034, a șasea cea mai mare alocare.

Europarlamentarul Gheorghe Falcă, co-președinte al Alianței Eurodeputaților din Europa de Est pentru Reconstrucția Ucrainei (AMEERU), va interveni online la Conferința de Nivel Înalt „Parteneriat pentru Reconstrucție: Constituirea Camerei de Comerț Trilaterale România–Ucraina–Moldova (CCTRUM)”, care va avea loc la Chișinău, în data de 20 ianuarie 2026, începând cu ora 10:00, se arată într-un comunicat de presă remis CaleaEuropeană.ro. 

Evenimentul este organizat sub egida AMEERU de Institutul de Dezvoltare și Expertiză a Proiectelor (IDEP Moldova), în parteneriat cu Digital Park și reprezintă un pas esențial în consolidarea cooperării trilaterale dintre România, Ucraina și Republica Moldova, în sprijinul procesului de reconstrucție a Ucrainei și al integrării economice regionale.

„Reconstrucția Ucrainei nu este doar un demers de solidaritate, ci o responsabilitate strategică europeană. Prin inițiative precum Camera de Comerț Trilaterală România–Ucraina–Moldova, creăm un cadru concret pentru investiții, cooperare economică și stabilitate regională. AMEERU susține ferm transformarea dialogului politic în instrumente funcționale pentru mediul de afaceri și pentru autorități. Conferința de la Chișinău continuă seria de demersuri inițiate de AMEERU la Bruxelles, București și Iași, unde a fost validată necesitatea înființării CCTRUM ca platformă dedicată coordonării proiectelor de reconstrucție și investițiilor strategice în regiune”, a declarat Gheorghe Falcă.

Reuniunea va avea ca obiectiv finalizarea cadrului instituțional și de guvernanță al Camerei Trilaterale, identificarea proiectelor comune de cooperare economică și elaborarea de recomandări pentru autorități și mediul de afaceri din cele trei state.

Europarlamentarul Gheorghe Falcă va sublinia rolul Uniunii Europene în susținerea reconstrucției Ucrainei, importanța parteneriatelor regionale și necesitatea implicării active a mediului privat în acest proces.

Eurodeputatul Virgil Popescu, fost ministru al Energiei, a evidențiat marți că „Uniunea Europeană se află pe drumul ireversibil către independența energetică, fără a mai depinde de Rusia pentru aprovizionarea cu energie”, iar „mașina de război a lui Putin este tot mai slăbită”.

Fostul ministru al Energiei a organizat la Bruxelles, împreună cu European Police Centre (EPC), dezbaterea „Choking the Kremlin’s War Machine: Securing EU Energy Supply Without Russia”.

La dezbatere au participat comisarul european pentru Energie, Dan Jørgensen, trimisul special internațional al UE pentru implementarea sancțiunilor, David O’Sullivan, precum și secretarul de stat în Ministerul Energiei din Ucraina, Roman Andarak.

Discuția a fost moderată de Amanda Paul, de la European Policy Centre.

În cadrul evenimentului, Popescu a subliniat că, pentru „a atinge obiectivul decuplării totale de energia rusească este esențial să acționăm rapid și decisiv: debirocratizarea și accelerarea proceselor de autorizare pentru noile capacități de producție, pentru cele de stocare a energiei și pentru modernizarea rețelelor de transport nu mai pot fi amânate. Pași importanți au fost deja făcuți, inclusiv la nivelul Parlamentului European, însă ritmul trebuie accelerat.”

În același timp, eurodeputatul a atras atenția asupra unui risc major.

„Să nu înlocuim o dependență cu alta. Independența energetică reală nu poate fi construită pe noi vulnerabilități, si aici mă refer la tehnologia pentru energie regenerabilă şi stocaj pe care o importăm din state terțe. Trebuie să o producem aici în Europa sau în state aliate. Nu vreau să mă gândesc ce va fi peste 10-15 ani dacă nu vom face asta”, a semnalat Virgil Popescu.

Mesajul de precauție și pledoaria pentru abordare strategică a acestei decuplări vine și în urma experienței pe care acesta a căpătat-o în perioada exercitării funcției de ministru al Energiei.

„Știu că orice forță de dependență ne expune șantajului politic și economic. Exact acest lucru l-a demonstrat Rusia prin utilizarea energiei ca armă, mai ales în contextul războiului cu Ucraina. La începutul crizei am căutat să diversificăm sursele şi rutele de aprovizionare şi să colaborăm. Mai mult chiar, atunci când ești în plină criza aliații fac diferența. SUA a arătat că este un aliat de nădejde al Europei ajutând și atunci şi acum Europa, cu GNL”, a mai spus Popescu.

Eurodeputatul a făcut apel la unitate și solidaritate, la investiții strategice, reducerea birocrației, consolidarea parteneriatelor, diplomație energetică și consolidarea pieței energetice europene.

„Doar astfel vom putea să ne atingem obiectivele de independență și securitate energetică”, a conchis Virgil Popescu.

Eurodeputații au aprobat la mijlocul lunii decembrie, în plenul de la Strasbourg un nou act legislativ care prevede interzicerea treptată a importurilor de gaze naturale rusești, atât prin gazoducte, cât și sub formă de gaze naturale lichefiate (GNL), începând cu 2026, precum și pregătirea cadrului legal pentru interzicerea importurilor de petrol din Rusia cel târziu până la finalul anului 2027.

Noua lege urmărește să garanteze că securitatea energetică a Uniunii Europene nu va mai putea fi folosită drept armă de către Federația Rusă.