Președinta Republicii Maia Sandu s-a întâlnit marți, la Bruxelles, cu președintele Consiliului European, Charles Michel, în cadrul unei vizite pe care o efectuează la instituțiilor UE și la Paris, căruia i-a transmis că “acordarea statutului de țară candidată” la UE “va reprezenta un semnal de încurajare și de sprijin pentru programul de reformare după model european”.

“M-am bucurat să-l revăd, la Bruxelles, pe Charles Michel, Președintele Consiliului European, care a vizitat recent țara noastră în semn de solidaritate cu eforturile umanitare ale cetățenilor și autorităților Republicii Moldova în contextul războiului din Ucraina”, a informat Maia Sandu, într-o postare pe Facebook.

Cei doi au vorbit despre evoluția riscurilor de securitate din regiunea noastră, iar Maia Sandu i-a mulțumit lui Charles Michel pentru sprijinul oferit de Uniunea Europeană pentru gestionarea fluxului de refugiați și pentru depășirea consecințelor economice și sociale nefaste ale războiului.

“Am discutat, de asemenea, despre agenda de integrare europeană a Republicii Moldova. Acordarea statutului de țară candidată Moldovei va reprezenta un semnal de încurajare și de sprijin pentru programul de reformare a țării noastre după model european”, a subliniat Sandu, în contextul în care Republica Moldova așteaptă o decizie din partea Uniunii Europene la summitul Consiliului European din 23-24 iunie.

Întrevederea dintre cei doi a avut loc la două săptămâni distanță de la vizita la Chișinău a președintelui Consiliului European, unde Charles Michel a afirmat că UE va sprijini R. Moldova să își consolideze capacitatea de reziliență prin ajutor militar suplimentar.

Parlamentul de la Helsinki a votat marţi, cu o majoritate de peste 95%, în favoarea aderării Finlandei la NATO, ceea ce permite trimiterea candidaturii oficiale a ţării nordice la sediul Alianţei Nord-Atlantice, transmit AFP şi DPA, potrivit Agerpres.

La capătul unei şedinţe parlamentare de două zile, proiectul de aderare a fost adoptat cu 188 de voturi pentru, opt voturi contra şi nicio abţinere, iar acum decizia finală stă în semnătura președintelui Sauli Niinistö, care trebuie acum să semneze cererea de aderare înainte ca documentul să poată fi predat, împreună cu o solicitarea similară din partea Suediei, la cartierul general al NATO de la Bruxelles.

Președintele Finlandei, Sauli Niinistö, a confirmat duminică că țara sa va solicita aderarea la alianța militară NATO, într-o schimbare politică istorică provocată de invazia Rusiei în Ucraina și întărind astfel declarația politică semnată joia trecută împreună cu premierul Sanna Marin, alături de care a afirmat că țara sa trebuie să depună “fără întârziere cererea de aderare” la Alianța Nord-Atlantică.

De altfel, Niinistö efectuează marți și miercuri o vizită oficială în Suedia, țară care a semnat în aceeași zi cererea de aderare la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord. Ulterior, joi, președintele Finlandei și premierul suedez Magdalena Andersson vor fi primiți la Casa Albă de președintele american Joe Biden.

Cererile de aderare ale celor două state nordice la NATO reprezintă un moment de cotitură pentru securitatea europeană, Finlanda punând capăt unei perioade cunoscute drept “finlandizare”, în care Helsinki și-a menținut neutralitatea și suveranitatea în timp ce s-a învecinat cu colosul sovietic și apoi cu o Rusie care a devenit agresivă.

În același timp, prin decizia de a aplica pentru apartenența la NATO, Suedia a inversat peste două secole de neutralitate și nealiniere în materie de politică de securitate și apărare.

Discuțiile privind aderarea celor două state la NATO au început deja, președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, avertizând că încă nu poate oferi un aviz pozitiv acestor demersuri, și cu NATO, SUA, Finlanda și Suedia anunțând că vor purta discuții cu Ankara, și cu Germania dispusă să ratifice cât mai curând o aderare a celor două țări nordice.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a dat asigurări că aliații vor căuta soluții pentru  a oferi garanții de securitate Finlandei și Suediei pe parcursul procesului de aderare la Alianță și a cerut aliaților să se ridice la importanța acestui moment istoric, într-o aluzie la refuzul Turciei de a accepta aderarea celor două țări nordice. Referitor la această situație, președintele Finlandei s-a arătat încrezător că obiecțiile Turciei vor fi depășite.

O aderare a Finlandei la NATO, țară ce are o frontiera terestră de 1.340 de kilometri cu Rusia, ar dubla granița comună dintre Alianța Nord-Atlantică și Federația Rusă. De asemenea, accederea Finlandei și Suediei în NATO ar însemna că toate țările riverane la Marea Baltică, cu excepția Rusiei, ar fi state aliate, la fel și în cazul Consiliului Arctic, organismul care reunește țările învecinate cu cel de-al patrulea ocean al lumii.

NATO are în prezent 30 de state membre, dintre care 21 fac parte şi din Uniunea Europeană. Ţările membre ale UE care nu au aderat la Alianţa Nord-Atlantică sunt Austria, Cipru, Finlanda, Irlanda, Malta şi Suedia. Finlanda și Suedia sunt state partenere ale NATO și participă cu regularitate la reuniunile Alianței Nord-Atlantice la nivelul miniștrilor de externe și ai apărării, precum și la summit-urile șefilor de stat și de guvern. Semnarea unui protocol de aderare între Alianță și cele două țări nordice ar trebui ratificat de parlamentele tuturor celorlalte 30 de state NATO pentru ca Finlanda și Suedia să devină membri cu drepturi depline și să beneficieze de principiul apărării colective – articolul 5 din Tratatul de la Washington.

Secretarul Trezoreriei Statelor Unite, Janet Yellen, a subliniat nevoia unei cooperări cu Uniunea Europeană în privința asistenței financiare acordate Ucrainei și a sprijinit eforturile UE de a interzice petrolul rusesc, într-un efort de a prezenta un front transatlantic refăcut.

”Rămânând împreună, ne asigurăm că Rusia nu se întoarce unii împotriva altora. Fiți siguri că, dacă Putin continuă acest război atroce pe care l-a ales, administrația Biden va lucra cu dumneavoastră și cu ceilalți parteneri ai noștri pentru a împinge Rusia și mai departe spre o izolare economică, financiară și strategică. Kremlinul va fi forțat să aleagă între sprijinirea economiei și finanțarea continuării războiului”, a fost mesajul transmis de oficialul american, care a participat la un Brussels Economic Forum, potrivit Politico Europe. 

I spoke with @VDombrovskis today in Brussels about the U.S. & Europe’s close cooperation in holding Russia accountable for its brutality in Ukraine, and the continuing global effects of Putin’s unprovoked war. pic.twitter.com/Gl876Kwxn1

— Secretary Janet Yellen (@SecYellen) May 17, 2022

Yellen a salute intenția Uniunii Europene de a renunțat până la finalul anului la petrolul rusesc. ”Îi felicit pe liderii europeni pentru propunerea de a elimina treptat, în termen de șase luni, livrările de petrol rusesc”, a subliniat oficialul american.

Good meeting with @SecYellen

We discussed:

Support to Ukraine in the short & long-term with @EU_Commission’s Reconstruction package tomorrow

🇪🇺🇺🇸 exemplary cooperation on sanctions against Russia. We will keep on coordinating closely

The good agreement on Global Minimum Tax. pic.twitter.com/0Y11Cn18P2

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) May 17, 2022

Statele Unite au sancționat deja Rusia din acest punct de vedere, interzicând importurile de petrol, gaze și cărbune din Rusia. Într-o poziție similară, Regatul Unit și-a fixat drept țintă finalul anului pentru a renunța la importurile de petrol rusesc.

Țările UE spun că sunt hotărâte să sancționeze industria petrolieră a lui Vladimir Putin, ca o modalitate de a tăia o sursă majoră de venit care ajută la finanțarea războiului său din Ucraina. Comisia Europeană a propus cel de-al șaselea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei pe 4 mai.

Până acum, țările nu au reușit să convină asupra pachetului, care necesită aprobarea unanimă.

Unul dintre aspectele informale de discuție între miniștrii de externe și echipele lor care au participat la reuniune a fost dacă se va ajunge la un acord până la următorul summit al liderilor Consiliului European, programat pentru finalul lunii mai.

Premierul ungar Viktor Orban  a blocat până acum sancțiunile Uniunii Europene împotriva petrolului rusesc, argumentând că propunerea actuală a Comisiei Europene privind un embargo ar echivala cu o ”bombă atomică” aruncată asupra economiei ungare.

Pentru a depăși acest moment de opoziție din partea Budapestei, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a efectuat de Ziua Europei o vizită în Ungaria pentru a discuta cu premierul ungar, Viktor Orban, cu privire la ultimul pachet de sancțiuni al Uniunii Europene împotriva Moscovei. 

Ministrul ungar de externe a transmis că țara sa va susține această măsură dacă Bruxelles-ul oferă soluții pentru ”problema pe care a creat-o”.

În acest caz, oficialii UE iau în considerare posibilitatea de a oferi compensații financiare Ungariei în încercarea de a-l convinge pe premierul Viktor Orban să semneze sancțiunile propuse de Uniunea Europeană împotriva petrolului rusesc. 

Revenind la declarațiile secretarului Trezoreriei SUA cu privire la asistența acordată Kievului, Yellen a făcut apel la implicarea Europei pentru a acoperi nevoile financiare ale Ucrainei, care se vede nevoită să depună eforturi pentru a-și menține economia pe linia de plutire.

”În lunile care vor trece până când colectarea taxelor va putea fi reluată în ritm normal, Ucraina are nevoie de fonduri bugetare pentru a plăti soldații, angajații și pensionarii. Le cer sincer tuturor partenerilor noștri să ni se alăture pentru a-și spori sprijinul financiar pentru Ucraina”, a declarat ea, făcând referire la promisiunea președintelui american Joe Biden de a acorda 40 de miliarde de dolari pentru Ucraina.

Miniștrii de finanțe vor discuta subiectul mai larg în cadrul unei reuniuni G7, care va avea loc la Bonn la sfârșitul acestei săptămâni și la care va participa și Yellen.

În contextul întâlnirii miniștrilor de externe din G7, șeful diplomației ucrainene, Dmitro Kuleba, care a luat parte la aceasta, a solicitat confiscarea activelor rusești ce fac obiectul sancțiunilor pentru a le folosi la reconstrucția țării sale.

Cele mai recente estimări lansate de vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, arată că Ucraina va avea nevoie de până la 600 de miliarde de euro pentru reconstrucție, în vreme ce cancelarul german, Olaf Scholz, apreciază că această țară se va confrunta zeci de ani cu consecințele războiului declanșat de Rusia, făcând trimitere la bombele neexplodate.

Uniunea Europeană și-a exprimat deja dorința de a ajuta Ucraina.

Astfel, Înaltul Reprezentat al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, a subliniat într-un interviu acordat publicației Financial Times că blocul european ar trebui să confiște rezervele valutare blocate ale Rusiei pentru a reconstrui Ucraina. 

Ideea a fost enunțată anterior și de președintele Consiliului European, Charles Michel, care a pledat pentru confiscarea bunurilor rușilor vizați de sancțiuni cu scopul de a folosi sumele respective la reconstrucția Ucrainei.

Președintele Ucrainei a lansat altă propunere, și anume aceea ca orașele ucrainene distruse de războiul nejustificat declanșat de Rusia să se înfrățească cu cele europene, facilitând astfel procesul de reconstrucție.

Cert este că România este pregătită să se alăture acestui efort de refacere a Ucrainei după război, convingere exprimată și de președintele Volodimir Zelenski în discursul său în Parlamentul României din 4 aprilie.