Noua Constituție propusă pentru Belarus ar urma să renunțe la actualul articol care prevede că țara dorește să fie neutră și lipsită de arme nucleare, potrivit propunerilor publicate luni pe un site guvernamental, pavând, astfel, calea pentru amplasarea de arme nucleare de către Rusia mai aproape de țările europene unde NATO are prezență militară, informează TASS, preluat de Agerpres.
În schimb, noua constituție ar urma să aibă o secțiune care să interzică guvernului să înceapă o agresiune militară de pe teritoriul țării.
Constituția actuală prevede că „Republica Belarus își stabilește obiectivul de a face din teritoriul său o zonă non-nucleară, iar statul – neutru”. Noua constituție ar prevedea doar că țara „exclude agresiunea militară de pe teritoriul său împotriva altor state”.
O altă propunere pentru noua lege fundamentală stipulează că legislativul țării, la cererea președintelui, va lua în considerare dacă va trimite forțele sale armate sau orice alte persoane în străinătate pentru a lua parte la eforturi de securitate colectivă sau de menținere a păcii.
Ministrul belarus de externe, Vladimir Makei, a declarat anterior că țara este pregătită să desfășoare arme nucleare dacă va fi amenințată de NATO. Luna trecută, președintele Aleksandr Lukashenko s-a oferit să găzduiască armele nucleare ale Rusiei dacă NATO mută armele nucleare americane din Germania în Europa de Est, aceasta fiind ultima dintr-o serie de măsuri menite să consolideze legăturile cu Moscova.
Modificările vor fi supuse unui referendum, programat pentru februarie 2022. Ele vor fi considerate aprobate dacă peste 50% dintre voturi vor fi în favoarea lor, cu un prag de participare la vot de 50%.
În cei 27 de ani în care a condus cu o mână de fier fosta republică sovietică, Lukashenko a organizat trei referendumuri, eliminând limitele mandatelor prezidențiale, modificând constituția și reintroducând simboluri de stat cu aspect sovietic.
Belarusul este zguduit de luni de proteste în masă fără precedent după ce Lukashenko a obținut un al șaselea mandat consecutiv în funcție la scrutinul prezidențial din august 2020, pe care opoziția și Occidentul l-au denunțat ca fiind un simulacru. El a răspuns demonstrațiilor cu o represiune brutală, în urma căreia peste 35.000 de persoane au fost arestate, mii de persoane au fost bătute de poliție și multe altele au fost forțate să se refugieze în străinătate.
Astfel, modificările constituționale propuse sunt un răspuns la demonstrațiile în masă. Esența propunerilor este de a păstra o președinție puternică, extinzând în același timp puterile cabinetului. De asemenea, se propune să se înscrie în constituție Adunarea Populară a Belarusului, un organism consultativ format din loialiști din guvern și industrie, și să i se acorde mai multe funcții.
