Connect with us

ROMÂNIA

Guvernul a adoptat ordonanța pentru aplicarea directivei UE privind vânzarea de bunuri, inclusiv cele cu conținut și servicii digitale. Vânzătorii vor acorda garanție de doi și cinci ani, în funcție de durata de utilizare a produselor

Published

on

© European Union 2018

UPDATE

Guvernul României a adoptat marți un act normativ prin care transpune în legislația națională directiva europeană cu privire la vânzarea de bunuri, documentul stabilind între altele perioada de garanție pentru bunurile comercializate, inclusiv conținut și servicii digitale, informează executivul într-un comunicat.

Astfel, odată cu aprobarea ordonanței, vânzătorul răspunde față de consumator pentru orice neconformitate existentă în momentul livrării bunurilor, care se constată în termen de doi ani de la data respectivă. În cazul bunurilor cu elemente digitale pentru care contractul de vânzare prevede furnizarea continuă de conținut digital sau de servicii digitale pentru o anumită perioadă, vânzătorul răspunde, de asemenea, pentru orice neconformitate a conținutului digital sau a serviciului digital care intervine sau este constatată în termen de doi ani de la momentul livrării pentru produse cu durată medie de utilizare de până la cinci ani, respectiv în termen de cinci ani de la data respectivă pentru produse cu durată medie de utilizare de peste cinci ani.

Actul normativ stabilește cadrul legal cu privire la contractele de vânzare încheiate între vânzător și consumator, în special norme privind conformitatea bunurilor cu contractul, măsurile corective în caz de neconformitate, modalitățile de punere în aplicare a respectivelor măsuri corective, precum și garanțiile comerciale în scopul asigurării unui nivel ridicat de protecție a consumatorilor și a unei bune funcționări a pieței interne.

Este o transpunere a Directivei (UE) 2019/771 a Parlamentului European și acoperă cele mai importante diferențe dintre normele naționale obligatorii de protecție a consumatorilor, ca urmare a transpunerii de către statele membre a normelor minime de armonizare prevăzute în Directiva 1999/44/CE; până acum statelor membre li s-a permis să prevadă standarde mai stricte decât cele ale Uniunii și să introducă sau să mențină norme care să asigure un nivel și mai ridicat de protecție a consumatorilor.

Dat fiind că vânzările online de bunuri constituie marea majoritate a vânzărilor transfrontaliere în Uniune, iar, pe de altă parte, evoluția tehnologică a condus la o piață a bunurilor care încorporează conținut digital sau servicii digitale sau sunt interconectate cu acestea, era nevoie de un nivel ridicat de protecție a consumatorului și de sporirea securității juridice a normelor aplicabile contractelor de vânzare a unor astfel de produse.

Prevederile ordonanței de urgență se aplică de la data de 1 ianuarie 2022, iar instituția publică responsabilă cu implementarea acesteia este Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor.

Știrea inițială

De la 1 ianuarie, România ar putea deveni singurul stat care acordă garanție standard de 5 ani prin transpunerea în legislația națională a directivei UE privind vânzarea de bunuri. 

Guvernul discută în ședința de astăzi, 28 decembrie, adoptarea unui proiect de OUG, prin care se asigură transpunerea în legislaţia naţională a prevederilor Directivei (UE) 2019/771 privind anumite aspecte referitoare la contractele de vânzare de bunuri care are scopul să îmbunătățească funcționarea pieței interne și să ofere răspunsuri adecvate la numeroasele provocări generate în prezent de o economie care se bazează din ce în ce mai mult pe tehnologie.

Dacă proiectul de OUG este adoptat, o serie de elemente contractuale cheie vor fi modificate și îmbunătățite și se vor aplica și bunurilor cu conținut digital, după cum urmează:

Garanția legală de conformitate va fi extinsă considerabil

În prezent, orice produs vândut de un profesionist unui consumator trebuie să îndeplinească anumite cerințe de conformitate, conform Legii 449/2003. În vederea asigurării conformării cu obligațiile legale, vânzătorul este obligat să ofere o garanție de conformitate consumatorului.

Proiectul va duce la o extindere a perioadei în care vânzătorul este obligat să remedieze neconformitatea, dacă este ivită în termen de doi ani, la o obligație de remediere, dacă neconformitatea va apărea în cinci ani. Această prevedere se va aplica și bunurilor cu elemente digitale.

În majoritatea statelor membre, garanția obligatorie este asigurată pentru o perioadă de doi ani, acest termen fiind ori păstrat, ori extins la trei ani, la transpunerea prevederilor Directivei (UE) 2019/771.

De exemplu, în Franța, durata garanției legale de conformitate a bunurilor rămâne fixată la 2 ani, cu o prezumție de anterioritate a defectului de 2 ani. Același lucru este valabil și pentru Finlanda și Germania.

În Finlanda, durata garanției legale va fi legată de durata de viață preconizată a (clasei) de produse, dar va fi de cel puțin 2 ani, sistemul fiind similar celui din Olanda.

În conformitate cu noua situație juridică, în Germania, pretențiile consumatorului datorate unui defect se prescriu după 2 ani de la predarea bunurilor către consumator. În această privință, nu se schimbă nimic în comparație cu situația juridică anterioară.

Pe de alte parte, în Grecia, Spania și Suedia, durata garanției legale de conformitate a fost extinsă la 3 ani.

Acest lucru se datorează faptului că, în ciuda clauzei de armonizare completă, directiva prevede o serie de excepții pentru statele membre, permițându-le o anumită flexibilitate în ceea ce privește armonizarea duratei garanției legale și a sarcinii probei, armonizând efectiv doar pe deplin criteriile de conformitate, căile de atac și unele elemente ale garanțiilor comerciale. 

Perioada în care se consideră că bunul livrat a fost neconform de la livrare va fi extinsă

La acest moment, dacă neconformitatea apare în termen de șase luni de la momentul livrării, există o prezumție (se consideră) că acea neconformitate a existat la momentul livrării bunului. Din 2022, însă, această prezumție va fi extinsă la doi ani. 

Aici va fi introdusă o excepție – pentru produsele cu conținut/servicii digitale, unde vânzătorul promite furnizarea de asemenea conținut/servicii pentru o perioadă fixă, prezumția durează atât timp cât este promisă furnizarea.

În majoritatea statelor membre care au transpus normele UE în legislația națională, perioada de conformitate este fie de un an, fie de doi ani. 

Vânzătorul va putea să efectueze reparația sau înlocuirea bunului neconform, în baza garanției comerciale, în cel mult 15 zile

Acest termen de 15 zile este activat din momentul în care vânzătorul va fi informat de către consumator cu privire la neconformitate. În prezent, nu există un termen în care vânzătorul este obligat să repare/înlocuiască bunul, dacă o face în temeiul garanției comerciale și nu a celei legale (care e de 15 zile și va rămâne la fel și din 2022).

Extinderea criteriilor de conformitate a unui produs

Sunt introduse criteriile compatibilității și a interoperabilității produselor (foarte importante pentru produsele pe bază de software, de exemplu) ca cerințe de conformitate, dacă ele vor fi prevăzute ca fiind compatibile cu anumite suporturi sau produse/tehnologii sau nu sau vor fi prevăzute ca având un anumit grad de interoperabilitate.

Necesitatea transpunerii Directivei (UE) 2019/771

Normele Uniunii aplicabile vânzărilor de bunuri sunt încă fragmentate, deși a fost deja realizată o armonizare deplină a normelor referitoare la condițiile de livrare și, în cazul contractelor la distanță sau a contractelor negociate în afara spațiului comercial, a cerințelor de informare precontractuală, precum și a dreptului de retractare prin Directiva 2011/83/UE. Alte elemente contractuale esențiale, cum ar fi criteriile de conformitate, măsurile corective în caz de neconformitate cu contractul și principalele modalități de punere în aplicare a acestora fac în prezent obiectul unei armonizări minime în conformitate cu Directiva 1999/44/CE.

Prezenta directivă prevede norme care se aplică vânzărilor de bunuri, inclusiv bunuri cu elemente digitale, numai în ceea ce privește principalele elemente contractuale necesare pentru a depăși obstacolele legate de dreptul contractelor în cadrul pieței interne. În acest scop, ar trebui să fie pe deplin armonizate normele privind cerințele de conformitate, măsurile corective aflate la dispoziția consumatorilor în cazul în care bunurile nu sunt conforme cu contractul și principalele modalități de punere în aplicare a acestor măsuri corective, iar nivelul de protecție a consumatorilor ar trebui sporit față de cel oferit până acum.

Disparitățile existente pot avea un efect negativ asupra întreprinderilor și consumatorilor

În conformitate cu normele actuale, întreprinderile care își direcționează activitățile către consumatorii din alte state membre trebuie să țină seama de normele obligatorii în materie de contracte de consum din țara de reședință a consumatorului. Întrucât aceste norme diferă de la un stat membru la altul, întreprinderile se pot confrunta cu costuri suplimentare. În consecință, multe întreprinderi ar putea prefera să își continue activitatea pe piața internă sau să exporte numai către unul sau două state membre. Această alegere a minimizării expunerii la costurile și riscurile asociate cu tranzacțiile transfrontaliere duce la pierderea unor oportunități de expansiune comercială și de economii de scară. 

Legat de consumatori, aceștia se bucură actualmente de un nivel ridicat de protecție atunci când fac cumpărături din străinătate, însă fragmentarea juridică afectează în mod negativ și nivelul de încredere al consumatorilor în tranzacțiile transfrontaliere. Iar incertitudinea cu privire la principalele drepturi contractuale ocupă un loc important între preocupările consumatorilor.

De asemenea,  reglementările diferite în materia contractelor îi afectează și pe comercianții cu amănuntul care utilizează canale de vânzări la distanță și pe vânzătorii cu amănuntul care efectuează vânzări „față în față” și îi împiedică să se extindă în afara frontierelor naționale. 

Existența unor norme pe deplin armonizate privind o serie de elemente esențiale ale dreptului contractelor de consum le-ar facilita întreprinderilor, în special IMM-urilor, posibilitatea de a își oferi produsele în alte state membre. Consumatorii ar beneficia de un nivel ridicat de protecție și de creșterea nivelului de bunăstare prin armonizarea deplină a normelor esențiale.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis s-a întâlnit cu Florence Parly, ministrul francez al apărării: Parteneriatul NATO-UE este esențial pentru securitatea europeană

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a primit-o joi la Palatul Cotroceni, pe ministrul Forțelor Armate din Republica Franceză, Florence Parly, aflată la prima sa deplasare într-o țară membră a Uniunii Europene de la începutul președinției franceze a Consiliului UE

În cadrul întrevederii, au fost abordate subiecte referitoare la stadiul Parteneriatului Strategic dintre România și Franța și perspectivele de dezvoltare a acestuia, cu accent pe componenta de apărare, agenda NATO și cea a Uniunii Europene, precum și pe evoluțiile recente în plan securitar din regiunea Mării Negre, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Președintele României a apreciat evoluția și rezultatele foarte bune ale cooperării bilaterale dintre țara noastră și Franța în domeniul apărării, inclusiv pe timpul misiunilor executate în comun sub egida NATO, UE, ONU și OSCE, precum și în cadrul exercițiilor multinaționale.

Referindu-se la criza de securitate din zonă, Președintele Klaus Iohannis a precizat că aceasta nu produce efecte doar la nivelul regiunii Mării Negre, ci afectează securitatea întregului spațiu euroatlantic, subliniind, totodată, importanța unității și solidarității la nivelul Uniunii Europene și NATO.

În acest context, președintele României a transmis mulțumiri Franței pentru disponibilitatea de a participa la prezența militară avansată a NATO în țara noastră, ca parte a răspunsului aliat la deteriorarea mediului de securitate în estul Europei.

Citiți și Nicolae Ciucă condamnă “presiunile și amenințările” Rusiei la întâlnirea cu ministrul francez al apărării

În ceea ce privește agenda europeană, președintele Klaus Iohannis și-a exprimat aprecierea pentru obiectivele foarte ambițioase stabilite de Franța pentru Președinția Consiliului Uniunii Europene, obiective care vor contribui la continuarea progreselor în domeniul securității și apărării, și a dat asigurări privind sprijinul României pentru materializarea acestora.

În contextul diversificării provocărilor de securitate, Președintele României a reliefat faptul că parteneriatul dintre NATO și Uniunea Europeană este esențial pentru securitatea europeană și a accentuat necesitatea de consolidare în continuare a acestuia, în spiritul complementarității și sinergiei eforturilor.

Ministrul francez al Apărării a apreciat relațiile de cooperare bilaterală cu România și a reliefat interesul Franței de a continua dezvoltarea și diversificarea acestora.

De asemenea, ministrul Florence Parly a prezentat prioritățile președinției Franceze a Consiliului Uniunii Europene, cu accent pe Busola Strategică, proiectele subsumate Cooperării Structurate Permanente și Politicii de Securitate și Apărare Comună, politica spațială și cooperarea în domeniul securității cibernetice.

Totodată, oficialul francez a evidențiat contribuția semnificativă a țării noastre în cadrul Uniunii Europene și NATO pe componenta de apărare, subliniind foarte buna colaborare dintre cele două state în cadrul misiunilor din teatrele de operații, cu accent pe participarea la misiunile comune privind combaterea terorismului din regiunea Sahel.

Ministrul Forţelor Armate din Republica Franceză, Florence Parly, care efectuează joi o în vizită oficială la Bucureşti, a dat asigurări că ţara sa nu îşi va abandona niciodată aliaţii şi prietenii şi că se va afla alături de România.

Parly a anunțat că o misiune de experţi din Ministerul apărării franceze sosește “chiar astăzi în România pentru a studia parametri” unei posibile desfășurări a prezenței militare franceze în România sub egida, după cum a anunțat președintele Emmanuel Macron.

Continue Reading

ROMÂNIA

Premierul Nicolae Ciucă a prezidat prima reuniune a Comitetului Interministerial de Coordonare a PNRR: Solicit ferm coordonatorilor de reforme și investiții responsabilitate maximă

Published

on

© Guvernul României

Premierul Nicolae Ciucă a prezidat joi, 27 ianuarie, la Palatul Victoria, prima reuniune a Comitetului Interministerial de Coordonare a Planului Național de Redresare și Reziliență, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Oficialii Guvernului au discutat despre stadiul măsurilor inițiate de statul român cu privire la reformele din cadrul PNRR și au stabilit continuarea eforturilor pentru asigurarea unei bune implementări a acestui amplu program. În  cadrul reuniunii, a fost aprobat Regulamentul de organizare şi funcționare a Comitetului Interministerial de Coordonare a Planului Național de Redresare şi Reziliență.

Premierul a subliniat necesitatea accelerării demersurilor și a solicitat membrilor comitetului implicare și determinare pentru ca România să beneficieze la maximul de aceste fonduri.

De asemenea, Nicolae Ciucă a prezentat prioritățile acestui an pentru ducerea la îndeplinire a jaloanelor și țintelor asumate conform Deciziei CUE de punere în aplicare a PNRR. 

Acțiunile vor fi concentrate pe mai multe direcții, cu termen de finalizare în primul trimestru: definitivarea cadrului legislativ care guvernează sistemul de management și control al fondurilor alocate României prin Mecanismul de Redresare şi Reziliență, definitivarea și încheierea acordurilor de finanțare cu coordonatorii de reforme și/sau investiții și definitivarea cadrului procedural la nivelul întregului sistem de management și control, definitivarea operaționalizării sistemului informatic al PNRR și auditarea întregului sistem de management și control pentru implementarea Planului.

Concret, în 2022, coordonatorii de reforme și investiții trebuie să își concentreze eforturile pentru finalizarea a 130 de jaloane și ținte asociate unui număr de 48 reforme și respectiv 26 de investiții. De asemenea, trebuie finalizate toate demersurile procedurale pentru ca cele 21 de jaloane aferente anului 2021 să fie considerate îndeplinite de către Comisie.

„Având în vedere că neîndeplinirea unui jalon sau a unei ținte în termenul stabilit, în conformitate cu prevederile Deciziei CUE de punere în aplicare a PNRR, duce la blocarea tranșelor de plată pentru întregul plan, solicit ferm coordonatorilor de reforme și investiții responsabilitate maximă pentru îndeplinirea cu prioritate a acestora”, a declarat premierul.

La reuniunea de la Palatul Victoria au mai participat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dan Vîlceanu, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, ministrul Culturii, Lucian Romașcanu, secretarul General al Guvernului, Marian Neacșu, șeful Cancelariei Prim-ministrului, Mircea Abrudean, consilierul de stat în Cancelaria Prim-ministrului, Florina-Alina Pădeanu, reprezentanți ai  Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, ai Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, ai Ministerului Energiei,  ai Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, ai Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, ai Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, ai Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, Ministerului Afacerilor Interne, ai Ministerului Economiei, Ministerului Antreprenoriatului și Turismului, ai Ministerului Educației, ai Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații,   ai Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, ai Agenției Naționale pentru Achiziții Publice și ai Agenției Naționale de Integritate.


Comitetul Interministerial de Coordonare a PNRR are menirea de a iniția eventualele măsuri necesare în cazul constatării unor întârzieri majore sau în cazul în care se remarcă necesitatea reevaluării unor obiective, analizând, inclusiv, situațiile de modificare/înlocuire/eliminare a unor jaloane sau ținte atinse anterior. De asemenea, la nivelul comitetului se pot pune în discuție delimitările de finanțare între PNRR și fondurile structurale și de investiții europene (FESI), fără a se aduce atingere principiului ireversibilității reformelor şi investițiilor.

Continue Reading

ROMÂNIA

Ministerul Justiției, întâlnire cu șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România: SIIJ se va desființa până la sfârșitul lunii martie

Published

on

© Catalin Predoiu/ Facebook

Comisia Europeană sprijină România pentru a realiza obiectivele Mecanismului de Cooperare și Verificare în vederea finalizării acestuia, a fost mesajul transmis de Ramona Chiriac, șefa Reprezentanţei Permanente a Comisiei Europene în România, în cadrul întrevederii cu ministrul Justiției, Cătălin Predoiu.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Justiției remis CaleaEuropeană.ro, în cadrul discuţiilor, au fost abordate subiecte de interes atât pentru agenda naţională, cât şi pentru cea europeană: respectarea principiului supremaţiei dreptului UE, progrese în îndeplinirea obiectivelor MCV şi atingerea ţintelor PNRR.

Ministrul Justiţiei a reiterat angajamentul Guvernului României de respectare a principiului supremaţiei dreptului UE, inclusiv a jurisprudenţei CJUE. În acelaşi timp, aşa cum prevede şi Programul de Guvernare, în perioada următoare, activitatea Ministerului Justiţiei va fi axată pe definitivarea proiectului de lege de desfiinţare a SIIJ şi trimiterea în Parlament, astfel încât să fie adoptat până la finalul lunii martie 2022, definitivarea proiectelor noilor legi ale justiţiei, precum şi a proiectelor de modificare a Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală.

Obiectivul Ministerului Justiţiei este de îndeplinire a obiectivelor MCV şi de respectare a termenelor prevăzute în PNRR.

Oficialul european a subliniat voinţa Comisiei Europene de a sprijini România pentru a realiza obiectivele MCV în vederea finalizarii acestuia, cu îndeplinirea recomandărilor cuprinse în rapoarte. De asemenea, reprezentantul Comisiei Europene a subliniat importanța respectării de către toate autorităţile române a principiului supremaţiei dreptului UE.

Asigurări în această direcție au fost oferite și de comisarul european pentru valori și transparență, Vera Jourova, într-o discuție online cu ministrul Justiției, care a avut loc la 19 februarie, după ce acesta din urmă a prezentat planul său de acțiuni imediate pentru a îndeplini obiectivele din MCV.

Anterior acestui moment, comisarul european pentru justiție, Didier Reynders, semnala că România, prin Curtea Constituțională, alcă pe urmele instituției sale omoloage din Polonia atunci când vine vorba de contestarea supremației legislației UE.

”Am primit o reacția din partea Guvernului României care spune nu, noi ne dorim să respectăm pe deplin supremația dreptului european…dar în cadrul Constituției României”, a declarat Reynders pentru Financial Times, într-un articol semnat de jurnaliștii Valentina Pop și Sam Fleming la Bruxelles.

Curtea Constituțională a fost parte într-un proces la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, în urma căruia aceasta din urmă a decis că judecătorii naționali pot lăsa neaplicată o decizie a Curților Constituționale dacă este contrară dreptului Uniunii Europene.

Hotărârea CJUE venea în contextul în care, la nivelul UE, dezbaterile legate de primatul dreptului european au fost alimentate de deciziile curților constituționale din Polonia sau Germania.

Dacă Berlinul a oferit asigurări că va respecta supremația dreptului UE, lucru care a determinat Bruxelles-ul să închidă procedurile judiciare, Varșovia a dat dovadă de inflexibilitate, fapt ce a atras după sine poziționări dure ale instituțiilor europene ce s-ar putea solda inclusiv cu amânarea aprobării PNRR-ului Poloniei până când cel mai mare stat est-european se angajează să respecte statul de drept. 

Cele mai recente declarații ale comisarul european pentru buget, Johannes Hahn, par să întărească această ipoteză. 

Trebuie să acţionăm conform regulilor şi liniilor directoare şi nu ne putem ghida după datele alegerilor”, a indicat comisarul european, răspunzând unei întrebări din partea presei despre momentul în care Bruxellesul ar putea activa împotriva Poloniei și Ungariei noul mecanism care permite Comisiei Europene să suspende fondurile europene atunci când aceasta consideră că o ţară nu respectă ”statul de drept”.

Varșovia și Budapesta au contestat mecanismul prin care fondurile europene sunt condiționate de respectarea statului de drept la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, verdictul fiind așteptat pe 16 februarie.

Avocatul general al CJUE a recomandat deja o decizie care nu este favorabilă celor două guverne, iar de obicei hotărârea instanţei europene ţine de cont de recomandările respectivului avocat.

Continue Reading

Facebook

U.E.2 mins ago

COVID-19: EMA a autorizat Paxlovid, primul antiviral oral din UE produs de Pfizer

CONSILIUL EUROPEAN9 mins ago

Klaus Iohannis s-a întâlnit cu Florence Parly, ministrul francez al apărării: Parteneriatul NATO-UE este esențial pentru securitatea europeană

Eugen Tomac20 mins ago

Eurodeputatul Eugen Tomac: Trebuie să veghem cu vigilenţă asupra respectării valorilor noastre europene, iar populismul necruțător să nu se mai repete

NATO40 mins ago

Surse diplomatice: România și SUA au propus un mecanism de transparență. Rusia poate inspecta sistemul defensiv de la Deveselu doar dacă permite acces similar la sistemele sale

ROMÂNIA1 hour ago

Premierul Nicolae Ciucă a prezidat prima reuniune a Comitetului Interministerial de Coordonare a PNRR: Solicit ferm coordonatorilor de reforme și investiții responsabilitate maximă

PARLAMENTUL EUROPEAN1 hour ago

O delegație a Parlamentului European se va deplasa în Ucraina, pe fondul tensiunilor cu Rusia

U.E.2 hours ago

Șefa diplomației germane: Gazoductul Nord Stream 2, vizat de sancțiunile Occidentului împotriva Rusiei în cazul unei agresiuni asupra Ucrainei

ROMÂNIA2 hours ago

Ministerul Justiției, întâlnire cu șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România: SIIJ se va desființa până la sfârșitul lunii martie

PARLAMENTUL EUROPEAN2 hours ago

Eurodeputatul Vasile Blaga: UE trebuie să identifice rapid soluții pentru contracararea creșterii prețurilor la energie

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Pactul Verde European: UE investește încă un miliard de euro în infrastructura energetică

NATO24 hours ago

Klaus Iohannis: Planificarea sancțiunilor UE împotriva Rusiei este accelerată. România se pregătește să gestioneze efectele situației de securitate

NATO1 day ago

Klaus Iohannis: România are un dialog permanent cu NATO, SUA, UE și OSCE. Acțiunile Rusiei încearcă să modifice în mod inacceptabil arhitectura europeană de securitate

NATO1 day ago

Klaus Iohannis: Suntem gata să găzduim o prezență NATO crescută pe teritoriul României. Suntem în contact cu SUA și Franța în acest sens

NATO1 day ago

Klaus Iohannis: CSAT a adoptat un plan de măsuri ca România să fie pregătită pentru orice scenariu. Ca membru al NATO, ne bucurăm de toate garanțiile de securitate

ROMÂNIA2 days ago

Șeful diplomației române, Bogdan Aurescu: Vom continua să condamnăm public, fără ezitare, orice încercare de a nega sau distorsiona Holocaustul

ROMÂNIA2 days ago

Președintele Klaus Iohannis: Suntem un model de bune practici în regiune prin extinderea și consolidarea programelor educaționale despre istoria evreilor și a Holocaustului

INTERVIURI6 days ago

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu: Noul Plan Național de Combatere a Cancerului este echivalentul unui ”PNRR al cancerului”. Există proiecte destinate finanțărilor europene

Daniel Buda7 days ago

Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate rapoartele lui Daniel Buda prin care este asigurată bunăstarea animalelor în timpul transportului, protejând în același timp interesele fermierilor

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Ursula von der Leyen, la Forumul Economic Mondial: Vom propune o Lege Europeană privind Cipurile în februarie

PARLAMENTUL EUROPEAN1 week ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

Advertisement

Team2Share

Trending