ROMÂNIA
Guvernul a adoptat ordonanța pentru aplicarea directivei UE privind vânzarea de bunuri, inclusiv cele cu conținut și servicii digitale. Vânzătorii vor acorda garanție de doi și cinci ani, în funcție de durata de utilizare a produselor
Published
3 years agoon

UPDATE
Guvernul României a adoptat marți un act normativ prin care transpune în legislația națională directiva europeană cu privire la vânzarea de bunuri, documentul stabilind între altele perioada de garanție pentru bunurile comercializate, inclusiv conținut și servicii digitale, informează executivul într-un comunicat.
Astfel, odată cu aprobarea ordonanței, vânzătorul răspunde față de consumator pentru orice neconformitate existentă în momentul livrării bunurilor, care se constată în termen de doi ani de la data respectivă. În cazul bunurilor cu elemente digitale pentru care contractul de vânzare prevede furnizarea continuă de conținut digital sau de servicii digitale pentru o anumită perioadă, vânzătorul răspunde, de asemenea, pentru orice neconformitate a conținutului digital sau a serviciului digital care intervine sau este constatată în termen de doi ani de la momentul livrării pentru produse cu durată medie de utilizare de până la cinci ani, respectiv în termen de cinci ani de la data respectivă pentru produse cu durată medie de utilizare de peste cinci ani.
Actul normativ stabilește cadrul legal cu privire la contractele de vânzare încheiate între vânzător și consumator, în special norme privind conformitatea bunurilor cu contractul, măsurile corective în caz de neconformitate, modalitățile de punere în aplicare a respectivelor măsuri corective, precum și garanțiile comerciale în scopul asigurării unui nivel ridicat de protecție a consumatorilor și a unei bune funcționări a pieței interne.
Este o transpunere a Directivei (UE) 2019/771 a Parlamentului European și acoperă cele mai importante diferențe dintre normele naționale obligatorii de protecție a consumatorilor, ca urmare a transpunerii de către statele membre a normelor minime de armonizare prevăzute în Directiva 1999/44/CE; până acum statelor membre li s-a permis să prevadă standarde mai stricte decât cele ale Uniunii și să introducă sau să mențină norme care să asigure un nivel și mai ridicat de protecție a consumatorilor.
Dat fiind că vânzările online de bunuri constituie marea majoritate a vânzărilor transfrontaliere în Uniune, iar, pe de altă parte, evoluția tehnologică a condus la o piață a bunurilor care încorporează conținut digital sau servicii digitale sau sunt interconectate cu acestea, era nevoie de un nivel ridicat de protecție a consumatorului și de sporirea securității juridice a normelor aplicabile contractelor de vânzare a unor astfel de produse.
Prevederile ordonanței de urgență se aplică de la data de 1 ianuarie 2022, iar instituția publică responsabilă cu implementarea acesteia este Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor.
Știrea inițială
De la 1 ianuarie, România ar putea deveni singurul stat care acordă garanție standard de 5 ani prin transpunerea în legislația națională a directivei UE privind vânzarea de bunuri.
Guvernul discută în ședința de astăzi, 28 decembrie, adoptarea unui proiect de OUG, prin care se asigură transpunerea în legislaţia naţională a prevederilor Directivei (UE) 2019/771 privind anumite aspecte referitoare la contractele de vânzare de bunuri care are scopul să îmbunătățească funcționarea pieței interne și să ofere răspunsuri adecvate la numeroasele provocări generate în prezent de o economie care se bazează din ce în ce mai mult pe tehnologie.
Dacă proiectul de OUG este adoptat, o serie de elemente contractuale cheie vor fi modificate și îmbunătățite și se vor aplica și bunurilor cu conținut digital, după cum urmează:
Garanția legală de conformitate va fi extinsă considerabil
În prezent, orice produs vândut de un profesionist unui consumator trebuie să îndeplinească anumite cerințe de conformitate, conform Legii 449/2003. În vederea asigurării conformării cu obligațiile legale, vânzătorul este obligat să ofere o garanție de conformitate consumatorului.
Proiectul va duce la o extindere a perioadei în care vânzătorul este obligat să remedieze neconformitatea, dacă este ivită în termen de doi ani, la o obligație de remediere, dacă neconformitatea va apărea în cinci ani. Această prevedere se va aplica și bunurilor cu elemente digitale.
În majoritatea statelor membre, garanția obligatorie este asigurată pentru o perioadă de doi ani, acest termen fiind ori păstrat, ori extins la trei ani, la transpunerea prevederilor Directivei (UE) 2019/771.
De exemplu, în Franța, durata garanției legale de conformitate a bunurilor rămâne fixată la 2 ani, cu o prezumție de anterioritate a defectului de 2 ani. Același lucru este valabil și pentru Finlanda și Germania.
În Finlanda, durata garanției legale va fi legată de durata de viață preconizată a (clasei) de produse, dar va fi de cel puțin 2 ani, sistemul fiind similar celui din Olanda.
În conformitate cu noua situație juridică, în Germania, pretențiile consumatorului datorate unui defect se prescriu după 2 ani de la predarea bunurilor către consumator. În această privință, nu se schimbă nimic în comparație cu situația juridică anterioară.
Pe de alte parte, în Grecia, Spania și Suedia, durata garanției legale de conformitate a fost extinsă la 3 ani.
Acest lucru se datorează faptului că, în ciuda clauzei de armonizare completă, directiva prevede o serie de excepții pentru statele membre, permițându-le o anumită flexibilitate în ceea ce privește armonizarea duratei garanției legale și a sarcinii probei, armonizând efectiv doar pe deplin criteriile de conformitate, căile de atac și unele elemente ale garanțiilor comerciale.
Perioada în care se consideră că bunul livrat a fost neconform de la livrare va fi extinsă
La acest moment, dacă neconformitatea apare în termen de șase luni de la momentul livrării, există o prezumție (se consideră) că acea neconformitate a existat la momentul livrării bunului. Din 2022, însă, această prezumție va fi extinsă la doi ani.
Aici va fi introdusă o excepție – pentru produsele cu conținut/servicii digitale, unde vânzătorul promite furnizarea de asemenea conținut/servicii pentru o perioadă fixă, prezumția durează atât timp cât este promisă furnizarea.
În majoritatea statelor membre care au transpus normele UE în legislația națională, perioada de conformitate este fie de un an, fie de doi ani.
Vânzătorul va putea să efectueze reparația sau înlocuirea bunului neconform, în baza garanției comerciale, în cel mult 15 zile
Acest termen de 15 zile este activat din momentul în care vânzătorul va fi informat de către consumator cu privire la neconformitate. În prezent, nu există un termen în care vânzătorul este obligat să repare/înlocuiască bunul, dacă o face în temeiul garanției comerciale și nu a celei legale (care e de 15 zile și va rămâne la fel și din 2022).
Extinderea criteriilor de conformitate a unui produs
Sunt introduse criteriile compatibilității și a interoperabilității produselor (foarte importante pentru produsele pe bază de software, de exemplu) ca cerințe de conformitate, dacă ele vor fi prevăzute ca fiind compatibile cu anumite suporturi sau produse/tehnologii sau nu sau vor fi prevăzute ca având un anumit grad de interoperabilitate.
Necesitatea transpunerii Directivei (UE) 2019/771
Normele Uniunii aplicabile vânzărilor de bunuri sunt încă fragmentate, deși a fost deja realizată o armonizare deplină a normelor referitoare la condițiile de livrare și, în cazul contractelor la distanță sau a contractelor negociate în afara spațiului comercial, a cerințelor de informare precontractuală, precum și a dreptului de retractare prin Directiva 2011/83/UE. Alte elemente contractuale esențiale, cum ar fi criteriile de conformitate, măsurile corective în caz de neconformitate cu contractul și principalele modalități de punere în aplicare a acestora fac în prezent obiectul unei armonizări minime în conformitate cu Directiva 1999/44/CE.
Prezenta directivă prevede norme care se aplică vânzărilor de bunuri, inclusiv bunuri cu elemente digitale, numai în ceea ce privește principalele elemente contractuale necesare pentru a depăși obstacolele legate de dreptul contractelor în cadrul pieței interne. În acest scop, ar trebui să fie pe deplin armonizate normele privind cerințele de conformitate, măsurile corective aflate la dispoziția consumatorilor în cazul în care bunurile nu sunt conforme cu contractul și principalele modalități de punere în aplicare a acestor măsuri corective, iar nivelul de protecție a consumatorilor ar trebui sporit față de cel oferit până acum.
Disparitățile existente pot avea un efect negativ asupra întreprinderilor și consumatorilor
În conformitate cu normele actuale, întreprinderile care își direcționează activitățile către consumatorii din alte state membre trebuie să țină seama de normele obligatorii în materie de contracte de consum din țara de reședință a consumatorului. Întrucât aceste norme diferă de la un stat membru la altul, întreprinderile se pot confrunta cu costuri suplimentare. În consecință, multe întreprinderi ar putea prefera să își continue activitatea pe piața internă sau să exporte numai către unul sau două state membre. Această alegere a minimizării expunerii la costurile și riscurile asociate cu tranzacțiile transfrontaliere duce la pierderea unor oportunități de expansiune comercială și de economii de scară.
Legat de consumatori, aceștia se bucură actualmente de un nivel ridicat de protecție atunci când fac cumpărături din străinătate, însă fragmentarea juridică afectează în mod negativ și nivelul de încredere al consumatorilor în tranzacțiile transfrontaliere. Iar incertitudinea cu privire la principalele drepturi contractuale ocupă un loc important între preocupările consumatorilor.
De asemenea, reglementările diferite în materia contractelor îi afectează și pe comercianții cu amănuntul care utilizează canale de vânzări la distanță și pe vânzătorii cu amănuntul care efectuează vânzări „față în față” și îi împiedică să se extindă în afara frontierelor naționale.
Existența unor norme pe deplin armonizate privind o serie de elemente esențiale ale dreptului contractelor de consum le-ar facilita întreprinderilor, în special IMM-urilor, posibilitatea de a își oferi produsele în alte state membre. Consumatorii ar beneficia de un nivel ridicat de protecție și de creșterea nivelului de bunăstare prin armonizarea deplină a normelor esențiale.
Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

You may like
ICI București susține importanța digitalizării în cadrul afacerilor de familie, contribuind activ la identificarea strategiilor de transformare digitală care pot sprijini adaptarea acestor companii la provocările economiei moderne
Nume de cod “InvestAI”: UE face prima sa mutare în cursa inteligenței artificiale, printr-o inițiativă de mobilizare a 200 de miliarde de euro în investiții pentru IA
Comisia Europeană solicită platformei Shein să furnizeze informații referitoare la produsele ilegale și la sistemul său de recomandare
Guvernul României lucrează la un plan național de acțiune pentru prevenirea și combaterea extremismului violent
Asociația Română a Magazinelor Online salută măsurile UE pentru un comerț electronic sigur: Este esențial ca România să adopte măsuri rapide și ferme pentru protejarea retailerilor europeni
UE adoptă măsuri mai dure pentru platformele de e-commerce precum Temu, Shein și Amazon: Vor fi eliminate scutirile de taxe pentru coletele sub 150 de euro și întărite controalele vamale
POLITICĂ
Ilie Bolojan promite să reprezinte România cu “decență” și “demnitate” din postura de președinte interimar, garantând partenerilor că “suntem o țară de încredere”
Published
49 minutes agoon
February 11, 2025
Ilie Bolojan s-a angajat marți seară să exercite mandatul de președinte interimar al României cu “decență”, să reprezinte România cu demnitate pe plan extern și să garanteze partenerilor internaționali că România este o țară de încredere.
Bolojan s-a adresat presei la finalul ședinței Biroului Politic Național al PNL, unde a anunțat că ministrul Cătălin Predoiu a fost ales președinte interimar al partidului și că își va delega atribuțiile de președinte al Senatului către vicepreședintele acestei instituții, senatorul liberal Mircea Abrudean.
“Sunt pregătit ca începând de mâine să exercit această poziție onorantă la Cotroceni, încercând ca prin atitudinea pe care o voi avea să-i respect pe cetățenii României, să fac acest lucru cu decență, să susțin stabilitatea țării noastre, să garantăm partenerilor noștri internaționali că România e o țară de încredere și să reprezentăm cu demnitate România în exterior“, a declarat Bolojan.
Curtea Constituțională a adoptat, marți, în unanimitate, hotărârea prin care constată că funcția de președinte al României devine vacantă din 12 februarie, după demisia lui Klaus Iohannis, astfel că președintele Senatului, Ilie Bolojan, va asigura interimatul în funcția de președinte al țării.
Ceremonia de încheiere a mandatului președintelui Klaus Iohannis va avea loc miercuri, 12 februarie, începând cu ora 12:00.
Klaus Iohannis și-a anunțat, luni, demisia din funcția de președinte al României. Deși a calificat procedura de suspendare a sa din funcție drept un demers “inutil”, “nefondat” și “păgubos”, Iohannis a precizat că în plan intern, referendumul va fi unul “eminamente negativ”, deoarece societatea va fi divizată, iar în plan extern efectele vor fi de durată și foarte negative în raport cu partenerii.
“Pentru a scuti România și pe cetățenii români de această criză, de această evoluție inutilă și negativă, demisionez din funcția de președinte al României. Voi pleca din funcție poimâine, pe 12 februarie. Dumnezeu să binecuvânteze România”, a spus Klaus Iohannis, cu vocea tremurândă.
Citiți și O scurtă cronologie a epocii Klaus Iohannis la cârma României
Klaus Iohannis și-a început primul mandat de președinte la data de 21 decembrie 2014, succendându-i în funcție lui Traian Băsescu, după ce l-a învins la alegerile din noiembrie 2014 pe prim-ministrul și liderul PSD, Victor Ponta.
Principalele repere ale primului său mandat au fost date de acordul politic național pentru alocarea 2% din PIB pentru apărare, consolidarea statului de drept și lupta politică cu Partidul Social-Democrat condus de Liviu Dragnea, proiectul prezidențial “România Educată” sau lansarea formatului “București 9” care reunește aliații NATO de pe flancul estic.
În 2019, Iohannis și-a securizat un al doilea mandat, fiind votat de peste 6 milioane de cetățeni în competiția din turul al doilea cu candidata PSD, fostul premier Viorica Dăncilă, însă acesta a fost marcat de pandemia de COVID-19 și războiul declanșat și desfășurat de Rusia în Ucraina, de eșecul coaliției pro-europene de dreapta PNL – USR și de promovarea unei mari coaliții PSD – PNL la finele anului 2021, coaliție care guvernează și în prezent România.
Cel de-al doilea mandat al lui Klaus Iohannis ar fi trebuit să se încheie la data de 21 decembrie 2024, însă în motivarea deciziei de anulare a alegerilor prezidențiale din 2024, ca urmare unui a proces electoral viciat, Curtea Constituțională a stabilit că președintele Iohannis își va exercita mandatul până când noul președinte ales va depune jurământul, evocând aplicabilitatea art. 83 alin.(2) din Constituție, potrivit căruia Președintele României în funcție “exercită mandatul până la depunerea jurământului de Președintele nou-ales”.
Conform Constituției, interimatul funcției de președinte al României va fi asigurat de președintele Senatului, Ilie Bolojan, în timp ce alegerile prezidențiale au fost programate deja pentru data de 4 mai.
Ilie Bolojan va deveni miercuri al treilea președinte interimar din istoria României. Primii doi – Nicolae Văcăroiu și Crin Antonescu – au ajuns temporar la Cotroceni pe fondul celor două suspendări ale președintelui Traian Băsescu.
Președintele interimar al României preia atribuțiile constituționale ale președintelui până la alegerea unui nou șef de stat. Printre acestea se numără: reprezentarea statului atât pe plan intern, cât și internațional, promulgarea legilor și solicitarea reexaminării acestora, sesizarea Curții Constituționale privind constituționalitatea legilor, numirea și revocarea miniștrilor la propunerea premierului și îndeplinirea funcției de comandant suprem al forțelor armate.
Un președinte interimar nu poate să dizolve Parlamentul, nu se poate adresa Parlamentului și nu poate iniţia un referendum.
POLITICĂ
Ilie Bolojan, desemnat președinte interimar al României începând cu 12 februarie după demisia lui Klaus Iohannis din funcția de președinte
Published
6 hours agoon
February 11, 2025
Curtea Constituțională a adoptat, marți, în unanimitate, hotărârea prin care constată că funcția de președinte al României devine vacantă din 12 februarie, după demisia lui Klaus Iohannis, astfel că președintele Senatului, Ilie Bolojan, va asigura interimatul în funcția de președinte al țării.
Potrivit hotărârii, CCR “constată că funcția de Președinte al României devine vacantă, începând cu data de 12 februarie 2025, ca urmare a demisiei domnului Klaus-Werner Iohannis din funcția de Președinte al României”.
Totodată, Curtea constată că “vacanța funcției de Președinte al României este o împrejurare care justifică interimatul în exercitarea funcției de Președinte al României, începând cu data de 12 februarie 2025”.
În acest sens, CCR “constată că, în conformitate cu dispozițiile art.98 alin.(1) din Constituție, interimatul funcției de Președinte al României se asigură de președintele Senatului, domnul Ilie-Gavril Bolojan, începând cu data de 12 februarie 2025”.
Ceremonia de încheiere a mandatului președintelui Klaus Iohannis va avea loc miercuri, 12 februarie, începând cu ora 12:00.
Klaus Iohannis și-a anunțat, luni, demisia din funcția de președinte al României. Deși a calificat procedura de suspendare a sa din funcție drept un demers “inutil”, “nefondat” și “păgubos”, Iohannis a precizat că în plan intern, referendumul va fi unul “eminamente negativ”, deoarece societatea va fi divizată, iar în plan extern efectele vor fi de durată și foarte negative în raport cu partenerii.
“Pentru a scuti România și pe cetățenii români de această criză, de această evoluție inutilă și negativă, demisionez din funcția de președinte al României. Voi pleca din funcție poimâine, pe 12 februarie. Dumnezeu să binecuvânteze România”, a spus Klaus Iohannis, cu vocea tremurândă.
Citiți și O scurtă cronologie a epocii Klaus Iohannis la cârma României
Klaus Iohannis și-a început primul mandat de președinte la data de 21 decembrie 2014, succendându-i în funcție lui Traian Băsescu, după ce l-a învins la alegerile din noiembrie 2014 pe prim-ministrul și liderul PSD, Victor Ponta.
Principalele repere ale primului său mandat au fost date de acordul politic național pentru alocarea 2% din PIB pentru apărare, consolidarea statului de drept și lupta politică cu Partidul Social-Democrat condus de Liviu Dragnea, proiectul prezidențial “România Educată” sau lansarea formatului “București 9” care reunește aliații NATO de pe flancul estic.
În 2019, Iohannis și-a securizat un al doilea mandat, fiind votat de peste 6 milioane de cetățeni în competiția din turul al doilea cu candidata PSD, fostul premier Viorica Dăncilă, însă acesta a fost marcat de pandemia de COVID-19 și războiul declanșat și desfășurat de Rusia în Ucraina, de eșecul coaliției pro-europene de dreapta PNL – USR și de promovarea unei mari coaliții PSD – PNL la finele anului 2021, coaliție care guvernează și în prezent România.
Cel de-al doilea mandat al lui Klaus Iohannis ar fi trebuit să se încheie la data de 21 decembrie 2024, însă în motivarea deciziei de anulare a alegerilor prezidențiale din 2024, ca urmare unui a proces electoral viciat, Curtea Constituțională a stabilit că președintele Iohannis își va exercita mandatul până când noul președinte ales va depune jurământul, evocând aplicabilitatea art. 83 alin.(2) din Constituție, potrivit căruia Președintele României în funcție “exercită mandatul până la depunerea jurământului de Președintele nou-ales”.
Conform Constituției, interimatul funcției de președinte al României va fi asigurat de președintele Senatului, Ilie Bolojan, în timp ce alegerile prezidențiale au fost programate deja pentru data de 4 mai.
Ilie Bolojan va deveni miercuri al treilea președinte interimar din istoria României. Primii doi – Nicolae Văcăroiu și Crin Antonescu – au ajuns temporar la Cotroceni pe fondul celor două suspendări ale președintelui Traian Băsescu.
Președintele interimar al României preia atribuțiile constituționale ale președintelui până la alegerea unui nou șef de stat. Printre acestea se numără: reprezentarea statului atât pe plan intern, cât și internațional, promulgarea legilor și solicitarea reexaminării acestora, sesizarea Curții Constituționale privind constituționalitatea legilor, numirea și revocarea miniștrilor la propunerea premierului și îndeplinirea funcției de comandant suprem al forțelor armate.
Un președinte interimar nu poate să dizolve Parlamentul, nu se poate adresa Parlamentului și nu poate iniţia un referendum.
ROMÂNIA
Marcel Ciolacu, discuții cu directorul SG RECOVER al Comisiei Europene despre implementarea PNRR într-un „ritm dinamizat” la nivelul ministerelor: 2025 este anul investițiilor pentru România
Published
6 hours agoon
February 11, 2025
Premierul Marcel Ciolacu a avut astăzi, 11 februarie, la Palatul Victoria, o întâlnire de lucru cu Céline Gauer, director general SG RECOVER (Task Force pentru Redresare și Reziliență din cadrul Secretariatului General al Comisiei Europene), informează un comunicat remis caleaeuropeana.ro.
Întrevederea s-a desfășurat în contextul în care prim-ministrul va coordona mâine reuniunea Comitetului Interministerial de Coordonare a PNRR, la care va participa și directorul general SG RECOVER.
„2025 este anul investițiilor pentru România, iar sumele alocate în bugetul de stat pentru susținerea proiectelor finanțate din fonduri naționale și pentru cofinanțarea europeană reprezintă un puternic argument. Continuăm implementarea reformelor și investițiilor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență într-un ritm ce va fi dinamizat la nivelul fiecărui minister”, a afirmat prim-ministrul Marcel Ciolacu.
Șeful Executivului a subliniat, de asemenea, că măsurile de digitalizare a ANAF îmbunătățesc colectarea veniturilor publice, iar rezultatele vor fi resimțite și în următorii ani. Totodată, reforma administrației centrale și celelalte soluții pentru reducerea cheltuielilor de personal vor conduce la un control mai riguros al resurselor publice și la încadrarea în ținta de deficit bugetar de 7% din Produsul Intern Brut, în anul 2025, a adăugat prim-ministrul.
La întrevederea între premierul Marcel Ciolacu și director general SG RECOVER, Céline Gauer, au mai participat, din partea Guvernului, vicepremierul Marian Neacșu și ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Ilie Bolojan promite să reprezinte România cu “decență” și “demnitate” din postura de președinte interimar, garantând partenerilor că “suntem o țară de încredere”

Virgil Popescu este convins că relația România-SUA va continua să fie una puternică: Voi susține activ și din PE dezvoltarea parteneriatului pe energie pentru a ne atinge obiectivele de securitate energetică

SUA impun sancțiuni împotriva unei rețele rusești de criminalitate informatică

Marea Britanie, următoarea țintă în războiul tarifelor demarat de Trump? Președintele american a criticat deficitul ”uriaș” pe care SUA îl au în relația cu Regatul Unit: Nu vor exista ”excepții”

Îngrijorat de rata istorică a inflației, Parlamentul European solicită BCE să facă mai mult pentru a stopa acest fenomen

Summitul AI de la Paris: Marea Britanie și Statele Unite au refuzat să semneze declarația internațională privind inteligența artificială

Uniunea Competențelor va asigura acces egal fetelor și femeilor la competențe-cheie pentru competitivitatea și reziliența UE, subliniază vicepreședintele executiv Roxana Mînzatu: Talentul nu are gen

Ilie Bolojan, desemnat președinte interimar al României începând cu 12 februarie după demisia lui Klaus Iohannis din funcția de președinte

Marcel Ciolacu, discuții cu directorul SG RECOVER al Comisiei Europene despre implementarea PNRR într-un „ritm dinamizat” la nivelul ministerelor: 2025 este anul investițiilor pentru România

Studiu: Populiștii de extremă dreapta folosesc cel mai des dezinformarea și știrile false pentru a obține avantaje politice față de partidele cu altă orientare politică

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Înainte de împlinirea a 48 de ani de la cutremurul din 1977, Gabriela Firea solicită fonduri europene suplimentare și prevenție reală pentru a proteja românii de consecințele unui viitor cutremur major

Vicepreședintele PE, Victor Negrescu, pledează pentru ”dialog și soluții pragmatice” care să contribuie la reconstruirea colaborării între UE și Regatul Unit: Putem asigura un viitor comun mai bun

Eurodeputatul Virgil Popescu subliniază importanța de a finaliza interconectarea rețelelor de energie electrică pentru o consolidare uniformă a competitivității în UE

Candidatura lui Crin Antonescu la alegerile prezidențiale, validată de PSD: Avem nevoie să ne apărăm și să ne respectăm condiția de țară a UE, a NATO, a parteneriatului strategic cu Statele Unite

Guvernul a adoptat Bugetul pentru 2025. Ministrul Tánczos Barna: Prin acest buget, punem bazele unei noi viziuni prin care rezolvăm probleme structurale și consolidăm creșterea economică cu ajutorul fondurilor UE

Premierul Belgiei, discurs la Universitatea Harvard din SUA: Rusia a intervenit în alegerile din România, denunțăm asta!

Giganții europeni mută în cursa tehnologică globală: Vodafone a efectuat primul apel video în spațiu din lume dintr-o zonă fără acoperire, folosind un smartphone și sateliți comerciali

“Este timpul să repornim motorul inovării din Europa”: Comisia von der Leyen a lansat Busola competitivității, axată pe inovare, decarbonizare, securitate, simplificare, piața unică, finanțare și competențe

PE marchează Ziua Internațională a Comemorării Holocaustului printr-o ședință solemnă dedicată celor șase milioane de victime. Povestea violoncelistului Pál Hermann, ucis de naziști, a răsunat în hemiciclu

În fața Curții de Justiție a UE, Ursula von der Leyen se angajează să exploreze noi căi pentru a proteja tratatele și valorile atemporale ale Uniunii într-o lume aflată în schimbare
Trending
- ROMÂNIA7 days ago
Un raport oficial francez confirmă “manipularea pe scară largă” a alegerilor din România, primele alegeri democratice majore din Europa anulate din cauza ingerințelor străine
- CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ1 day ago
“Multipolarizare”: Maga Carta și abdicarea lui Trump de la Pax Americana, furtună polară în Europa, China în pole-position și Rusia țarului (raportul Conferinței de Securitate de la München)
- NATO1 week ago
NATO are idei “secrete” privind pacea în Ucraina: “Putin nu va mai încerca niciodată după asta” să cucerească Ucraina
- SUA1 week ago
Elon Mask propune desființarea USAID și susține că Donald Trump este de acord
- ROMÂNIA1 week ago
Raport comun OCDE-CE: România investește cel mai puțin din UE pentru îngrijirea pacienților oncologici și are cea mai scăzută participare la programele de screening