Connect with us

ROMÂNIA

Guvernul a adoptat ordonanța pentru aplicarea directivei UE privind vânzarea de bunuri, inclusiv cele cu conținut și servicii digitale. Vânzătorii vor acorda garanție de doi și cinci ani, în funcție de durata de utilizare a produselor

Published

on

© European Union 2018

UPDATE

Guvernul României a adoptat marți un act normativ prin care transpune în legislația națională directiva europeană cu privire la vânzarea de bunuri, documentul stabilind între altele perioada de garanție pentru bunurile comercializate, inclusiv conținut și servicii digitale, informează executivul într-un comunicat.

Astfel, odată cu aprobarea ordonanței, vânzătorul răspunde față de consumator pentru orice neconformitate existentă în momentul livrării bunurilor, care se constată în termen de doi ani de la data respectivă. În cazul bunurilor cu elemente digitale pentru care contractul de vânzare prevede furnizarea continuă de conținut digital sau de servicii digitale pentru o anumită perioadă, vânzătorul răspunde, de asemenea, pentru orice neconformitate a conținutului digital sau a serviciului digital care intervine sau este constatată în termen de doi ani de la momentul livrării pentru produse cu durată medie de utilizare de până la cinci ani, respectiv în termen de cinci ani de la data respectivă pentru produse cu durată medie de utilizare de peste cinci ani.

Actul normativ stabilește cadrul legal cu privire la contractele de vânzare încheiate între vânzător și consumator, în special norme privind conformitatea bunurilor cu contractul, măsurile corective în caz de neconformitate, modalitățile de punere în aplicare a respectivelor măsuri corective, precum și garanțiile comerciale în scopul asigurării unui nivel ridicat de protecție a consumatorilor și a unei bune funcționări a pieței interne.

Este o transpunere a Directivei (UE) 2019/771 a Parlamentului European și acoperă cele mai importante diferențe dintre normele naționale obligatorii de protecție a consumatorilor, ca urmare a transpunerii de către statele membre a normelor minime de armonizare prevăzute în Directiva 1999/44/CE; până acum statelor membre li s-a permis să prevadă standarde mai stricte decât cele ale Uniunii și să introducă sau să mențină norme care să asigure un nivel și mai ridicat de protecție a consumatorilor.

Dat fiind că vânzările online de bunuri constituie marea majoritate a vânzărilor transfrontaliere în Uniune, iar, pe de altă parte, evoluția tehnologică a condus la o piață a bunurilor care încorporează conținut digital sau servicii digitale sau sunt interconectate cu acestea, era nevoie de un nivel ridicat de protecție a consumatorului și de sporirea securității juridice a normelor aplicabile contractelor de vânzare a unor astfel de produse.

Prevederile ordonanței de urgență se aplică de la data de 1 ianuarie 2022, iar instituția publică responsabilă cu implementarea acesteia este Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor.

Știrea inițială

De la 1 ianuarie, România ar putea deveni singurul stat care acordă garanție standard de 5 ani prin transpunerea în legislația națională a directivei UE privind vânzarea de bunuri. 

Guvernul discută în ședința de astăzi, 28 decembrie, adoptarea unui proiect de OUG, prin care se asigură transpunerea în legislaţia naţională a prevederilor Directivei (UE) 2019/771 privind anumite aspecte referitoare la contractele de vânzare de bunuri care are scopul să îmbunătățească funcționarea pieței interne și să ofere răspunsuri adecvate la numeroasele provocări generate în prezent de o economie care se bazează din ce în ce mai mult pe tehnologie.

Dacă proiectul de OUG este adoptat, o serie de elemente contractuale cheie vor fi modificate și îmbunătățite și se vor aplica și bunurilor cu conținut digital, după cum urmează:

Garanția legală de conformitate va fi extinsă considerabil

În prezent, orice produs vândut de un profesionist unui consumator trebuie să îndeplinească anumite cerințe de conformitate, conform Legii 449/2003. În vederea asigurării conformării cu obligațiile legale, vânzătorul este obligat să ofere o garanție de conformitate consumatorului.

Proiectul va duce la o extindere a perioadei în care vânzătorul este obligat să remedieze neconformitatea, dacă este ivită în termen de doi ani, la o obligație de remediere, dacă neconformitatea va apărea în cinci ani. Această prevedere se va aplica și bunurilor cu elemente digitale.

În majoritatea statelor membre, garanția obligatorie este asigurată pentru o perioadă de doi ani, acest termen fiind ori păstrat, ori extins la trei ani, la transpunerea prevederilor Directivei (UE) 2019/771.

De exemplu, în Franța, durata garanției legale de conformitate a bunurilor rămâne fixată la 2 ani, cu o prezumție de anterioritate a defectului de 2 ani. Același lucru este valabil și pentru Finlanda și Germania.

În Finlanda, durata garanției legale va fi legată de durata de viață preconizată a (clasei) de produse, dar va fi de cel puțin 2 ani, sistemul fiind similar celui din Olanda.

În conformitate cu noua situație juridică, în Germania, pretențiile consumatorului datorate unui defect se prescriu după 2 ani de la predarea bunurilor către consumator. În această privință, nu se schimbă nimic în comparație cu situația juridică anterioară.

Pe de alte parte, în Grecia, Spania și Suedia, durata garanției legale de conformitate a fost extinsă la 3 ani.

Acest lucru se datorează faptului că, în ciuda clauzei de armonizare completă, directiva prevede o serie de excepții pentru statele membre, permițându-le o anumită flexibilitate în ceea ce privește armonizarea duratei garanției legale și a sarcinii probei, armonizând efectiv doar pe deplin criteriile de conformitate, căile de atac și unele elemente ale garanțiilor comerciale. 

Perioada în care se consideră că bunul livrat a fost neconform de la livrare va fi extinsă

La acest moment, dacă neconformitatea apare în termen de șase luni de la momentul livrării, există o prezumție (se consideră) că acea neconformitate a existat la momentul livrării bunului. Din 2022, însă, această prezumție va fi extinsă la doi ani. 

Aici va fi introdusă o excepție – pentru produsele cu conținut/servicii digitale, unde vânzătorul promite furnizarea de asemenea conținut/servicii pentru o perioadă fixă, prezumția durează atât timp cât este promisă furnizarea.

În majoritatea statelor membre care au transpus normele UE în legislația națională, perioada de conformitate este fie de un an, fie de doi ani. 

Vânzătorul va putea să efectueze reparația sau înlocuirea bunului neconform, în baza garanției comerciale, în cel mult 15 zile

Acest termen de 15 zile este activat din momentul în care vânzătorul va fi informat de către consumator cu privire la neconformitate. În prezent, nu există un termen în care vânzătorul este obligat să repare/înlocuiască bunul, dacă o face în temeiul garanției comerciale și nu a celei legale (care e de 15 zile și va rămâne la fel și din 2022).

Extinderea criteriilor de conformitate a unui produs

Sunt introduse criteriile compatibilității și a interoperabilității produselor (foarte importante pentru produsele pe bază de software, de exemplu) ca cerințe de conformitate, dacă ele vor fi prevăzute ca fiind compatibile cu anumite suporturi sau produse/tehnologii sau nu sau vor fi prevăzute ca având un anumit grad de interoperabilitate.

Necesitatea transpunerii Directivei (UE) 2019/771

Normele Uniunii aplicabile vânzărilor de bunuri sunt încă fragmentate, deși a fost deja realizată o armonizare deplină a normelor referitoare la condițiile de livrare și, în cazul contractelor la distanță sau a contractelor negociate în afara spațiului comercial, a cerințelor de informare precontractuală, precum și a dreptului de retractare prin Directiva 2011/83/UE. Alte elemente contractuale esențiale, cum ar fi criteriile de conformitate, măsurile corective în caz de neconformitate cu contractul și principalele modalități de punere în aplicare a acestora fac în prezent obiectul unei armonizări minime în conformitate cu Directiva 1999/44/CE.

Prezenta directivă prevede norme care se aplică vânzărilor de bunuri, inclusiv bunuri cu elemente digitale, numai în ceea ce privește principalele elemente contractuale necesare pentru a depăși obstacolele legate de dreptul contractelor în cadrul pieței interne. În acest scop, ar trebui să fie pe deplin armonizate normele privind cerințele de conformitate, măsurile corective aflate la dispoziția consumatorilor în cazul în care bunurile nu sunt conforme cu contractul și principalele modalități de punere în aplicare a acestor măsuri corective, iar nivelul de protecție a consumatorilor ar trebui sporit față de cel oferit până acum.

Disparitățile existente pot avea un efect negativ asupra întreprinderilor și consumatorilor

În conformitate cu normele actuale, întreprinderile care își direcționează activitățile către consumatorii din alte state membre trebuie să țină seama de normele obligatorii în materie de contracte de consum din țara de reședință a consumatorului. Întrucât aceste norme diferă de la un stat membru la altul, întreprinderile se pot confrunta cu costuri suplimentare. În consecință, multe întreprinderi ar putea prefera să își continue activitatea pe piața internă sau să exporte numai către unul sau două state membre. Această alegere a minimizării expunerii la costurile și riscurile asociate cu tranzacțiile transfrontaliere duce la pierderea unor oportunități de expansiune comercială și de economii de scară. 

Legat de consumatori, aceștia se bucură actualmente de un nivel ridicat de protecție atunci când fac cumpărături din străinătate, însă fragmentarea juridică afectează în mod negativ și nivelul de încredere al consumatorilor în tranzacțiile transfrontaliere. Iar incertitudinea cu privire la principalele drepturi contractuale ocupă un loc important între preocupările consumatorilor.

De asemenea,  reglementările diferite în materia contractelor îi afectează și pe comercianții cu amănuntul care utilizează canale de vânzări la distanță și pe vânzătorii cu amănuntul care efectuează vânzări „față în față” și îi împiedică să se extindă în afara frontierelor naționale. 

Existența unor norme pe deplin armonizate privind o serie de elemente esențiale ale dreptului contractelor de consum le-ar facilita întreprinderilor, în special IMM-urilor, posibilitatea de a își oferi produsele în alte state membre. Consumatorii ar beneficia de un nivel ridicat de protecție și de creșterea nivelului de bunăstare prin armonizarea deplină a normelor esențiale.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

ROMÂNIA

Bogdan Aurescu va avea consultări politice cu Antony Blinken la București. Discuțiile vor marca aniversarea a 25 de ani de Parteneriat Stategic România-SUA

Published

on

© Bogdan Aurescu/ Twitter

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu va avea marți, 29 noiembrie 2022, consultări politice cu secretarul de stat al Statelor Unite ale Americii, Antony Blinken, la sediul Ministerului Afacerilor Externe, cu prilejul vizitei pe care înaltul oficial american o efectuează în România, în marja participării la Reuniunea miniștrilor de externe ai statelor membre NATO și în contextul aniversării, în 2022, a 25 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic între România și SUA, informează un comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Consultările dintre ministrul Bogdan Aurescu și secretatul de stat Antony Blinken vor marca aniversarea Parteneriatului Strategic România-SUA, care reprezintă un pilon esențial al politicii externe și de securitate a României și a cărui aprofundare, pe toate dimensiunile sale, reprezintă un obiectiv al ambelor părți.

Vizita va oferi ocazia reconfirmării angajamentului bilateral solid pentru întărirea cooperării în promovarea proiectelor de interes în domeniile politic, securitar, militar, economic, energetic. Astfel, în cadrul discuțiilor, ministrul Aurescu și secretarul de stat Blinken vor trece în revistă stadiului cooperării bilaterale în domeniile de interes, inclusiv în baza priorităților stabilite cu ocazia vizitei ministrului Aurescu la Washington, în luna noiembrie 2021, precum creșterea prezenței militare a SUA în România, consolidarea posturii NATO în regiunea Mării Negre, procesul de aderare a României la OCDE și avansarea proiectelor comune din domeniul nuclear civil.  Ministrul Bogdan Aurescu va reitera, totodată, interesul României, ca Partener Strategic al SUA, pentru înregistrarea de progrese concrete în ce privește accederea țării noastre în programul Visa Waiver.

Vizita va reprezenta un bun prilej pentru reafirmarea atașamentului comun față de promovarea și consolidarea relației transatlantice și a rezilienței democratice.

De asemenea, vor fi abordate evoluțiile recente în materie de securitate, cu accent asupra regiunii Mării Negre și securității pe Flancul Estic al NATO, ca urmare a agresiunii militare ruse în Ucraina, și eforturile comunității transatlantice de a gestiona impactul acesteia asupra securității regionale și a stabilității globale.

Întrevederea dintre cei doi oficiali se va concentra, astfel, și pe coordonarea bilaterală în vederea asistenței acordate Ucrainei și a implementării deciziilor privind consolidarea posturii de descurajare și apărare pe Flancul Estic al NATO, adoptate în timpul Summitului Alianței de la Madrid. Discuțiile vor viza, de asemenea, evoluția situației regionale de securitate la Marea Neagră, cei doi oficiali urmând să efectueze un schimb de opinii cu privire la viitoarele evoluții și consecințele acestora în plan securitar mai larg asupra Europei și la nivel global.

Ministrul Bogdan Aurescu va prezenta eforturile multidimensionale ale României de ajutorare a Ucrainei, inclusiv asistența umanitară acordată refugiaților din țara vecină și măsurile luate de Guvernul României pentru a facilita tranzitul produselor agricole ucrainene prin țara noastră, în scopul evitării unei crize alimentare globale.

De asemenea, în condițiile creșterii impactului agresiunii militare ruse asupra întregii regiuni a Mării Negre, ministrul afacerilor externe se va referi la miza susținerii vecinilor Ucrainei, cu accent pe Republica Moldova, context în care va sublinia rolul Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova, în care SUA joacă un rol important. Ministrul Bogdan Aurescu va prezenta totodată sprijinul multidimensional acordat de România statului vecin.

Continue Reading

ROMÂNIA

România, pe locul 2 în UE la contribuția cu personal în cadrul Frontex: 161 de polițiști de frontieră au participat, în 2022, la 12 operațiuni comune la frontierele externe ale UE

Published

on

© European Union, 2016/Source: EC - Audiovisual Service

În primele 10 luni ale anului 2022, Poliţia de Frontieră Română a fost implicată în 12 operaţiuni comune, organizate sub egida Frontex la toate tipurile de frontiere externe – terestre, maritime şi aeriene – ale UE, informează Ministerul Afacerilor Interne.

În cadrul operaţiunilor Frontex au fost detaşate nave maritime de supraveghere, precum şi autospeciale de patrulare şi autospeciale de supraveghere cu termoviziune și 161 polițiști de frontieră, experți în diverse profiluri.

Obiectivul principal al Poliţiei de Frontieră Române, în activităţile Frontex, este să participe la efortul comun al celor 27 de state membre ale Uniunii Europene pentru asigurarea securizării frontierelor externe ale UE, prevenirea şi combaterea migraţiei ilegale şi creşterea siguranţei cetăţeanului european prin combaterea infracţionalităţii transfrontaliere.

România se află, în prezent, pe locul 2 din punct de vedere al contribuției cu personal la FRONTEX, cu 219 membri în ceea ce priveşte personalul operațional al Corpului Permanent şi pe locul 3 din punct de vedere al personalului de la sediul Agenției, cu 102 angajați (din care 31 sunt experţi naţionali detaşaţi).

Exemple relevante de misiuni desfășurate de Poliția de Frontieră sub egida FRONTEX

Garda de Coastă a participat, în perioada iulie – noiembrie 2022, cu o navă maritimă de supraveghere, la Operaţiunea Comună „THEMIS” 2022.

Operaţiunea s-a desfăşurat în zona Calabria – Crotone, Italia, unde nava Poliţiei de Frontieră Române a executat misiuni de patrulare, cercetare, căutare şi salvare în Marea Mediterană, la frontiera maritimă din sudul Italiei, alături de forţele de poliţie şi de impunere a legii ale tuturor statelor membre U.E. participante la misiune.

În cadrul misiunilor desfăşurate, poliţiştii de frontieră români au salvat, transbordat şi transportat 484 de persoane care se aflau în pericol la bordul unor ambarcaţiuni de mici dimensiuni – supraaglomerate, ce navigau în Marea Mediterană. Acestora li s-au acordat îngrijiri medicale de urgenţă, precum şi hrană şi apă. Ulterior, au fost predate autorităţilor italiene pentru efectuarea formalităţilor specifice.

De asemenea, în zona de competență a Gărzii de Coastă, se află în desfășurare operațiunea comună Frontex ”MMO Black Sea 2022”, în cooperare cu autoritățile de frontieră din Bulgaria și cu implicarea Agenţiei Europene pentru Siguranță Maritimă (EMSA) și Agenția Europeană pentru Controlul Pescuitului (EFCA).

”Multipurpose Maritime Operation in the Black Sea 2022” (Operațiunea Maritimă cu Scopuri Multiple la Marea Neagră 2022) este organizată sub coordonarea Agenției Frontex, în perioada 10.08 – 31.11.2022, în Marea Neagră.

Obiectivele operaționale specifice ale operațiunii MMO Black Sea 2022 sunt prevenirea, detectarea și combaterea migrației ilegale, a activităților de pescuit ilegal, poluării marine, combaterea criminalității organizate și a activităţilor teroriste transfrontaliere.

Garda de Coastă este implicată în activitățile specifice ale operațiunii cu un număr total de 22 de nave (la Grupul Naval Constanța, la Grupul Naval Mangalia și Grupul Naval Sulina).

Continue Reading

ROMÂNIA

Marcel Ciolacu a fost numit vicepreședinte al Internaționalei Socialiste la nivelul Europei Centrale și de Est

Published

on

© Marcel Ciolacu/Facebook

Președintele Partidului Social Democrat (PSD), Marcel Ciolacu, a fost numit vicepreședinte al Internaționalei Socialiste la nivelul Europei Centrale și de Est, potrivit unui mesaj transmis pe pagina sa de Facebook. Liderul social-democrat a declarat, totodată, că stânga românească și PSD au primit o nouă recunoaștere internațională prin această numire. 

 

„Îi mulțumesc premierului spaniol Pedro Sanchez pentru încrederea pe care mi-a acordat-o pentru a fi alături de domnia sa în următorul mandat pe care îl va avea ca președinte al Internaționalei Socialiste. Acest post de vicepreședinte la nivelul Europei Centrale și de Est mă onorează și se datorează eforturilor făcute de #PSD, de toți colegii mei, în ultimii ani, în interiorul familiei noastre politice social-democrate. Este o nouă recunoaștere la nivel internațional a Partidului Social Democrat, după ce, în această toamnă, am obținut un post de vicepreședinte în conducerea PES prin europarlamentarul Victor Negrescu”, a afirmat Marcel Ciolacu.

De asemenea, acesta a amintit că PSD este partidul care a integrat România în UE și NATO.

„Cu PSD la guvernare se ridică MCV și avem o șansă foarte bună să aderăm la Schengen. Vom continua să fim aproape de toți colegii noștri social-democrați europeni pentru îndeplinirea obiectivelor noastre naționale alături și prin Internationala Socialistă. Uniți și puternici pentru România!”, a mai punctat președintele PSD.

Continue Reading

Facebook

NATO1 hour ago

Secretarul general al NATO laudă „sprijinul puternic” acordat de Germania Ucrainei în fața invaziei ruse: „Face o diferență decisivă”

ROMÂNIA2 hours ago

Bogdan Aurescu va avea consultări politice cu Antony Blinken la București. Discuțiile vor marca aniversarea a 25 de ani de Parteneriat Stategic România-SUA

ROMÂNIA3 hours ago

România, pe locul 2 în UE la contribuția cu personal în cadrul Frontex: 161 de polițiști de frontieră au participat, în 2022, la 12 operațiuni comune la frontierele externe ale UE

COMUNICATE DE PRESĂ3 hours ago

Bucharest Forum 2022: Noua arhitectură politică și economică europeană dezbătută în marja reuniunii miniștrilor de externe NATO din România

COMISIA EUROPEANA16 hours ago

Comisia Europeană va plăti transportul a 40.000 de tone de cereale în cadrul programului umanitar ”Cereale din Ucraina”

INTERNAȚIONAL17 hours ago

”Cereale din Ucraina”: Volodimir Zelenski a inițiat un program umanitar internațional pentru combaterea crizei alimentare globale

ROMÂNIA22 hours ago

Marcel Ciolacu a fost numit vicepreședinte al Internaționalei Socialiste la nivelul Europei Centrale și de Est

U.E.22 hours ago

Franța și Irlanda, pas important în construirea Interconectorului Celtic. Comisarul pentru energie: Proiectul este de o importanță capitală

COMISIA EUROPEANA23 hours ago

Comisia Europeană înființează un număr de telefon al UE destinat victimelor violenței împotriva femeilor

ROMÂNIA1 day ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea NATO de la București, o expresie a solidarității Aliate cu statele Flancului Estic și o reconfirmare a importanței strategice a României și a Mării Negre

COMISIA EUROPEANA16 hours ago

Comisia Europeană va plăti transportul a 40.000 de tone de cereale în cadrul programului umanitar ”Cereale din Ucraina”

U.E.2 days ago

Volodimir Zelenski subliniază importanța unității europene în fața războiului rus: Suntem cu toții părți ale unui întreg

ROMÂNIA2 days ago

Klaus Iohannis pledează pentru coerența posturii de descurajare și apărare a NATO pe întreg flancul estic și anunță reluarea de către România a misiunilor de poliție aeriană în țările baltice din 2023

PARLAMENTUL EUROPEAN2 days ago

Ursula von der Leyen, încrezătoare că împreună putem ”reafirma ce înseamnă să fii european”: Cei care au luptat pentru libertate nu vor accepta robia unui trecut hidos

NATO2 days ago

Stoltenberg le va cere Aliaților, la București, să facă „mai mult” pentru Ucraina: Șansele pentru o soluție pașnică cresc în funcție de ce se întâmplă pe câmpul de luptă

NATO3 days ago

Bogdan Aurescu: Vreme de trei zile România va fi capitala diplomatică europeană și euroatlantică, găzduind reuniunile miniștrilor de externe NATO și liderilor de la München

NATO3 days ago

CEO-ul Leviatan Design: Digitalizarea companiei este aliniată la standardele UE și pornește de la nevoia de a oferi predictibilitate privind calitatea produselor oferite

ROMÂNIA3 days ago

Klaus Iohannis: Este posibil să avem un vot privind aderarea României la Schengen pe data de 8 decembrie. Suntem pregătiți să găsim soluții și să avem un vot

REPUBLICA MOLDOVA3 days ago

Klaus Iohannis reiterează că România sprijină R. Moldova în criza energetică: Avem nevoie de interconectări directe mai multe și mai bune

Daniel Buda3 days ago

Daniel Buda cere Comisiei Europene flexibilizarea Directivei privind conservarea habitatelor: Fermierii din întreaga UE sunt afectați de prezența marilor prădători

Team2Share

Trending