Monumentul părinților fondatori ai Uniunii Europene, inaugurat la 9 mai 2006, în Parcul Regele Mihai, a fost vandalizat de către neonaziști, informează Radio Europa Liberă.
Cele 12 busturi de bronz au fost vandalizate cu simboluri care fac referire la teoriile conspiraționiste vehiculate în cercurile de extremă dreaptă, precizează sursa citată, publicând și un material video în acest sens.
Monumentul părinților fondatori ai Uniunii Europene, amplasat pe Insula Trandafirilor din Parcul ”Regele Mihai I al României”, este compus din busturile din bronz ale 12 oameni politici europeni, cu o contribuție esențială în constituirea Uniunii Europene.
Într-o reacție pe Facebook, eurodeputatul Clotilde Armand (USR-PLUS, Renew Europe) scrie că ”asemenea gesturi ne descalifică în fața lumii civilizate”.
Cele 12 personalități reprezentate sunt:
Jean Monnet (1888-1979) – diplomat și om de afaceri francez, care, împreună cu ministrul de externe Robert Schuman, a inițiat planul pentru crearea Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului (CECO), și a fost primul președinte al Înaltei Autorități CECO.
Robert Schuman (1886-1963) – om politic francez, premier (1947-1948) și ministru de externe (1948-1952). La 9 mai 1950 a rostit discursul (Declarația Schuman) prin care propunea înființarea CECO, zi declarată ulterior “Ziua Europei”.
Altiero Spinelli (1907-1986) – om politic italian; lider al Mișcării Federaliste Europene. A avut un rol important în crearea Comunității Europene de Apărare și a fost promotor al Proiectului de Tratat pentru crearea Uniunii Europene
Alcide De Gasperi (1881-1954) – om politic italian; premier (1945-1953). A promovat ideea de unificare europeană prin CECO și NATO.
Konrad Adenauer (1876-1967) – om politic german; cancelar al RFG (1949-1963). A fost inițiator al CECO, alături de Schuman și Monnet, și semnatar al Tratatului de la Elysee.
Walter Hallstein (1901-1982) – om politic german; secretar de stat în Ministerul de externe german. A fost inițiatorul doctrinei Hallstein și primul președinte al Comisiei Comunității Economice Europene. În timpul președinției sale s-a inițiat Politica Comună Agricolă, ca pilon al politicii comunitare.
Paul-Henri Spaak (1899-1972) – om politic belgian; de 11 ori ministru de externe. A prezidat conferința de la Messina (1955) unde s-a înființat comitetul care a redactat raportul Spaak, care a dus la semnarea Tratatelor de la Roma, de înființare a Comunității Economice Europene.
Jean Rey (1902-1983) – om politic belgian; ministru al reconstrucției în guvernul belgian. A fost membru al Comisiei Europene (1958-1967) și i-a succedat lui Hallstein ca Președinte al Comisiei (1967-1970).
Johann Willem Beyen (1897-1976) – om politic olandez; inițiatorul Planului Beyen. În calitate de ministru al afacerilor externe, a avut un rol decisiv în crearea Comunității Economice Europene.
Sicco Leendert Mansholt (1908-1995) – om politic olandez; inițiatorul Planului Mansholt de restructurare a politicii agricole a Comunității Economice Europene. A fost vicepreședinte (1958-1972) și apoi președinte al Comisiei Europene (1972-1973).
Joseph Bech (1887-1975) – om politic luxemburghez; ministru în multe guverne și premier (1953-1958). A jucat un rol decisiv în timpul conferinței de la Messina (1955), unde s-a înființat comitetul care a redactat raportul Spaak, care a dus la semnarea Tratatelor de la Roma (1957) de înființare a Comunității Economice Europene.
Pierre Werner (1913-2002) – om politic luxemburghez; premier și ministru în multe guverne. A avut un rol decisiv în crearea uniunii economice și monetare, fiind considerat “tatăl” monedei unice Euro.
