Connect with us

RUSIA

Moscova a publicat protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov la 80 de ani de la semnare pe fondul diviziunilor din societatea rusă

Published

on

© Wikipedia

Publicarea de către guvernul rus a protocolului secret al pactului Ribbentrop-Molotov, la 80 de ani de la semnarea acestuia, a sporit diviziunile între ruşii care cred că URSS nu avea la acea vreme altă alternativă decât să încheie acest pact cu Germania nazistă şi cei care consideră că el i-a dat aripi lui Hitler să invadeze Polonia şi să declanşeze al Doilea Război Mondial, informează agenţia EFE într-o corespondenţă transmisă joi, relatează Agerpres și Digi24.

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret, guvernul rus a decis să-l publice şi să fie expus de Arhiva Federală odată cu împlinirea a 80 de ani de la semnarea lui la Moscova, la 23 august 1939.

Uniunea Sovietică şi Germania ”au discutat în deplină confidenţialitate chestiunea delimitării sferelor de interese de ambele părţi ale Europei de Est”, scrie negru pe alb în documentul expus în aceste zile în capitala rusă.

Documentul, cunoscut şi ca ”Pactul Commu-nazi” (asociere a termenilor ”comunism” şi ”nazism”), cuprinde trei clauze, respectiv împărţirea Finlandei şi a celor trei state baltice (Lituania, Letonia, Estonia), o clauză privind Polonia, ce prevede inclusiv posibila ei dispariţie ca stat independent, şi una privind Basarabia.

Conform surselor istorice, Germania şi-a declarat totalul dezinteres faţă de teritoriul Basarabiei, dorit de sovietici, şi astfel nu a avut obiecţii faţă de eventuale modificări ale graniţei aici în favoarea Uniunii Sovietice.

Pactul Ribbentrop-Molotov, cunoscut și ca Pactul Stalin-Hitler, a fost un tratat de neagresiune încheiat între Uniunea Sovietică și Germania nazistă, semnat la Moscova, la 23 august 1939 de șeful guvernului și ministrul de externe ale URSS Viaceslav Molotov și ministrul de externe german Joachim von Ribbentrop, în prezența lui Stalin.

La 23 august 1939, Germania nazistă și URSS au anunțat semnarea unui pact de neagresiune, iar alianța dintre cei doi mari dictatori totalitari, Hitler și Stalin, urma să aibă consecințe nefaste pentru Europa, la opt zile de la acel moment, la 1 septembrie 1939, Germania nazistă declanșând cel de-al Doilea Război Mondial prin invadarea Poloniei.

Pactul a generat pierderi teritoriale inclusiv pentru România, Basarabia și nordul Bucovinei fiind anexate de Uniunea Sovietică. Kremlinul a admis existenţa protocolului secret în anul 1989. În anul 2009, președintele rus Vladimir Putin cataloga drept ”imoral” Pactul din anul 1939.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

RUSIA

Nord Stream 2: Polonia amendează Gazprom cu 57 milioane de dolari din cauza lipsei de transparență privind lucrările de construcție a gazoductului

Published

on

© www.nord-stream2.com

Autoritatea de Concurenţă din Polonia (UOKiK) a anunţat luni că a amendat grupul rus Gazprom cu 57 milioane de dolari (213 milioane zloţi) din cauza lipsei de transparență privind lucrările la proiectul Nord Stream 2, transmite Reuters, preluat de Agerpres.

Proiectul, în valoare de peste 11 miliarde de dolari și finanţat jumătate de Gazprom şi jumătate de cinci companii europene (OMV, Wintershall Dea, Engie, Uniper şi Shell), vine în sprijinul relației sensibile dintre Rusia şi Germania și ar putea aduce Berlinul în poziţia de punct central al pieţei europene a gazelor.

Se preconizează că noua conductă va dubla capacitatea de gaz la 110 miliarde de metri cubi anual. Proponenții susțin că gazul va înlocui cărbunele din amestecul de energie din Europa și va oferi o rezervă pentru surse regenerabile, precum energia eoliană și solară.

UOKiK examinează proiectul de ani buni şi susține că societatea mixtă dintre Gazprom şi cele cinci companii europene subminează concurenţa.

„La începutul anului, am solicitat Gazprom să ne ofere contracte încheiate de filiala sa cu alte companii care finanțează construcția Nord Stream 2 … Compania nu a furnizat aceste informații”, a declarat șeful UOKiK într-un comunicat. „În opinia mea, este un act intenționat, al cărui obiectiv este de a obstrucționa procedura în curs”, a adăugat acesta.

De asemenea, în 2019 a amendat conglomeratul francez Engie cu 40 de milioane de euro pentru că nu a furnizat documente și informații referitoare la finanţarea proiectului gazoductului Nord Stream 2.

Polonia susţine că Nord Stream 2 este o ameninţare la adresa securităţii energetice a Europei, avertizând că acest proiect va consolida şi mai mult poziţia dominantă de care se bucură Gazprom pe piaţa gazelor naturale din Europa.

De altfel, gigantul energetic rus furnizează cea mai mare parte a gazului consumat în Polonia. Compania poloneză de stat de gaze PGNiG (PGN.WA) s-a plâns de multe ori că plătește mai mult decât alte state europene pentru gazul rusesc.

În 2017, Gazprom şi-a majorat exporturile de gaze naturale spre Europa cu 8,1%, până la valoarea record de 193,9 miliarde de metri cubi, în contextul în care dependența Uniunii Europene de importul gazelor naturale este în creștere și, potrivit evaluărilor europene, această tendință este așteptată să continue. 

Consorţiul Nord Stream 2 AG, care este în spatele gazoductului cu acelaşi nume, a informat la finele lunii decembrie că mai sunt de amplasat aproximativ 160 de kilometri din conducta de gaze care va face legătura între Rusia şi Europa, după ce un important subcontractor şi-a suspendat lucrările ca reacţie la sancţiunile americane.

Preşedintele american Donald Trump a promulgat pe 21 decembrie 2019 legea care impune sancţiuni companiilor implicate în construirea gazoductului rus Nord Stream 2, proiect aflat în mijlocul unei bătălii economice şi geopolitice între SUA şi Europa.

Astfel, compania elveţiană Allseas, angajată de gigantul rus Gazprom pentru a construi secţiunea offshore a gazoductului, a anunţat în a doua jumătate a lunii decembrie suspendarea lucrărilor sale de instalare a conductelor de gaz. Factorii de decizie au amenințat să înghețe toate activele Allseas din SUA, să oprească toate tranzacțiile sale prin băncile americane și să retragă vizele tuturor angajaților, în cazul în care compania nu va înceta implicarea în Nord Stream 2.

Sancţiunile vizează companiile care colaborează la construirea în Marea Baltică a acestui gazoduct, care ocoleşte în special Ucraina – ţară aliată Occidentului, şi prin care trece până acum o mare parte din gazul rus, informează AFP, potrivit Agerpres.

Măsurile punitive, care fac parte dintr-o lege mai cuprinzătoare vizând bugetul apărării americane pentru anul fiscal 2020, prevăd îngheţarea activelor şi revocarea vizelor americane antreprenorilor implicaţi în realizarea proiectului. 

Ca urmare, președintele rus Vladimir Putin anunța la finele lunii ianuarie că Rusia va finaliza construcția gazoductului Nord Stream 2 de sub Marea Baltică fără ajutorul companiilor europene, pentru a le proteja de sancțiunile impuse de Statele Unite pentru a împiedica finalizarea proiectului. Este de așteptat ca Nord Stream 2 să devină operațională spre sfârșitul anului 2020. 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Președintele rus Vladimir Putin și omologul ucrainean Volodimir Zelenski au discutat telefonic despre conflictul din estul Ucrainei și și-au exprimat sprijinul pentru armistițiul care a intrat în vigoare luni

Published

on

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski a avut o convorbire telefonică cu omologul rus, Vladimir Putin în cadrul căreia au discutat despre o soluție potențială a confictului din estul separatist al Ucrainei şi şi-au exprimat sprijinul pentru armistiţiul care a intrat în vigoare luni, la 12.01 noaptea, potrivit unui comunicat al Kremlinului, informează DPA, citat de Agerpres.

Negociatorii ucraineni, ruşi şi ai OSCE au convenit o încetare completă a focului între forţele guvernamentale şi separatiştii pro-ruşi din estul Ucrainei, începând cu sfârșitul lunii iulie, suspendând conflictul militar care a provocat peste 13.000 de morţi și a determinat relocarea a 1,5 milioane de oameni, potrivit Politico Europe și Reuters.

Ambele părți au profitat de convorbirea telefonică pentru a lăuda eforturile suplimentare de a pune capăt capăt luptelor, conform comunicatului Administrației Prezidențiale ucrainene. 

Putin i-a cerut lui Zelenski să se angajeze în acordurile de pace existente nu numai cu vorbe, dar şi prin acţiuni, a declarat Kremlinul. Putin şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la declaraţiile recente în Ucraina că o parte a planului de pace va fi renegociată şi a declarat că decizia Ucrainei de a ţine alegeri regionale spre sfârşitul acestui an contrazice acordurile precedente de pace de la Minsk, adaugă comunicatul.

Vladimir Putin a reiterat necesitatea punerii în aplicare a acordurilor ultimului summit privind Ucraina din 9 decembrie de la Paris, conform comunicatului.

Apelul a intervenit la câteva ore după ce papa Francisc a declarat, duminică, că se roagă ca o nouă încetare a focului să dureze, deschizând calea reconcilierii ”mult dorite şi mult aşteptate”.

Adresându-se mulţimii în Piaţa Sfântul Petru din Roma în timpul rugăciunii duminicale Angelus, pontiful a subliniat necesitatea ”unui proces eficient de dezarmare şi deminare”.

Aproximativ 13.000 de persoane au fost ucise în conflict, potrivit estimărilor Naţiunilor Unite. Rusia a respins în repetate rânduri acuzaţiile de implicare directă.

Această ultimă încetare a focului este considerată o condiţie prealabilă importantă pentru un nou summit asupra crizei ucrainene. Cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Emmanuel Macron, membri ai formatului Normandia, au declarat că vor să-i aducă din nou împreună pe Vladimir Putin şi Volodimir Zelenski.

Formatul Normandia a fost înfiinţat în iunie 2014 cu ocazia aniversării a 70 de ani de la debarcarea din Normandia, când Franţa a invitat liderii Germaniei, Rusiei și Ucrainei să aibă primele consultări privind situaţia din Ucraina.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Ministrul german de externe Heiko Maas: Nicio șansă ca Rusia să revină în curând în G7

Published

on

Ministrul german de externe Heiko Maas, a respins categoric ideea revenirii Rusiei, în curând, în G7, completând că sunt necesare eforturi susținute, considerabile din partea Moscovei în ceea ce privește conflictul din Ucraina, informează DPA, citat de Agerpres.

La începutul lunii iunie, președintele american Donald Trump declara că invitarea liderului de la Kremlin la reuniunea celor mai dezvoltate economii mondiale reprezintă o chestiune ”de bun simț”, explicând că ”jumătate din întâlnire este alocată discuțiilor despre Rusia și, dacă acesta ar fi acolo (n.r. Vladimir Putin), ar fi mult mai ușor să rezolvăm lucrurile. Majoritatea chestiunilor pe care le discutăm sunt despre Putin, așadar doar pierdem timpul pentru că, la finalul reuniunii, cineva trebuie să îl sune pe Putin”.

”Motivele de a exclude Rusia au fost anexarea peninsulei ucrainene Crimeea și intervenția în estul Ucrainei. Atât timp cât nu avem o soluție acolo, nu văd nicio şansă” pentru revenirea Rusiei, a declarat Maas pentru publicațiile germane Rheinische Post şi Bonner General-Anzeiger.

În acest context, ministrul german de externe, a cărui țară deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, a punctat că depinde doar Rusia pentru a determina statele membre G7 care au respins ideea reprimirii Rusiei să își reconsidere poziția. ”Rusia în sine poate aduce cea mai mare contribuție la deschiderea unor astfel de uşi. G7 şi G20 sunt două formate sensibil coordonate. Nu avem nevoie de G11 sau G12”, a completat oficialul german, dând astfel răspuns afirmațiilor avansare de liderul de la Casa Albă, prin care își exprima dorința de a invita și alte state la reuniunea G7.

Amintim că în luna mai, președintele american și-a exprimat dorința de a invita și alte state la reuniunea G7, precum Australia, India, Rusia și Coreea de Sud, și a anunțat că va amâna summitul Grupului celor Șapte pentru luna septembrie, care urma să aibă loc în luna iunie a acestui an, după ce cancelarul german Angela Merkel a declinat invitația de a participa ”în persoană” la o astfel de întâlnire, invocând situația epidemiologică.

De altfel, cu prilejul unei convorbiri telefonice cu președintele Vladimir Putin, liderul de la Casa Albă i-a prezentat acestuia intențiile sale de a organiza un summit G7 lărgit.

Regatul Unit și Canada au respins ideea de a reprimi Rusia în grup. Un purtător de cuvânt al premierului britanic Boris Johnson a afirmat că acesta va respinge prin veto o astfel de propunere, în vreme ce prim-ministrul Justin Trudeau a reamintit că Rusia a fost exclusă ca urmare a invadării Crimeii și că a continuat să ignore standardele și regulile internaționale.

O reacție în acest sens a venit și din partea Uniunii Europene, care, prin vocea Înaltului Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Josep Borrell, a amintit că acest lucru nu este posibil în prezent în contextul în care Rusia încalcă în continuare prevederile internaționale.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending