Aplicarea acordului pentru dezarmarea Hamas anunțat săptămâna trecută de președintele american Donald Trump este pusă sub semnul întrebării după ce premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat că Israelul nu a acceptat actuala formă a planului și nu își va retrage forțele de pe pozițiile ocupate în Gaza înainte ca gruparea teroristă să predea toate armele, relatează AFP, preluat de Agerpres.
În primele sale declarații publice referitoare la propunerea acceptată de Hamas, Netanyahu a precizat, într-un mesaj video publicat marți, că Israelul a primit un proiect din partea administrației americane, dar l-a returnat cu observații.
„Președintele Trump crede – sau echipa sa crede – că poate determina Hamas să se dezarmeze și să demilitarizeze Gaza. Analizăm acest lucru. Ne-au trimis un proiect. Nu l-am acceptat. Nu era proiectul nostru. Le-am transmis observațiile noastre”, a afirmat premierul israelian.
Netanyahu a exclus totodată orice retragere a armatei israeliene de pe pozițiile sale actuale înaintea dezarmării integrale a grupării palestiniene.
„Nu ne vom retrage de pe pozițiile actuale până când Hamas nu va preda toate armele”, a subliniat el.
Poziția premierului israelian contravine ordinii etapelor prevăzute în planul negociat de Hamas cu Consiliul de Pace, sub medierea Statelor Unite, Egiptului, Qatarului și Turciei. Potrivit condițiilor relatate de presa israeliană, Israelul ar urma să își retragă mai întâi forțele până la „Linia Galbenă” inițială, iar predarea armelor și retragerile ulterioare să se desfășoare etapizat.
Linia Galbenă a fost stabilită prin acordul de încetare a focului și eliberare a ostaticilor din octombrie 2025. Israelul s-a retras atunci pe poziții care îi permiteau să controleze aproximativ 53% din Fâșia Gaza, dar și-a extins ulterior controlul la aproximativ 60% din teritoriu, potrivit Associated Press.
Consiliul de Pace a anunțat la 30 iulie că a ajuns la un „acord istoric” pentru dezarmarea completă a Hamas și a tuturor celorlalte grupări armate din Gaza. Trump a precizat că procesul va fi pus în aplicare în etape atent structurate.
Planul prevede predarea armelor deținute de poliția controlată de Hamas către comitetul tehnocratic palestinian care ar urma să administreze Gaza, urmată de scoaterea din uz a armamentului greu, distrugerea infrastructurii de producție militară și dezafectarea tunelurilor. Procesul ar urma să fie corelat cu retragerea progresivă a armatei israeliene.
În urma unei întâlniri desfășurate luni la Ierusalim între Netanyahu și principalii reprezentanți ai Consiliului de Pace, organismul condus de Trump a precizat că retragerea armatei israeliene dincolo de Linia Galbenă se va produce numai după încheierea procesului de dezarmare.
As part of the process of decommissioning weapons in Gaza and enabling the transition to civilian governance, and creating a safer future in the region for both Israelis and Palestinians in Gaza, a meeting was held earlier today (Monday) between High Representative Nickolay…
— Board of Peace (@BoardOfPeace) August 3, 2026
„Contrar informațiilor inexacte, precizăm că retragerea armatei israeliene dincolo de Linia Galbenă va avea loc numai după finalizarea dezarmării, așa cum Hamas s-a angajat în fața mediatorilor. Acest lucru se aplică armelor ușoare, armelor grele și tunelurilor deopotrivă”, a transmis Consiliul de Pace.
Formularea nu clarifică însă dacă Israelul trebuie să revină mai întâi pe traseul inițial al Liniei Galbene, una dintre principalele divergențe dintre părți. Netanyahu insistă că armata israeliană nu va efectua nicio retragere de pe pozițiile ocupate în prezent.
Un înalt oficial american a declarat săptămâna trecută că propunerea privind dezarmarea Hamas reprezintă o continuare a planului în 20 de puncte al lui Trump pentru încheierea războiului din Gaza, acceptat de Israel în toamna anului trecut. Oficialul a avertizat că președintele american ar fi „foarte dezamăgit” dacă Israelul ar bloca aplicarea propunerii.
Planul solicită și oprirea operațiunilor militare israeliene odată cu intrarea sa în vigoare. Israelul s-a opus acestei condiții, dar ar fi acceptat înăsprirea regulilor de angajare, astfel încât fiecare atac să necesite aprobarea șefului Statului Major al armatei.
Netanyahu nu a negat această schimbare, dar a insistat că militarii israelieni vor putea lua toate măsurile considerate necesare pentru securitatea lor și a Israelului.
„Le cerem soldaților armatei israeliene să facă tot ceea ce este necesar pentru a se apăra, pentru a ne apăra teritoriul și cetățenii”, a conchis premierul israelian.
