Connect with us

INTERNAȚIONAL

New York Times: O unitate de elită a serviciilor secrete ruse încearcă să destabilizeze Europa

Published

on

O unitate specială a serviciilor secrete ruse a lansat o serie de operațiuni, inclusiv în Republica Moldova, ce fac parte dintr-o campanie menită să destabilizeze Europa, au precizat experți citați de publicația The New York Times, citat de Digi24.

”Prima dată, a fost o campanie pentru destabilizare în Republica Moldova, urmată de otrăvirea unui traficant de arme în Bulgaria şi de o tentativă eşuată de lovitură de stat în Muntenegru. Anul trecut, a fost o tentativă de asasinare a unui fost spion rus în Marea Britanie prin utilizarea unei substanţe neurotoxice. Deşi aceste operaţiuni păreau specifice serviciilor de informaţii ruse, autorităţile le-au considerat iniţial drept atacuri izolate, fără legături între ele”, notează cotidianul The New York Times.

În acest context, oficialii din cadrul serviciilor secrete occidentale au ajuns la concluzia că aceste operațiuni, cărora există posibilitatea să li se adauge și altele, fac parte dintr-o campanie coordonată în curs de desfășurare, menită să destabilizeze Europa.

În spatele acestei campanii se află o unitate de elită a serviciilor secrete ruse, specializată în acțiuni subversive, acte de sabotaj și asasinate, denumită Unitatea de elită 29155.

Aceasta desfășoară operațiuni de cel puțin zece ani, dar oficialii occidentali au depistat-o abia recent. Oficialii din cadrul serviciilor secrete din patru țări occidentale afirmă că este neclar cât de frecvent acționează această unitate și avertizează că este imposibil de anticipat când și unde vor fi lansate noi atacuri.

Scopul Unităţii 29155 evidenţiază amploarea acţiunilor preşedintelui rus, Vladimir Putin, împotriva Occidentului prin aşa-numitul război hibrid – ce include campanii de propagandă, atacuri ciberbetice, dezinformare şi confruntare militară directă.

Potrivit The New York Times, cel mai probabil unitatea este subordonată Serviciului rus de Informaţii Militare (GRU). Membrii Unităţii 29155 sunt suspectaţi să se deplasează în ţări europene. „Este vorba de o unitate GRU activă de câţiva ani în Europa. A fost o surpriză că ruşii, agenţii GRU, această unitate s-au simţit liberi să meargă în ţări prietene şi să comită astfel de atacuri. A fost un şoc”, afirmă, sub protecţia anonimatului, un oficial din cadrul serviciilor de securitate europene.

Această unitate specială a fost descoperită de agențiile secrete occidentale după tentativa eșuată de lovitură de stat din Muntenegru în 2016.

Federaţia Rusă a încercat o lovitură importantă în toamna anului 2016 în Muntenegru, cu obiectivul de a răsturna Guvernul de la Podgorica, planificând, inclusiv asasinarea premierului Milo Djukanovic.

Acestui caz i s-a adăugat cazul Skripal, otrăvirea unui fost agend rus, Serghei Skripal, și a fiicei sale, Iulia, provocând o gravă criză diplomatică între Londra, sprijinită de aliaţii săi occidentali, şi Moscova, acuzată că ar fi responsabilă de atacul survenit la începutul lunii martie, chiar dacă a negat cu fermitate orice implicare.

Peste 150 de diplomați ruși au fost expulzați din SUA, Canada, Australia, Norvegia, 19 țări UE (inclusiv Marea Britanie), de la NATO și din alte state precum Ucraina, Georgia, Republica Moldova sau Albania. România s-a alăturat Statelor Unite și altor țări ale Uniunii Europene care a decis expulzarea unui diplomat rus în semn de solidaritate cu Marea Britanie.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

RUSIA

Ministrul german de externe întreprinde vizite la Kiev și Moscova pentru a promova calea diplomatică, fără a face compromisuri privind inviolabilitatea frontierelor Ucrainei și dreptul acesteia de a-și alege alianțele

Published

on

© European Union, 2021

Ministrul german de externe, Annalena Baerbock, începe luni un turneu diplomatic în Ucraina și Rusia, în contextul consolidării militare ruse în proximitatea graniței cu Ucraina, după ce securitatea europeană a reprezentat principalul subiect al discuțiilor derulate pe parcursul săptămânii trecute, atât în format bilateral, Washington-Moscova sau NATO-Rusia, dar și în format extins, în cadrul Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE).

Potrivit unui comunicat al Ministerului german de Externe, Baerbock este pregătită să își ”asculte cu atenție interlocutorii, atât la Moscova, cât și la Kiev. Dar voi explica, de asemenea, în mod clar poziția noastră în UE, în G7 și la nivelul relației transatlantice”, a punctat oficialul german, în contextul în care anul 2022 a reprezentat debutul președinției germane a G7, grupul celor mai industrializate ţări.

Așadar, Germania este pregătită pentru un dialog susținut referitor la măsurile necesare în vederea garantării unei arhitecturi de securitate solide în Europa.

În viziunea Berlinului, elementele de referință rămân principiile de bază ale acordurilor de la Helsinki, care au asigurat pacea și securitatea în Europa în ultimii 50 de ani și care prevăd, printre altele, inviolabilitatea frontierelor, respectarea drepturilor inerente ale suveranității sau neintervenția în afacerile interne.

”Suntem determinați să reacționăm dacă Rusia alege calea escaladării”, a avertizat Annalena Baerbock, făcând trimitere la opoziția Moscovei față de dreptul suveran al Ucrainei de a-și alege propriile alianțe.

De altfel, poziția Germaniei vine să o dubleze pe cea a Franței, care respinge încercările Kremlinului de reconstruire a zonelor de influență, militând în schimb pentru o ”strategie Helsinki II” de destindere pentru securitatea pe continent.

30 de ani de relații diplomatice germano-ucrainene

Vizita ministrului german de externe vine în contextul aniversării a trei decenii de relații diplomatice pe care țara sa le are cu Ucraina.

Aceasta va oferi posibilitatea consolidării cooperării între cele două țări și va prilejui întâlniri pe care oficialul german urmează să le aibă cu omologul ucrainean, Dmitro Kuleba și cu președintele Volodimir Zelenski, scopul fiind acela de a transmite mesajul clar că Ucraina se află în centrul eforturilor diplomatice.

”Vreau să vorbesc despre inițiativele de modernizare durabilă a sectorului energetic ucrainean, despre dezvoltarea pieței hidrogenului și despre ofertele de sprijin pentru apărarea cibernetică”, este mesajul transmis de Annalena Baerbock, în armonie cu obiectivele președinției G7 și în urma recentelor atacurilor cibernetice asupra Guvernului de la Kiev, condamanate de UE și NATO și despre care Ucraina spune că are ”dovezi” privind implicarea Rusiei.

Oficialul german se va întâlni, de asemenea, cu reprezentanţi ai misiunii Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE).

Ministrul german de externe, Annalena Baerbock, prima întâlnire la Moscova cu omologul rus, Serghei Lavrov

Chestiunile față de care Berlinul și Moscova au poziții antipodice și pe care oficialii trebuie să le discute este una lungă.

Ministrul adjunct de externe al Rusiei, Serghei Riabkov, a declarat joi că discuțiile cu Occidentul privind garanțiile de securitate se află ”într-un punct mort” și că Moscova nu vede deocamdată utilitatea continuării acestora.

Făcând apel la rațiune și maturitate, Baerbock a transmis că ”diplomația, mai ales perioade de criză, necesită multă perseverență, răbdare și nervi de oțel”, potrivit Politico Europe. ”Nu au existat discuții comune cu Rusia în cadrul Consiliului NATO-Rusia  timp de doi ani și nu cred că cineva a venit la masa negocierilor și s-a gândit: <<Nu am vorbit unul cu celălalt timp de doi ani, acum vom rezolva în câteva ore tot ceea ce nu s-a discutat în ultimii ani>>”, le-a spus ministrul german de externe reporterilor înainte de reuniunea informală a miniștrilor de externe și ai apărării din UE.

Discuțiile dintre Occident și Rusia au debutat la 10 ianuarie într-o atmosferă tensionată, în urma cărora Statele Unite au specificat cu fermitate că resping propunerile de securitate ale Moscovei, pe care le-au calificat drept inacceptabile, dovadă a unei poziții coordonate între aliați, și au anunțat că nu vor precupeți niciun angajament pentru a-și consolida ”prezența NATO în statele aliate din prima linie și să sporească asistența defensivă pentru Ucraina” dacă Rusia alege ”calea unui nou conflict”.

De altfel, consolidarea flancului estic reprezintă unul dintre obiectivele de politică externă a României, enunțate de președintele Klaus Iohannis în discursul anual susținut în fața ambasadorilor acreditați la București.

Mesaje similare au fost transmise și de Jens Stoltenberg după reuniunea Consiliului NATO-Rusia, care a reafirmat ”politica ușilor deschise a NATO și dreptul fiecărei țări de a-și alege propriile acorduri de securitate”, respingând astfel solicitările Moscovei, ce dorește, printre altele, retragerea forțelor din estul Alianței și garanții că aceasta nu va mai accepta niciun nou membru.

În  cea de-a treia rundă a discuțiilor, desfășurate sub auspiciile Organizaţiei pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), Statele Unite au respins ”șantajul” Rusiei, care amenință cu acțiuni în lipsa unui ”răspuns constructiv” din partea Occidentului asupra cererilor sale privind securitatea europeană, printre acestea aflându-se inclusiv desfăşurarea unei infrastructuri militare în Cuba şi Venezuela, potrivit mențiunilor ministrului adjunct de externe rus Serghei Riabkov. 

Săptămâna s-a încheiat cu reuniunea miniștrilor apărării și de externe, găzduită de orașul france Brest, context în care Vasile Dîncu și Bogdan Aurescu au pledat pentru coordonarea UE cu NATO și SUA și pregătirea de măsuri ferme pentru descurajarea Rusiei.

Continue Reading

NATO

Estonia anunță că este pregătită să primească 5000 de soldați din forța de reacție rapidă a NATO: Regiunea baltică trebuie întărită

Published

on

© NATO

Estonia este pregătită să primească pe teritoriul său până la 5.000 de soldaţi ai Forţei Întrunite cu Nivel de Reacţie Foarte Ridicat (VJTF) a NATO, a transmis luni secretarul permanent al Ministerului Apărării estonian, Kusti Salm, informează Radiodifuziunea publică estonă ERR, potrivit Agerpres

„Vedem foarte clar că, în conformitate cu politica de descurajare, regiunea baltică trebuie întărită. Există planuri precise, cum să fie făcut acest lucru în caz de necesitate”, a spus oficialul estonian.

Totodată, Kusti Salm a declarat că, dacă NATO va decide să trimită pe flancul estic mai mulţi militari, aceştia ar putea fi amplasaţi într-o altă ţară.  „Din punct de vedere al eficienţei militare, ar fi înţelept ca unele unităţi să fie amplasate, de exemplu, în România”, a adăugat acesta.

Kusti Salm a informat că în oraşul estonian Tapa există deja o zonă pentru primirea aliaţilor, unde pot fi depozitate tehnică, armament şi de unde acesta ar putea fi distribuit unităţilor. El a dat asigurări că Estonia este gata să construiască noi cazărmi pentru aliaţi, dacă aceştia vor fi desfăşuraţi în republica baltică pe bază permanentă.

Mai mult, secretarul Ministerului Apărării estonian a amintit că decizia de a trimite în Estonia un grup militar al NATO sub conducerea Regatului Unit a fost luată la sfârşitul lui 2016 şi că deja în aprilie 2017 aliaţii au ajuns în republică.

„În acest răstimp s-a reuşit crearea de infrastructură. Nu mă îndoiesc nicio secundă că vom putea repeta această performanţă dacă în viitorul apropiat va apărea o asemenea necesitate”, a mai spus el.

Reamintim că președintele Estoniei, Alar Karis, a solicitat săptămâna trecută o creștere a numărului de efective NATO în țara sa, pe fondul intensificării acțiunilor agresive ale Rusiei pe flancul estic al Europei. Într-o declarație pentru Politico Europe în urma discuțiilor cu secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, Karis și-a exprimat profunda îngrijorare față de comasarea, de către Moscova, a trupelor ruse la granița cu Ucraina, apreciind că NATO ar trebui să acționeze cu celeritate pentru a-și spori apărarea.

Discuțiile dintre Occident și Rusia au debutat săptămâna trecută într-o atmosferă tensionată, în urma cărora Statele Unite au specificat cu fermitate că resping propunerile de securitate ale Moscovei, pe care le-au calificat drept inacceptabile, dovadă a unei poziții coordonate între aliați, și au anunțat că nu vor precupeți niciun angajament pentru a-și consolida ”prezența NATO în statele aliate din prima linie și să sporească asistența defensivă pentru Ucraina” dacă Rusia alege ”calea unui nou conflict”.

De altfel, consolidarea flancului estic reprezintă unul dintre obiectivele de politică externă a României, enunțate de președintele Klaus Iohannis în discursul anual susținut în fața ambasadorilor acreditați la București.

Mesaje similare au fost transmise și de Jens Stoltenberg după reuniunea Consiliului NATO-Rusia, care a reafirmat ”politica ușilor deschise a NATO și dreptul fiecărei țări de a-și alege propriile acorduri de securitate”, respingând astfel solicitările Moscovei, ce dorește, printre altele, retragerea forțelor din estul Alianței și garanții că aceasta nu va mai accepta niciun nou membru.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

UE și SUA pledează pentru un ”front transatlantic puternic și unit” în fața inițiativei Rusiei de a reconstrui sfere de influență în Europa

Published

on

Coordonarea strânsă dintre Uniunea Europeană și Statele Unite cu privire la evoluțiile recente legate de Rusia și Ucraina continuă la cel mai înalt nivel.

După discuțiile informale ale miniștrilor afacerilor externe și ai apărării din statele membre ale UE, care au avut loc în această săptămână la Brest, Înaltul Reprezentant al UE pentru politica externă și de securitate și vicepreședinte al Comisiei Europene, Josep Borrell, a discutat sâmbătă cu secretarul de stat al SUA, Antony J. Blinken.

Citiți și: Ucraina | Secretarul de stat american, convorbire cu șeful diplomației UE: O nouă agresiune rusă va fi întâmpinată cu ”consecințe rapide, severe și coordonate”

Cei doi oficiai au discutat despre consolidarea militară a Rusiei în jurul Ucrainei și s-au informat reciproc cu privire la cele mai recente angajamente diplomatice legate de încercările Rusiei de a redefini acordurile de securitate în Europa.

Înaltul Reprezentant Borrell și secretarul de stat Blinken au respins inițiativa rusă de a reconstrui sfere de influență în Europa și și-au subliniat hotărârea de a continua consultările intense pe această temă și pe alte chestiuni între SUA și UE – prezentând un front transatlantic puternic, clar și unit, se arată în comunicatul oficial, remis CaleaEuropeana.ro.

Înaltul Reprezentant Borrell și secretarul Blinken au reafirmat sprijinul pentru suveranitatea, independența și integritatea teritorială a Ucrainei și au subliniat necesitatea ca Rusia să detensioneze situația și să pună în aplicare pe deplin acordurile de la Minsk.

Aceștia au trecut în revistă pregătirile în curs de desfășurare a măsurilor de descurajare și a unei reacții internaționale puternice cu consecințe masive pentru Rusia în cazul unei noi agresiuni împotriva Ucrainei.

De asemenea, au reiterat faptul că UE și SUA rămân deschise dialogului cu Rusia, dar niciodată în detrimentul libertății, suveranității, independenței membrilor comunității transatlantice și a partenerilor lor sau în detrimentul respectării valorilor fundamentale și a obligațiilor internaționale relevante.

Continue Reading

Facebook

RUSIA19 mins ago

Ministrul german de externe întreprinde vizite la Kiev și Moscova pentru a promova calea diplomatică, fără a face compromisuri privind inviolabilitatea frontierelor Ucrainei și dreptul acesteia de a-și alege alianțele

NATO1 hour ago

Estonia anunță că este pregătită să primească 5000 de soldați din forța de reacție rapidă a NATO: Regiunea baltică trebuie întărită

ROMÂNIA2 hours ago

Bogdan Aurescu: NATO dorește o conduită responsabilă din partea Rusiei și sperăm ca dialogul privind situația de securitate să continue

ROMÂNIA2 hours ago

INS: România a importat cu peste 67% mai multe gaze naturale în primele 11 luni din 2021, în timp ce producția a scăzut cu 0,4%

U.E.2 hours ago

Franța consideră ”învechite” regulile europene privind datoria publică și pledează pentru investiții astfel încât să facem față ”provocărilor secolului XXI”

EDITORIALE12 hours ago

Patrulaterul diplomatic Geneva-Bruxelles-Viena-Brest. Câteva adnotări despre securitatea europeană și a României

PARLAMENTUL EUROPEAN21 hours ago

Roberta Metsola, mesaj înainte de alegerea noului președinte al PE: Vreau ca oamenii să recapete acel sentiment de speranță în proiectul european

PARLAMENTUL EUROPEAN23 hours ago

Prima sesiune plenară din 2022 a Parlamentului European. Președintele David Sassoli va fi omagiat în plenul de la Strasbourg, înainte ca eurodeputații să își aleagă noua conducere

U.E.1 day ago

CE a adoptat cel de-al doilea program de lucru EU4Health. Statele Membre vor avea la dispoziție în 2022 peste 835 de mil. de euro pentru a construi o UE a Sănătății

INTERNAȚIONAL1 day ago

UE și SUA pledează pentru un ”front transatlantic puternic și unit” în fața inițiativei Rusiei de a reconstrui sfere de influență în Europa

SUA3 days ago

SUA sunt pregătite atât pentru discuții, cât și pentru represalii față de Rusia, nefiind clar că Moscova a decis „în mod categoric” să întreprindă o acțiune militară în Ucraina

NATO5 days ago

Klaus Iohannis reafirmă obiectivul creșterii prezenței militare SUA în România în contextul tensiunilor cu Rusia: Punerea sub semnul întrebării a arhitecturii de securitate europene este inacceptabilă

ROMÂNIA5 days ago

Klaus Iohannis: Finalizarea aderării României la Spaţiul Schengen este “deosebit de importantă”. Finalizarea MCV, o altă prioritate majoră

FONDURI EUROPENE3 weeks ago

Premierul Nicolae Ciucă va prelua monitorizarea operaționalizării PNRR: La începutul lui 2022 urmează să intre în contul statului încă 1,9 miliarde de euro, prefinanțare din împrumutul acordat României

ROMÂNIA3 weeks ago

Guvernul lucrează la un plan de acțiune din bani europeni care să transforme România într-un lider regional pentru dezvoltare durabilă până în 2030

ROMÂNIA3 weeks ago

Nicolae Ciucă, prima întâlnire cu reprezentanții AmCham România: Stimularea investițiilor străine și atragerea de fonduri europene prin PNRR și CFM, soluții pentru prosperitate și bunăstare

ROMÂNIA3 weeks ago

Prim-ministrul Nicolae Ciucă, mesaj de Crăciun: Să ne gândim la sănătatea noastră și a celor din jur, cel mai frumos dar pe care îl putem oferi celorlalți

ROMÂNIA3 weeks ago

Klaus Iohannis, mesaj de Crăciun: La finalul unui an foarte dificil, să ne reîntoarcem la semnificațiile acestei sărbători

NATO4 weeks ago

Nicolae Ciucă, la NATO: Actuala comasare de trupe rusești este nejustificată. Confirmă nevoia de a întări acţiunile de descurajare a ameninţărilor şi de apărare pe flancul estic şi la Marea Neagră

COMISIA EUROPEANA4 weeks ago

Ursula von der Leyen, după întâlnirea cu Nicolae Ciucă: Europa, recunoscătoare solidarității României. Comisia Europeană, gata să sprijine creșterea ratei de vaccinare în România

Advertisement

Team2Share

Trending