Connect with us

POLITICĂ

Noul premier Ludovic Orban îi promite președintelui Klaus Iohannis: ”Începând de azi, aveţi un partener de încredere în Guvernul României”

Published

on

© Administrația Prezidențială

Premierul Ludovic Orban i-a transmis, luni, şefului statului că, începând de astăzi, are un partener “de încredere” în Guvernul României.

“Începând de azi, aveţi un partener în Guvernul României, un partener de încredere care e gata să se alăture eforturilor dumneavoastră pentru punerea în practică a viziunii de dezvoltare a României, pentru realizarea programelor şi proiectelor care pot să aducă România într-o situaţie de revenire pe drumul drept”, a spus Orban, la Palatul Cotroceni, la ceremonia de învestitură a noului Cabinet.

Referindu-se la relația de parteneriat și de încredere între Președinte și Guvern, Orban a menționat alocarea a minim 2% din PIB pentru Apărare și sprijinirea eforturilor președintelui Klaus Iohannis în privința parteneriatelor strategice ale țării noastre, îndeosebi cel cu SUA, și consolidarea rolului României în NATO.

Membrii Guvernului condus de Ludovic Orban au depus, luni, la Palatul Cotroceni, jurământul de învestitură în funcţii, în faţa preşedintelui Klaus Iohannis, demers pe care șeful statului l-a calificat drept ”un exercițiu autentic democratic”, avertizând totodată că noul cabinet va avea ”un mandat greu” și ”relativ scurt”.

În discursul său, președintele Klaus Iohannis a vorbit și despre problemele urgente pe care noul guvern, validat în funcție cu șase zile înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale, le va avea de rezolvat.

”Veți avea un mandat relativ scurt, dar pot să spun că mă aștept de la acest guvern să rezolve câteva probleme foarte urgente, închiderea bugetului pentru 2019, pregătirea proiectului de buget pentru 2020, reluarea discuțiilor în domeniul justiției, fiindcă ce a stricat PSD în justiție trebuie reparat. Trebuie pregătite și puse în practică în mod transparent alegerile. E nevoie de foarte, foarte multă implicare. Vreau să atrag atenție că această victorie, care e mare, importantă, este totuși numai de etapă. Urmează alegerile prezidențiale, locale, și urmează poate chiar anticipat, alegerile parlamentare. Toate acestea trebuie logistic pregătite foarte bine. Politic trebuie pregătite”, a mai spus șeful statului.

Şeful statului a semnat luni decretul pentru numirea Guvernului României, în următoarea componenţă: prim-ministru – Ludovic Orban, viceprim-ministru – Raluca Turcan, ministrul Finanţelor Publice – Vasile-Florin Cîţu, ministrul Afacerilor Interne – Marcel Ion Vela, ministrul Afacerilor Externe – Bogdan-Lucian Aurescu, ministrul Justiţiei – Marian Cătălin Predoiu, ministrul Apărării Naţionale – Ionel Nicolae Ciucă, ministrul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri – Virgil-Daniel Popescu, ministrul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor – Lucian Nicolae Bode, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale – Nechita-Adrian Oros, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor – Costel Alexe, ministrul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei – Ion Ştefan, ministrul Fondurilor Europene – Ioan Marcel Boloş, ministrul Sănătăţii – Victor Sebastian Costache, ministrul Educaţiei şi Cercetării – Cristina Monica Anisie, ministrul Culturii – Bogdan Gheorghiu, ministrul Tineretului şi Sportului – Marian Ionuţ Stroe, ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale – Victoria Violeta Alexandru.

Guvernul prim-ministrului Ludovic Orban a primit luni votul de încredere al Parlamentului României, urmând să fie instalat în funcție la aproape o lună de la demiterea prin moțiune de cenzură a cabinetului Dăncilă și în săptămâna la finalul căreia cetățenii români sunt chemați la urne pentru alegerile prezidențiale.

Plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului a aprobat cu 240 de voturi pentru, fiind necesare minim 233, învestirea cabinetului Orban.

Vă mulțumesc! Și aveți încredere în noi”, a spus Ludovic Orban, de la tribuna Parlamentului.

Auto-asumat drept un guvern ”cu perioadă limitată de maxim un an”, cabinetul Orban va avea de formulat măsuri privind rectificarea bugetară pentru anul în curs, realizarea bugetului pentru anul 2020 și încadrarea sub ținta de deficit de 3% din PIB, precum și nominalizarea unui comisar european din partea României, pe fondul respingerii candidaților propuși de PSD și a întârzierii votului de validare și de instalare în funcție a Comisiei Europene conduse de Ursula von der Leyen.

Programul de guvernare asumat de PNL este disponibil aici.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

POLITICĂ

INS anunță cea mai mare contracție economică din ultimii 24 de ani: PIB-ul României a scăzut cu 12,3% în ultimele trei luni

Published

on

© Calea Europeana/ Zaim Diana

Economia României a consemnat un declin de 12,3% în trimestrul doi al acestui an comparativ cu primul trimestru, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică.

Faţă de trimestrul al doilea din anul 2019, scăderea Produsului Intern Brut a fost de 10,5%, informează Agerpres.

Digi24 subliniază că este cea mai mare contracție economică din ultimii 24 de ani, pe fondul pandemiei de coronavirus. Însă, fiind primul trimestru de scădere, nu este considerat că economia a intrat în recesiune.

La finalul lunii trecute, Oficiul European de Statistică a anunțat că PIB-ul Uniunii Europene a înregistrat în trimestrul al doilea al anului cele mai semnificative scăderi din anul 1995 încoace.

În rândul statelor membre pentru care sunt disponibile datele pentru trimestrul doi din 2020, comparativ cu precedentele trei luni, cel mai sever declin a fost în Spania (minus 18,5%), Portugalia (minus 14,1%) şi Franţa (minus 13,8%), iar cel mai redus în Lituania (minus 5,1%).

În previziunile sale economice de vară, publicate în luna iulie, Comisia Europeană a afirmat că economia României a prezentat semne de reziliență în primul trimestru al anului, însă contracția de 6% a PIB-ului a fost reconfirmată de către executivul european. Prin comparație cu celelalte țări, România va avea una dintre cele mai reduse contracții economice. 

“În total, după ce a scăzut brusc în prima jumătate a anului 2020, se prevede că activitatea economică va dobândi tracțiune în a doua jumătate, întrucât restricțiile sunt treptat ridicate și va crește în continuare în 2021. PIB-ul real se va contracta cu 6% în 2020 și apoi va reveni la o creștere de 4% în 2021“, estimează Comisia Europeană, menținând previziuni similare cu privire la România. În cadrul previziunilor de primăvară, Comisia precizase că, în 2021, economia României va reveni la o creștere de 4,2%.

Prin comparație cu celelalte țări, România va avea una dintre cele mai reduse contracții ale PIB-ului. Doar Polonia (-4,6% din PIB), Danemarca (5,2%) și Suedia (5,3%) vor avea scăderi mai mici ale PIB-ului decât România. 

Cu toate acestea, executivul de la Bruxelles avertizează că un al doilea val de îmbolnăviri cu COVID-19 în România sau într-unul din principalii săi parteneri comercial ar putea “întârzia redresarea economică”.

Continue Reading

POLITICĂ

Klaus Iohannis: România lucrează la o legislație specială pentru a preveni intrarea pe piața 5G a unor firme asupra cărora planează suspiciuni

Published

on

© Administrația Prezidențială

România lucrează la elaborarea unei legislații speciale privind implementarea tehnologiei 5G pentru a preveni intrarea pe piață a unor firme asupra cărora planează anumite suspiciuni, a declarat, miercuri seară, președintele Klaus Iohannis.

Într-o conferință de presă la Palatul Cotroceni, șeful statului a fost întrebat care este poziția România în contextul în care ambasadorul SUA Adrian Zuckerman a spus că singura soluție pentru România este implementarea sistemului 5G cu companii de renume, altele decât companiile chineze.

Poziția României este exact poziția exprimată și în memorandumul care a fost semnat anul trecut, când am fost în vizită la Președintele Trump. Noi ne dorim rețele sigure, rețele care nu sunt sub controlul unor state cu alte interese decât cele declarate și dorim rețele care satisfac nevoia și a firmelor și a cetățenilor din România. Se lucrează pe o legislație specială pe această temă, pentru a preveni intrarea pe piața 5G a unor firme asupra cărora planează anumite suspiciuni“, a răspuns Iohannis.

Recent, secretarul de Stat al SUA, care efectuează un turneu diplomatic în Europa, a nominalizat România între țările care au decis să permită numai furnizori de încredere pentru tehnologia 5G.

În ce privește România, menționarea țării noastre vine în contextul în care anul trecut, cu ocazia unei vizite a președintelui Klaus Iohannis la Casa Albă, Bucureștiul și Washington-ul au semnat un memorandum de înțelegere cu privire la dezvoltarea tehnologiei 5G în care sunt afirmate principii potrivit cărora sistemele critice nu pot fi operate de firme care nu sunt de încredere. 

De asemenea, poziția României în ce privește tehnologia 5G a fost apreciată de Mike Pompeo și în luna iunie, în cadrul unei reuniuni informale cu miniștrii de externe din țările UE. Mai mult, Statele Unite au arătat că îș doresc ca statele UE să colaboreze cu furnizori de încredere precum Ericsson, Nokia sau Samsung în privința tehnologiei 5G.

Nu în ultimul rând, președintele Klaus Iohannis a afirmat la 28 aprilie că România va lua o decizie la nivelul Consiliului Suprem de Apărare a Țării privind licitația pentru rețeaua 5G, însă o hotărâre ca avea drept “criteriu prevalent” aspectele de securitate națională, care este asigurată împreună cu SUA și NATO.

Continue Reading

POLITICĂ

Klaus Iohannis, despre vaccinul anti-COVID-19 dezvoltat de Rusia: România este parte din UE și încheie precontracte cu entități din UE

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a anunțat, miercuri, că “nu există nicio validare externă pentru vaccinul anti-COVID” anunțat de Rusia și că România este parte din Uniunii Europene și încheie precontracte cu entități din UE.

Anunțul șefului statului, făcut într-o conferință de presă la Palatul Cotroceni, a fost făcut în contextul în care Rusia a anunțat marți că a înregistrat primul vaccin anti-COVID, veste care a ridicat multe semne de întrebare în rândul comunității experților internaționali din sănătate. 

“Este important pentru români să știe că în UE nu există un vaccin acceptat, aprobat însă UE sprijină mai multe proiecte de cercetare și sperăm ca într-un viitor apropiat să beneficiem de un vaccin COVID-19. România este parte din acest efort și s-a înscris în prima etapă pentru 10 milioane de doze, atunci când primul vaccin va fi disponibil în UE. Dar la acest moment în care discutăm nu există un vaccine aprobat în UE”, a declarat Klaus Iohannis, la Palatul Cotroceni.

Întrebat despre vaccinul anunțat de Rusia, președintele a răspuns: “România este parte din Uniunea Europeană și încheie precontracte cu entități din Uniunea Europeană. Nu există nicio validare externă pentru acel vaccin pe care l-ați menționat”.

Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat marţi că Rusia a devenit prima ţară care a înregistrat un vaccin împotriva COVID-19, după mai puţin de două luni de testare pe oameni şi înaintea testelor finale, anunţ primit cu rezerve de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi de comunitatea ştiinţifică.

În schimb, Comisia Europeană a încheiat la 3 august discuțiile preliminare cu o companie farmaceutică pentru achiziționarea unui potențial vaccin împotriva COVID-19Contractul avut în vedere cu Sanofi-GSK ar oferi posibilitatea ca toate statele membre ale UE să achiziționeze vaccinul. Se preconizează că, odată ce un vaccin s-a dovedit a fi sigur și eficace împotriva COVID-19, Comisia ar dispune de un cadru contractual pentru achiziționarea a 300 de milioane de doze, în numele tuturor statelor membre ale UE.

În baza acestui cadru, România a solicitat Comisiei Europene zece milioane de doze de vaccin pentru COVID-19 când acesta va fi disponibil.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending