Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie din Parlamentul European, salută ”îmbunătățirea parteneriatului dintre UE și SUA, care anul acesta a dus la creșteri record în domeniul economic”.

”Parteneriatul dintre UE și SUA se consolidează și se îmbunătățește de la an la an. Salut îmbunătățirea parteneriatului dintre UE și SUA, care anul acesta a dus la creșteri record în domeniul economic. În ciuda crizelor multiple din ultimii ani, astăzi economia transatlantică a ajuns la cote record. Economia europeană și economia americană sunt împreună cea mai mare economie a lumii. Noi reprezentăm jumătate din totalul consumului personal global și aproape o tremie a PIB-ului mondial din punct de vedere al puterii de cumpărare”, a precizat europarlamentarul într-un comunicat de presă, emis la scurtă vreme după vizita sa în Silicon Valley în vederea consolidării legăturilor UE-SUA pe axa inovării și cercetării.

Cristian Bușoi a susținut declarațiile cu cifre:

• Comerțul cu mărfuri dintre SUA și Europa a atins un maxim istoric de 1,2 trilioane de dolari;
• Comerțul cu mărfuri SUA-UE a atins un record de 909,5 miliarde USD, mai mult decât mărfurile UE-China și cu 25% mai mare decât comerțul de mărfuri dintre SUA și China;
• Companiile afiliate din SUA din Europa au câștigat aproximativ 325 de miliarde de dolari, un record deosebit, în timp ce afiliații europeni din SUA au câștigat 151 de miliarde de dolari. Al doilea cel mai înalt nivel vreodată;
• Exporturile de bunuri din SUA și Europa către lume (excluzând comerțul intra-UE) au reprezentat 20% din exporturile globale în 2021. Dar împreună au reprezentat 66% din stocul de ieșire și 66% din stocul de intrare al ISD la nivel mondial.

”Sunt cifre care vorbesc de la sine și arată încă o dată că Lumea Liberă se poate dezvolta și poate aduce prosperitate, conlucrând și respectându-se reciproc”, a mai spus eurodeputatul.

Acesta a mai punctat că ”economia transatlantică aduce prosperitate cetățenilor săi, locuri de muncă și creează climatul necesar pentru dezvoltarea societăților”.

”SUA a venit alături de Europei și a ajutat la consolidarea independenței energetice, exportând gaze lichefiate, cota de export ajungând la cel mai ridicat nivel din ultimii ani, fapt ce ne-a permis să răspundem eficient la șantajul făcut de Federația Rusă. Umăr la umăr, uniți, vom depăși orice criză și vom deveni mai puternici și mai prosperi”, a conchis Cristian Bușoi.

Subcomisia pentru sănătate publică a Parlamentului European (SANT), înființată luna trecută printr-o decizie a plenului legislativului european, și-a început joi activitatea, alegându-și conducerea, iar grupurile politice și-au desemnat coordonatorii.

Luna trecută, deputații europeni au convenit asupra creării unei noi subcomisii permanente pentru probleme de sănătate publică.

Plenul a stabilit responsabilitățile și componența numerică a noii subcomisii pentru sănătate publică, înființată sub egida Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI).

Subcomisia este formată din 30 de membri.

Acesta se va ocupa de programe și acțiuni specifice în domeniul sănătății publice, al produselor farmaceutice și cosmetice, al aspectelor de sănătate legate de bioterorism, al Agenției Europene pentru Medicamente și al Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor.

Comisia ENVI rămâne responsabilă pentru examinarea și votarea propunerilor legislative.

Noua subcomisie pentru sănătate publică (SANT) l-a ales pe deputatul european Bartosz Arłukowicz (Polonia, PPE) în calitate de președinte, precum și pe cei patru vicepreședinți, în cadrul reuniunii sale constitutive, informează PE într-un comunicat.

În conducerea subcomisiei au mai fost numiți patru vicepreședinți, în următoarea ordine, în funcție de mărimea grupului politic: Tudor Ciuhodaru (România, S&D), Irena Joveva (Slovenia, Renew Europe), Tilly Metz (Verzi) și Joanna Kopcińska (Polonia, ECR).

De asemenea, potrivit unui comunicat separat, eurodeputatul român Nicu Ștefănuță a fost ales în funcția de coordonator al Grupului Verzilor în Subcomisia pentru Sănătate Publică a Parlamentului European.

Între cei 30 de membri ai SANT se află și eurodeputatul român Cristian Bușoi (PPE), raportorul Parlamentului European pentru programul EU4Health și responsabilul PE pentru relația cu Agenția Europeană pentru Medicamente.

Prima reuniune ordinară este planificată pentru 20 aprilie 2023, la Strasbourg.

În urma alegerii sale, președintele SANT, Bartosz Arłukowicz, a declarat că “înființarea Subcomisiei pentru sănătate publică urmează în mod firesc activității desfășurate de Comitetul special pentru învingerea cancerului (BECA).

“Sunt încântat că vom avea ocazia de a lucra din nou pentru pacienții din întreaga UE. O nouă strategie farmaceutică pentru Europa este una dintre cele mai mari provocări ale noastre pentru lunile următoare. Acest cadru ar trebui să garanteze accesul egal și permanent la medicamente, un element esențial pentru sănătatea cetățenilor din Uniunea Europeană”, a adăugat el.

Parlamentul European și cel puțin opt state membre s-au alăturat acțiunii în justiție demarate de Comisia Europeană împotriva unei legi adoptate în Ungaria, considerată discriminatorie față de persoanele LGBT+, anunță AFP, citând surse europene, conform Agerpres.

Președinta legislativului european, Roberta Metsola ”va urma recomandarea” Comisiei pentru afaceri juridice de a sprijini executivul european în această privință, a declarat miercuri purtătorul său de cuvânt.

Comisia pentru afaceri juridice a Parlamentului European a votat în acest sens marţi, într-un vot cu uşile închise, cu 18 voturi pentru şi 2 împotrivă, a anunţat europarlamentarul francez Pierre Karleskind (Renew Europe).

”Pentru prima dată în istoria sa, Parlamentul European ia o poziţie împotriva unui stat membru în faţa Curţii de Justiţie”, a subliniat europarlamentarul, vicepreşedinte al intergrupului LGBTI.

Într-o decizie rară, cel puțin opt state s-au alăturat demersului: Belgia, Luxemburg, Ţările de Jos, Austria, Irlanda, Malta, Danemarca şi Portugalia.

Amintim că la mijlocul lunii iulie 2022, Comisia Europeană a decis să trimită Ungaria în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene ca urmare a legii care discriminează persoanele pe baza orientării sexuale și a identității de gen.

Instituția a luat această decizie după ce a constatat că legislația încalcă mai multe dispoziții UE și drepturi fundamentale consfințite în Carta drepturilor fundamentale a UE, precum inviolabilitatea demnității umane, dreptul la libertatea de exprimare și de informare, dreptul la viața privată și de familie, precum și dreptul la nediscriminare.