Președintele Sergio Mattarella a promulgat legea prin care statul italian recunoaște oficial Episcopia Ortodoxă Română a Italiei, după ce actul normativ a fost adoptat în unanimitate de ambele camere ale Parlamentului de la Roma, a anunțat, duminică, ministrul interimar al afacerilor externe, Oana Țoiu.
Legea aduce, începând din luna august, o serie de schimbări concrete pentru românii din Italia. Astfel, o cununie oficiată într-o biserică românească va fi recunoscută de statul italian, accesul unui preot solicitat de un bolnav în spital va fi garantat, iar relația preoților cu căminele de vârstnici și accesul acestora în asemenea instituții vor fi reglementate clar.
„Pot părea niște detalii birocratice, dar pentru românii din diaspora sunt felul în care un stat îți spune: te văd, exiști și aparții comunității tale”, a scris Oana Țoiu pe Facebook.
Șefa diplomației române a subliniat că cei peste un milion de români din Italia formează una dintre cele mai mari și mai vechi comunități românești din afara granițelor și sunt, în același timp, parte a societății italiene.
„Această lege le spune că nu trebuie să aleagă”, a afirmat ea.
Oana Țoiu a salutat și unanimitatea înregistrată în Parlamentul italian în privința acestei legi.
„Într-o perioadă în care aproape nimic nu mai este unanim, toate partidele italiene au votat la fel pentru români și le mulțumim pentru asta”, a transmis ministrul interimar al afacerilor externe.
Țoiu a arătat că, în discuțiile purtate în Parlamentul Italiei în timpul vizitei sale la Roma, precum și în cadrul întâlnirilor delegațiilor parlamentare, preocupările comunității românești au fost confirmate de reprezentanții italieni drept importante pentru agenda legislativă.
Ea a evidențiat însă, în primul rând, munca desfășurată timp de doi ani de Ambasada României în Italia, alături de Episcopia Ortodoxă Română a Italiei, pentru îndeplinirea unei solicitări venite din partea comunității românești.
„Le suntem recunoscători. Adesea se văd întâlnirile și declarațiile de intenție, dar diplomația urmărește și are rezultate concrete, în timp”, a punctat Oana Țoiu.
Șefa diplomației a apreciat că asemenea rezultate trebuie prezentate public, în paralel cu recunoașterea nevoii de a reconstrui încrederea în relația statului român cu cetățenii din afara granițelor, „pe fiecare palier” și pornind de la lucrurile importante pentru aceștia.
