Economia mondială a dat dovadă de reziliență în 2024, dar apar unele semne de slăbiciune în contextul unei creșteri mai lente, al unei inflații persistente și al unui mediu politic incert, conform celor mai recente Perspective economice intermediare ale OCDE.
Perspectivele prevăd o încetinire a creșterii globale la 3,1% în 2025 și la 3,0% în 2026, cu diferențe importante între țări și regiuni.
🔴 LIVE NOW: OECD Interim #EconomicOutlook
Join OECD Secretary-General @MathiasCormann and OECD Chief Economist @santospereira_a for the OECD’s latest economic projections for 2025: https://t.co/wvywPjVBHw
— OECD ➡️ Better Policies for Better Lives (@OECD) March 17, 2025
Creșterea PIB-ului în Statele Unite este estimată la 2,2% în 2025, înainte de a încetini la 1,6% în 2026. În zona euro, se preconizează o creștere de 1,0% în 2025 și de 1,2% în 2026. Creșterea economică a Chinei ar urma să încetinească de la 4,8% în acest an la 4,4% în 2026.
Se preconizează că inflația va fi mai mare decât se aștepta anterior, deși va continua să se tempereze, pe măsură ce creșterea economică se domolește.
Inflația prețurilor serviciilor este în continuare ridicată, pe fondul piețelor forței de muncă restrânse, iar inflația prețurilor bunurilor a început să crească în unele țări, deși de la niveluri scăzute.
Inflația globală anuală în economiile G20 este estimată la 3,8% în 2025 și la 3,2% în 2026. Aceste previziuni au fost revizuite în creștere cu 0,3 puncte procentuale față de perspectivele noastre economice din decembrie.
”Economia mondială a dat dovadă de o reziliență reală, creșterea rămânând constantă, iar inflația evoluând în sens descendent. Cu toate acestea, au apărut unele semne de slăbiciune, determinate de incertitudinea politică crescută. Creșterea constrângerilor comerciale va contribui la creșterea costurilor atât pentru producție, cât și pentru consum. Rămâne esențial să se asigure un sistem comercial internațional bine funcțional, bazat pe norme, și să se mențină piețele deschise”, a declarat Mathias Cormann, secretarul general al OCDE.
Perspectivele evidențiază o serie de riscuri, începând cu îngrijorarea că o mai mare fragmentare a comerțului ar putea afecta perspectivele de creștere la nivel mondial.
Perspectivele atrag, de asemenea, atenția asupra riscului de volatilitate macroeconomică. O recesiune neașteptată, o schimbare a politicilor sau o deviere de la traiectoria de dezinflație proiectată ar putea declanșa corecții pe piață, ieșiri semnificative de capital și fluctuații ale cursului de schimb, în special pe piețele emergente. Nivelurile ridicate ale datoriei publice și evaluările ridicate ale activelor sporesc și mai mult aceste riscuri.
Având în vedere aceste provocări, OCDE evidențiază principalele priorități de politică: băncile centrale ar trebui să rămână vigilente, având în vedere incertitudinea crescută și potențialul creșterii costurilor comerciale de a accentua presiunile asupra prețurilor; cu condiția ca anticipațiile privind inflația să rămână bine ancorate, iar tensiunile comerciale să nu se intensifice în continuare, reducerile ratei dobânzii de politică monetară ar trebui să continue în economiile în care se preconizează că inflația subiacentă se va tempera, iar creșterea cererii agregate este redusă.
OCDE recomandă ”măsuri fiscale decisive pentru a asigura sustenabilitatea datoriei, pentru a păstra o marjă de manevră pentru a reacționa la șocurile viitoare și pentru a genera resurse care să facă față presiunilor iminente mari asupra cheltuielilor. Sunt necesare eforturi mai susținute pentru realocarea cheltuielilor către activități care sprijină creșterea pe termen lung, în cadrul unor traiectorii credibile de ajustare pe termen mediu adaptate la circumstanțele specifice fiecărei țări”.
”Având în vedere că, în general, producția potențială a scăzut atât în economiile avansate, cât și în cele emergente de la criza financiară mondială, sunt necesare reforme structurale ambițioase. Guvernele trebuie să adopte reforme care să îmbunătățească productivitatea și să stimuleze adoptarea de noi tehnologii prin stimularea concurenței pe piață și prin eliminarea sarcinilor excesive de reglementare care apasă asupra întreprinderilor”, mai arată raportul.
Îmbunătățirea educației și a dezvoltării competențelor și reducerea constrângerilor de pe piețele forței de muncă și ale produselor care împiedică investițiile și mobilitatea forței de muncă vor fi esențiale, consideră OCDE, care apreciază că inteligența artificială (AI) prezintă o oportunitate unică de a relansa productivitatea.
