Connect with us

U.E.

Oficiul Naţional de Statistică din Regatul Unit: Interesul europenilor de a lucra în Marea Britanie a scăzut considerabil din 2016

Published

on

Migraţia pe termen lung din Uniunea Europeană către Regatul Unit a scăzut anul trecut la cel mai mic nivel de după 2013, arată date preluate vineri de Reuters şi Xinhua de la Oficiul Naţional de Statistică (ONS) britanic, relatează Agerpres

Migraţia netă din UE pe termen mai mare de un an a fost de 258.000 de persoane în 2018 – cel mai mic număr înregistrat într-un an calendaristic, începând din 2013 – şi de 285.000, în anul precedent.

Scorul mai mic de anul trecut a fost dat de sosirea în ţară a circa 602.000 de imigranţi şi plecarea a aproximativ 343.000 de emigranţi.

În acelaşi timp, migraţia netă din afara Uniunii Europene a crescut în ultimii 5 ani; în 2018, numărul imigranţilor intraţi în Regatul Unit din afara UE a fost cu 232.000 de persoane mai mare față de cel al emigranţilor din aceeaşi categorie.

Potrivit lui Jay Lindop, director al Centrului pentru Migraţie Internaţională al ONS, europenii nu mai caută de muncă în Regatul Unit la fel de mult cum o făceau în anii precendenți.

,,Din 2016, modelul migraţiei către Regatul Unit pentru muncă s-a modificat. Imigraţia pe termen lung în Regatul Unit pentru muncă a scăzut, în special din cauza numărului mai mic de sosiri din UE”, a arătat statisticianul Jay Lindop.

Oficiul a înregistrat o migraţie netă relativ stabilă din întreaga lume, pe termen lung, rezultată din totaluri aproximativ constante de imigranţi şi emigranţi începând din 2017, deşi migraţia netă din Uniunea Europeană a început să scadă de la jumătatea lui 2016.

Lindop mai precizează că, în ciuda faptului că imigranții din afara UE par la fel de interesați să găsească un loc de muncă în Marea Britanie, raportat la numărul de sosiri, calitatea profesională a acestora a crescut.

,,Observăm de asemenea o creştere a numărului de vize pentru lucrători calificaţi din afara UE, deşi imigraţia totală din afara UE, pentru muncă, a rămas stabilă în linii mari”, a mai spus Lindop. 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

U.E.

Ursula von der Leyen a subliniat, la Paris, dorința ca UE să investească cu 30% mai mulți bani pentru consolidarea rolului său ca actor global

Published

on

© Ursula von der Leyen/Twitter

Președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, dorește ca Uniunea Europeană să investească cu 30% mai mulți bani pentru îndeplinirea obiectivelor de politică externă care să contribuie la consolidarea rolului Uniunii ca actor global, relatează POLITICO

,,În următorul buget pe termen lung, îmi doresc ca Europa să cheltuie cu 30% mai mult pe acțiune externă decât o face astăzi. Și vreau să cheltuim mai eficace și mai strategic”, a spus viitorul președinte al Comisiei Europene,  în cadrul Forumului de Pace de la Paris, potrivit unei postări pe Twitter. 

Propunerea actuală a Comisiei pentru bugetul 2021-2027 prevede o creștere de 30 la sută (în prețurile curente) a cheltuielilor de vecinătate și la nivel mondial, care includ finanțarea pentru dezvoltare și ajutorul umanitar, dar este puțin probabil să se concretizeze în timpul negocierilor dintre statele membre, unde mai mult de jumătate fac presiuni pentru creșterea finanțării politicii de coeziune și a politicii agricole comune. 

În plus, apelul lui von der Leyen pentru alocarea de fonduri suplimentare pentru astfel de obiective de politică externă a fost făcută într-un moment în care statele membre ale UE încearcă să ajungă la un acord privind contribuțiile bugetare la UE, pe fondul retragerii Regatului Unit, de așteptat să se concretizeze în lunile următoare.

Ursula von der Leyen a explicat că banii în plus sunt necesari pentru a dezvolta o cultură strategică mai puternică a blocului, care este adesea criticat pentru idealurile sale înalte, dar cu impact redus.

Von der Leyen a subliniat necesitatea ca UE să joace un rol mai mare pe scena mondială pentru a sprijini multilateralismul și pentru a face față provocărilor globale precum schimbările climatice, digitalizarea, migrația și sărăcia.

,,Vreau să construiesc o Comisie cu adevărat geopolitică, o UE mai orientată spre exterior, o Europă care să apere interesele noastre comune în lume”, a spus von der Leyen, care a adăugat că pentru asta „este nevoie de o conducere stabilă și responsabilă. Toți trebuie să contribuim. ”

Forumul de pace de la Paris a fost lansat în 2018 cu ocazia centenarului încheierii Primului Război Mondial de către președintele francez Emmanuel Macron. Acesta urmărește reinventarea și revigorarea multilateralismului.

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

Reacția UE după ce guvernul Sandu a fost demis: Trimite semnale îngrijorătoare pentru procesul de reformă din Republica Moldova

Published

on

Necesitatea reformelor din Republica Moldova nu a dispărut odată cu destituirea guvernului de la Chișinău și relația cu această țară se va baza în continuarea pe respectarea statului de drept și a standardelor demcoratice, a declarat marți Maja Kocijancic, purtătoare de cuvânt a înaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Federica Mogherini, după ce guvernul condus de Maia sandu a fost marți demis printr-o moțiune de cenzură, anunță Agerpres.

”Votul de neîncredere oferit Guvernului din Republica Moldova, cu privire la întrebările referitoare la procesul de recrutare a procurorului general trimite semnale îngrijorătoare pentru procesul de reformă din țară. Coaliţia începuse o serie de iniţiative pentru a respecta angajamentele-cheie făcute începând din iunie, mai ales cu privire la combaterea corupţiei, la independenţa justiţiei şi la anchetarea fraudei bancare. Necesitatea unor asemenea reforme nu a dispărut odată cu demiterea guvernului. Parteneriatul Uniunii Europene va rămâne concentrat pe furnizarea de beneficii tangibile pentru cetăţenii moldoveni. În acest spirit, UE este angajată să lucreze cu aceia din Republica Moldova care susţin procesul de reformă aflat în centrul Acordului de Asociere, în particular cu privire la combaterea corupţiei şi la interesele legitime indiferent de afilierea politică, la asigurarea independenţei sistemului judiciar şi la depolitizarea instituţiilor de stat. Vom continua să ne bazăm relaţia cu Republica Moldova pe principiul condiţionalităţii şi pe respectarea statului de drept şi a standardelor democratice”, relevă o declaraţie difuzată de Serviciul European de Acțiune Externă.

O reacție după înlăturarea Guvernului Sandu, demers inițiat de Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), a venit și din partea președintelui României Klaus Iohannis.

”Sprijinul României, inclusiv financiar, va continua să urmărească cu prioritate interesele cetățenilor din Republica Moldova, realizarea proiectelor bilaterale strategice și va fi strict condiționat de continuarea reformelor esențiale pentru dezvoltarea democratică a Republicii Moldova și avansarea parcursului său european”, se arată în declarația șefului statului.

Guvernul Maia Sandu a picat, după cinci luni de la învestire, în urma moțiunii de cenzură depuse de partenerii de coaliție, socialiștii președintelui Igor Dodon. Moțiunea de cenzură depusă de PSRM a primit sprijinul deputaților din Partidul Democrat (PD), care a părăsit guvernarea în iunie, trecând cu 63 de voturi.

Continue Reading

U.E.

Klaus Regling, directorul general al Mecanismului european de stabilitate (ESM) a dat asigurări că va sprijini statele membre în cazul în care se vor confrunta cu probleme în urma Brexit-ului

Published

on

Dan Cărbunaru, corespondență din Luxemburg

Klaus Regling, directorul general al Mecanismului european de stabilitate (ESM) a dat asigurări că va sprijini statele membre în cazul în care acestea se vor confrunta cu probleme în urma ieșirii Regatului Unit din Uniunea Europeană.

Răspunsul este da. Probabilitatea de a avea un Brexit fără acord acum este mult mai redusă, comparativ cu trei luni în urmă, dar dacă este nevoie de noi, suntem dispoanibili”, a explicat Regling în cadrul unui răspuns oferit în urma întrebării adresate de jurnalistul și directorul CaleaEuropeană, Dan Cărbunaru, prezent la Luxemburg la o întâlnire a jurnaliștilor acreditați la Bruxelles.

Klaus Regling a dat drept exemplu de bună practică Irlanda, care a fost una din cele cinci țări ajutate încă din 2011, alături de alte state precum Portugalia sau Grecia.

”Au folosit programele ESM foarte bine, rata șomajului este foarte scăzută acum, față de cum era înainte de criză. Sunt foarte puternici încât cred că pot face față și unui Brexit dur, dar dacă este nevoie de noi, suntem disponibili.”, a mai explicat directorul general al Mecanismului european de stabilitate (MES), un instrument menit să ajute ţările din zona euro aflate în criză şi să stabilizeze zona în ansamblul ei.

Mecanismul european de stabilitate (ESM), cu sediul la Luxemburg ce reprezintă cele 19 state membre, este un vehicul de finanțarea, reprezentând unul dintre cele mai importante elemente ale strategiei zonei euro de apărare contra crizelor, conform Regulamentului (UE) nr. 407/2010 al Consiliului din 11 mai 2010.

Capacitatea inițială maximă de creditare a acestuia a fost de 500 de miliarde de euro pe baza unui capital de 704,8 miliarde de euro. MES este finanțat de țările UE conform cheii de contribuție la capitalul Băncii Central Europene.

Cel mai mare acţionar va fi Germania, cu 27% din capital. Al doilea acţionar, Franţa, urmată de Italia. Malta, cea mai mică ţară din zona euro, va fi şi cel mai mic acţionar, potrivit PE.

Împrumuturile sunt finanțate de împrumuturile MES de pe piețele financiare și sunt garantate de către părțile sale interesate (țările din zona euro).

La cererea Germaniei, orice ajutor financiar va fi supus unor condiţii stricte. Zona euro va interveni dacă ţara a cerut ajutorul FMI şi dacă se angajează pe calea reformelor.

Dacă ţara sprijinită nu-şi respectă obligaţiile, va trebui să plătească o amendă pe lângă contribuţia sa la ESM şi, desigur, nu va mai primi ajutor.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending