Orașul Brașov a votat ”Declarația de reunire” cu Republica Moldova. Decizia, adoptată în unanimitate de Consiliul Local

Municipiul Brașov, cel mai mare oraș al României ca număr de locuitori, după București, se alătură celorlalte unități administrative care au decis unirea cu Republica Moldova.

Potrivit unei postări pe Facebook a vicepirmarului orașului, Costel Mihai, care a fost și inițiatorul acestei idei pentru care primarul Brașovului, Gheorghe Scripcaru, și-a arătat sprijinul, Consiliul Local a votat în unanimitate pentru semnarea Declarației de Unire.

Brașovul este cea de-a șasea unitate administrativă de la vest de Prut care se pronunță în favorea acestei idei. Startul a fost dat de comuna Parva, județul Bistrița-Năsăud, al cărei exemplu a fost urmat de satul Bădăcin, județul Sălaj, localitate în care s-a născut Iuliu Maniu.

După acestea a urmat județul Prahova, care a adoptat la 8 martie o ”Declarație de Reunire” cu Republica Moldova, un document simbolic care, încă de la început, ia în calcul legăturile istorice, lingvistice, culturale și religioase dintre românii aflați pe ambele maluri ale graniței naturale.

Acestuia i se alătură Constanța și Iași, ale căror Consilii județe au semnat un document similar. Municipiul Buzău a votat în unanimitate săptămâna trecută o declaraţie de unire. Marţi, Consiliul Judeţean Timiş a ratificat tot cu unanimitate o declaraţie similară.

Citiți și Ambasadorul României în Republica Moldova, Daniel Ioniță: Declarațiile simbolice de unire sunt expresii de bucurie și sărbătoare ale tuturor românilor

Numărul localităților din Republica Moldova care au adoptat o declarație simbolică de unire cu România a ajuns la 122.

Ministrul de Externe Teodor Meleşcanu a punctat la Parlament că declaraţiile privind unirea dintre România şi Republica Moldova, adoptate de mai multe consilii locale din cele două ţări nu au valoare juridică şi nu afectează relaţile dintre cele două state.

”Este o expresie a unei dorinţe pe care o au mulţi cetăţeni din Republica Moldova de a fi mai aproape de România şi de a se simţi mai români decât ne simţim noi. Nu are o influenţă juridică această decizie. Este exprimarea unei dorinţe de a fi cât mai aproape de România, dorinţă pe care o împărtăşim şi noi”, a subliniat Meleşcanu.