Connect with us

NEWS

Pactul pentru Apărare a fost semnat. Iohannis: Este un acord implicit pentru dezvoltarea industriei naționale de apărare

Published

on

iohannis consultariPreședintele Klaus Iohannis a declarat, marți, după semnarea la Palatul Cotroceni a Pactului pentru Apărare, că îl înțelege ca pe un acord implicit pentru dezvoltarea industriei naționale de apărare, anunță Digi24.

„Le arătăm, prin acest Pact, militarilor români că îi respectăm și că dorim să le îmbunătățim condițiile de muncă, prin asigurarea finanțării pentru pregătire și înzestrare”, a declarat președintele despre acordul semnat de toate partidele parlamentare.

„Faptul că toți cei prezenți s-au angajat să susțină atingerea în 2017 a unui nivel de minimum de 2% din PIB pentru Apărare și să păstrăm această sumă ca un minim pentru cel puţin 10 ani arată dorința României de a avea predictibilitate în asigurarea cheltuielilor militare“, a arătat şeful statului.

Klaus Iohannis a arătat că armata poate fi un furnizor de securitate, dar și de creștere economică și a spus că, personal, vede în acest acord și un acord implicit pentru dezvoltarea industriei naționale de apărare, în condițiile în care până acum au mai existat strategii în acest sens, dar acestea „au rămas pe hârtie”.

Preşedintele Iohannis a explicat că „armata este un furnizor de securitate, dar poate să fie și un furnizor de dezvoltare economică, pentru că programele de înzestrare cu tehnică de luptă pot să genereze parteneriate între firmele de profil din țară și cele ale aliaților noștri, precum și investiții străine și locuri de muncă pentru români“.

E momentul să arătăm azi că România este un membru responsabil în NATO, care își înțelege bine atribuțiile, a mai spus șeful statului.

„Atunci când așteptăm solidaritate din partea aliaților noștri, într-un moment dificil pentru securitatea regiunii noastre, trebuie să fim conștienți că suntem datori să mărim contribuția financiară pentru Armată. Parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii, alături de apartenența la NATO şi la Uniunea Europeană reprezintă elementele fundamentale ale politicii noastre externe și de securitate. Vă asigur că România se va comporta ca un partener de nădejde!”, a afirmat Klaus Iohannis în finalul discursului.

Textul Acordului Politic pentru Apărare:

„NOI, semnatarii acestui acord politic naţional, ne angajăm, în toate acţiunile noastre viitoare referitoare la sistemul de apărare, să urmărim atingerea următoarelor OBIECTIVE:

1. Creșterea finanţării pentru apărare, astfel încât, la nivelul bugetului pentru anul 2017 să se atingă 2% din PIB. Garantăm astfel asigurarea unui suport financiar corespunzător domeniului apărării, ca o condiţie esenţială pentru buna funcţionare a Armatei României, prin susţinerea și dezvoltarea de programe de înzestrare și pregătire.

2. Menţinerea pentru următorii 10 ani, în perioada 2017‐2027, a unui nivel de finanţare a Armatei de cel puţin 2% din PIB, iar în situaţia în care resursele financiare o vor permite, creșterea acestui procent în funcţie de nevoile de securitate și de obligaţiile pe care România și le poate asuma. Ne angajăm să creăm un cadru predictibil și stabil, astfel încât să fie evitate pe viitor decizii prin care procentul alocat apărării să fie diminuat sub nivelul de 2% din PIB, fapt cu efecte negative asupra capacităţii operaţionale a Armatei.

3. Garantarea unui consens politic naţional între toate partidele parlamentare care se obligă, indiferent că sunt la putere sau în opoziţie, să respecte angajamentul ferm de susţinere a alocărilor bugetare pentru Armată la nivelul constant de minim 2% din PIB pentru următorii 10 ani.

4. Susţinerea planificării bugetare multianuale a cheltuielilor militare, pentru asigurarea predictibilităţii politicii de înzestrare a Armatei României cu tehnică modernă de luptă, precum și dezvoltarea unor proiecte de cooperare între industria naţională de apărare și companii de profil din alte state”.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NEWS

Emmanuel Macron îl asigură pe Volodimir Zelenski: Crimele de război comise de forțele ruse în Ucraina nu vor rămâne nepedepsite

Published

on

© Administrația Prezidențială ucraineană

Președintele francez, Emmanuel Macron, a dat asigurări că țara sa este hotărâtă să asigure că crimele de război comise de forțele ruse în Ucraina nu vor rămâne nepedepsite, reconfirmând intenția Parisului de a dona un laborator mobil de analize ADN autorităților de la Kiev, anunță Reuters, citat de Agerpres.

Liderul francez a avut luni o convorbire telefonică cu omologul ucrainean, Volodimir Zelenski, în cadrul căreia a salutat plecarea primei nave cu un transport de cereale din Odesa și a subliniat că Europa va continua să contribuie la facilitarea exporturilor de cereale ucrainene atât pe mare, cât și pe uscat.

În cursul acestei convorbiri telefonice, care a durat o oră şi jumătate, preşedintele francez şi-a ”reafirmat sprijinul pentru poporul ucrainean şi rezistenţa acestuia”, reiterându-şi ”hotărârea de a asigura” că ”crimele de război” care ”s-au înmulţit” nu vor ”rămâne nepedepsite”, a indicat Palatul Elysee, citat de AFP.

La rândul său, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a punctat că țara sa duce ”un război împotriva unui stat terorist”, potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale ucrainene.  

Liderul de la Kiev a remarcat deciziile luate de Franța în ceea ce privește furnizarea de noi arme moderne, precum și asistența oferită în domeniul apărării.

Părțile au convenit să coordoneze acțiunile viitoare privind furnizarea de asistență de securitate Ucrainei atât de către Franța, cât și de către alți parteneri internaționali, în special în ceea ce privește satisfacerea nevoilor prioritare ale luptătorilor ucraineni în materie de arme moderne.

Continue Reading

NEWS

Turcia speră că va da ”vești bune în zilele următoare” în legătură cu deblocarea exportului de cereale ucrainene

Published

on

© Republic of Turkey Ministry of Foreign Affairs/ Facebook

Un acord cu privire la exportul de cereale ucrainene este ”posibil în următoarele zile” dacă Occidentul răspunde cererilor Rusiei, a anunță ministrul turc de externe, Mevlut Cavusoglu, potrivit AFP, citat de Agerpres.

”Avem speranţă pentru cereale. Sperăm să dăm veşti bune în zilele următoare”, a afirmat ministrul turc, declarându-se ”optimist” într-un interviu acordat canalului televiziunii publice TRT.

Încrederea acestuia pare să fie stimulată parțial de sosirea la Istanbul a secretarului general al ONU, Antonio Guterres, aşteptat joi seară, a anunţat purtătorul de cuvânt adjunct al ONU, Farhan Haq.

Guterres, care se află în prezent în vacanţă în regiune, tocmai ”s-a alăturat negocierilor asupra cerealelor şi îngrăşămintelor între ruşi şi ucraineni, cu concursul Turciei şi al ONU”, a indicat Haq presei la sediul organizaţiei din New York.

Ulterior, președinția turcă a oferit detalii suplimentare și a precizat că un astfel de acord va fi semnat vineri după-amiază, potrivit Agerpres

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan şi secretarul general al ONU, Antonio Guterres, precum şi reprezentanţi ai Rusiei şi Ucrainei vor participa la ceremonia de semnare, care va avea loc la ora 13.30 GMT la palatul Dolmabahçe din Istanbul, a adăugat sursa citată.

Peste 20 milioane de tone sunt blocate în porturile Ucrainei, a căror penurie se simte acut pe piaţa mondială, cu riscul agravării deficitelor alimentare în special pentru Africa.

Continue Reading

NEWS

Ucraina a depus cererea de aderare la Organizația pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică

Published

on

© Denys Shmyhal/ Twitter

Premierul Ucrainei, Denys Shmyhal, a anunțat marți printr-un mesaj publicat pe Twitter că țara sa a depus cererea de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), conform DPA, citat de Agerpres.

Calitatea de membru OCDE este una din pietrele de temelie ale reconstrucţiei şi dezvoltării de succes a ţării, a explicat oficialul ucrainean.

”Ucraina împărtășește toate principiile organizației și dorește să devină membru al acesteia cât mai curând posibil”, a transmis șeful Guvernului de la Kiev.

La rândul său, secretarul general al OCDE a subliniat pe aceeași rețea de socializare că această cerere ”va fi analizată de Consiliul OCDE, urmând procedura obișnuită”.

OCDE reprezintă un for interguvernamental care are ca obiect de activitate identificarea, diseminarea şi evaluarea aplicării politicilor publice optime pentru asigurarea creşterii economice, prosperității şi dezvoltării sustenabile în rândul statelor membre, precum şi la nivel global.

Cei 38 de membri ai OCDE (din care majoritatea europeni – 23) sunt state dezvoltate, deţinând aproximativ 70% din producţia şi comerţul globale şi 90% din nivelul mondial al investiţiilor străine directe. Sediul organizației se află la Paris, Franța.

Cât privește reconstrucția Ucrainei post-război, reprezentanți din peste 40 de țări, ai Consiliului Europei, Comisiei Europene și ai organizațiilor multilaterale precum Banca Europeană de Investiții (BEI) și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) au adoptat marți Declarația de la Lugano, prin care stabilesc principiile pentru reconstrucția Ucrainei post-război:

  1. Parteneriat. Reconstrucția este impulsionată de Ucraina și se desfășoară în colaborare cu partenerii săi internaționali. ”Efortul de reconstrucție trebuie să se bazeze pe un proces solid și continuu de evaluare a nevoilor, pe priorități coerente, pe o planificare comună în vederea obținerii de rezultate, pe responsabilitatea pentru fluxurile financiare și pe o coordonare eficientă”;
  2. Accent pe reformă. ”Procesul de reconstrucție trebuie să contribuie la accelerarea, aprofundarea, extinderea și realizarea eforturilor de reformă și de reziliență ale Ucrainei, în conformitate cu obiectivele privind calea europeană a Ucrainei”;
  3. Transparență, responsabilitate și stat de drept. ”Procesul de reconstrucție trebuie să fie transparent și să răspundă în fața populației ucrainene. Statul de drept trebuie să fie consolidat în mod sistematic, iar corupția eradicată. Toate finanțările pentru reconstrucție trebuie să fie echitabile și transparente”;
  4. Participare democratică. ”Procesul de reconstrucție trebuie să fie un efort al întregii societăți, bazat pe participarea democratică a populației, inclusiv a celor strămutați sau care se întorc din străinătate, pe autoguvernarea locală și pe o descentralizare eficientă”;
  5. Implicarea mai multor părți interesate. ”Procesul de reconstrucție trebuie să faciliteze colaborarea între autoritățile naționale și internaționale, actori internaționali, inclusiv din sectorul privat, societatea civilă, mediul academic și administrația locală”;
  6. Egalitate de gen și incluziune. Procesul de reconstrucție trebuie să fie incluziv și să asigure egalitatea de gen și respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor economice, sociale și culturale. Reconstrucție trebuie să fie în beneficiul tuturor și nicio parte a societății nu ar trebui să fie lăsată în urmă. Disparitățile trebuie reduse”;
  7. Sustenabilitate. Reconstrucția trebuie să în conformitate cu ”Agenda 2030 a ONU pentru dezvoltare durabilă și cu Acordul de la Paris, integrând dimensiunile sociale, economice și de mediu, inclusiv tranziția ecologică”.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA6 hours ago

Ambasadorul României în SUA salută introducerea în Senatul american a proiectului de lege privind securitatea Mării Negre

ROMÂNIA6 hours ago

România ”condamnă ferm acțiunile militare nesăbuite ale forțelor ruse din apropierea centralei nucleare de la Zaporojie”

U.E.7 hours ago

UE alocă 246 milioane de euro pentru furnizarea de servicii esențiale refugiaților palestinieni

RUSIA8 hours ago

Estonia, Finlanda și Letonia fac front comun și solicită UE să-și închidă granițele pentru turiștii ruși

Daniel Buda10 hours ago

Comisia Europeană răspunde la interpelarea eurodeputatului Daniel Buda cu privire la scumpirea utilajelor agricole: Luăm măsuri pentru a ajuta industriile europene să atenueze impactul războiului

euro bani moneda
COMISIA EUROPEANA10 hours ago

Comisia Europeană aprobă României o schemă de ajutor de stat în valoare de 358 mil. de euro pentru sprijinirea întreprinderilor afectate de pandemie 

COMISIA EUROPEANA10 hours ago

Comisia Europeană și Moderna au ajuns la un acord pentru a răspunde mai bine necesităților statelor membre în materie de vaccinuri anti-COVID-19 pentru sezonul rece

COMISIA EUROPEANA10 hours ago

Politica antitrust: Comisia Europeană solicită feedback cu privire la efectele exceptării de care beneficiază consorțiile de transport maritim de linie

ROMÂNIA11 hours ago

Eurostat: România, pe primul loc în UE în ceea ce privește ponderea cheltuielilor pentru protecție împotriva incendiilor. În 2020, țara noastră a alocat 690 de milioane de euro pentru aceste servicii

ROMÂNIA12 hours ago

INS: Deficitul balanței comerciale a urcat la 15 miliarde de euro în primele șase luni, fiind mai mare cu aproape 5 miliarde de euro față de aceeași perioadă a anului trecut

INTERNAȚIONAL5 days ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA6 days ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA6 days ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA6 days ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.1 week ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă, la Săptămâna Haferland: Transilvania reprezintă la nivel european un model de toleranță și de bună conviețuire interetnică

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Republica Moldova dorește ”să cumpere gaze din România”. Președinta Maia Sandu: Acest lucru este critic pentru a ne asigura că oamenii noștri nu vor îngheța la iarnă

NATO2 weeks ago

Polonia a semnat contracte de achiziții de arme din Coreea de Sud: Învăţăm lecţia din ceea ce se întâmplă în Ucraina invadată de Rusia

Team2Share

Trending