Connect with us

U.E.

Papa Francisc face primul pas în direcția canonizării „Venerabilului” Robert Schuman, unul dintre părinții fondatori ai UE

Published

on

© European Communities, 1958/Source: EC - Audiovisual Service

Papa Francisc a autorizat promulgarea unui decret care avansează procedurile de canonizare a omului de stat european Robert Schuman, precum și a zece călugărițe poloneze martirizate de trupele sovietice la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. De asemenea, au fost recunoscute în mod oficial virtuțile eroice ale mai multor alți bărbați și femei sfinte, relatează AFP, preluat de Agerpres.

Biserica a recunoscut virtuțile eroice ale lui Robert Schuman, unul dintre părinții fondatori ai Uniunii Europene, acordându-i astfel titlul de “Venerabil”, transmite un comunicat al Vaticanului. 

În cadrul unei audiențe cu prefectul Congregației pentru Cauzele Sfinților, cardinalul Marcello Semeraro, Papa Francisc a autorizat dicasteriul (tribunal bisericesc, n.r.) să promulge decretul prin care se promovează cauza sa, alături de cauzele altor patru venerabili și a unsprezece viitori fericiți, printre care zece călugărițe poloneze martire, ucise in odium Fidei (în ură față de credință) în Polonia în 1945, în timpul invaziei trupelor sovietice.

Potrivit Agerpres, dosarul beatificării lui Robert Schuman, animat de o profundă, dar discretă credinţă catolică, a fost lansat în urmă cu peste 30 de ani de dioceza din Metz, unde este înhumat fostul demnitar născut în Luxemburg în 1886 şi decedat în 1963.

Recunoaşterea virtuţilor eroice precedă o beatificare, care necesită dovada realizării unui miracol. Este nevoie apoi de un al doilea miracol, validat de Vatican, pentru a obţine statutul de „sfânt”.

Citiți și Robert Schuman, unul dintre părinţii fondatori ai Uniunii Europene, ar putea fi beatificat de Vatican

Schuman: Politica ca misiune și serviciu

Robert Schuman (1886-1963) a fost un catolic francez angajat în politică – înțeleasă ca o misiune și un serviciu și ca un act de ascultare față de voința lui Dumnezeu – care a trăit în rugăciune și s-a hrănit cu Euharistia zilnică. A fost arestat și încarcerat de Gestapo între 14 septembrie 1940 și 12 aprilie 1941. A reușit să evadeze și a trăit ascuns până la sfârșitul războiului, refugiindu-se în principal în mânăstiri.

La sfârșitul războiului, a fost ales membru al Adunării Constituante a Franței în 1945 și 1946. În calitate de deputat, și-a asumat roluri importante în guvernul francez: ministru de finanțe, prim-ministru, ministru al afacerilor externe, ministru al justiției, devenind un punct de referință moral pentru țară și lucrând pentru crearea unui sistem comun de creștere economică și socială.

Împreună cu Konrad Adenauer și Alcide De Gasperi, este considerat unul dintre părinții fondatori ai Europei unite. Robert Schuman a fost autorul faimoasei declarații din 9 mai 1950, în care a propus, în numele guvernului francez, să pună laolaltă resursele de cărbune și oțel ale fostelor națiuni inamice pentru ca războiul dintre ele să devină imposibil. Această declarație marchează începutul integrării politice europene. Ulterior, activitatea celor trei a dus la Tratatul de la Roma din 25 martie 1957, care a instituit Comunitatea Economică Europeană. În 1958, a fost ales prin unanimitate ca prim președinte al noului Parlament European. În anul următor, a fost lovit de o formă gravă de scleroză cerebrală. În imposibilitatea de a-și continua activitatea, a fost numit președinte de onoare al Adunării Parlamentare Europene. A murit la Scy-Chazelles (Franța) la 4 septembrie 1963, la vârsta de 77 de ani.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Corina Crețu

Fonduri UE 2021-2027: Corina Crețu atenționează că România “a pierdut startul” și solicită Guvernului transparență privind negocierile pentru Acordul de Parteneriat cu Comisia Europeană

Published

on

© European Union 2018 - Source : EP

Europarlamentarul Corina Crețu solicită public Guvernului de la București să comunice informații cu privire la stadiul tratativelor și al încheierii Acordului de Parteneriat dintre România și Comisia Europeană cu privire la fondurile de coeziune 2021-2027, atenționând că România “a pierdut startul” utilizării banilor din politica regională. 

Fost comisar european pentru politică regională în perioada 2014-2019, Crețu amintește că în mai 2018 a prezentat alături de comisarul pentru buget de la acea vreme, Gunther Oettinger, propunerea privind politica de coeziune aferentă Cadrului Financiar Multianual 2021-2027, care prevedea alocarea a cel puțin 30 de miliarde de euro pentru România, reprezentând al patrulea cel mai mare buget pentru dezvoltare regională, după Polonia, Italia și Spania. 

“Pe 29 mai 2018, în calitate de comisar european pentru politică regională, subliniam că propunem o politică de coeziune pentru toate regiunile, arătând că am îmbunătățit flexibilitatea acestei politice și am simplificat normele pentru ca țările, regiunile și cetățenii care au nevoie de acești bani să poată beneficia de șansa schimbării vieții lor și a comunităților lor în bine. Trei ani mai târziu, negocierea și adoptarea Cadrului Financiar Multianual 2021-2027 s-a suprapus și cu tratativele privind cel mai amplu pachet de redresare economică din istorie ca urmare a pandemiei. Consider că este o eroare și o lipsă de viziune strategică să se discute preponderent despre cele 30 de miliarde de euro, granturi și împrumuturi, care vor veni prin Planul Național de Redresare și Reziliență, iar Acordul de Parteneriat privind politica de coeziune să nu figureze pe agenda publică a guvernanților“, a declarat Corina Crețu.

În luna iunie, Consiliul UE și Parlamentul European au aprobat pachetul politicii de coeziune de 330 de miliarde de euro, din care România va putea beneficia de aproximativ 27-28 de miliarde de euro, a patra cea mai mare alocare națională, după ce executivul de la Bruxelles va aproba Acordul de Parteneriat cu Guvernul de la București. 

În acel context, europarlamentarul Corina Crețu a atenționat în runde succesive de poziții publice că “negocierile pentru România privind Programele Operaționale sunt foarte întârziate” și a criticat lentoarea administrativă și lipsa voinței politice din partea autorităților române.

Reamintesc că fondurile de coeziune disponibile pentru România sunt comparabile ca resursă bugetară cu banii aferenți PNRR. Mai mult, dacă luăm în considerare că fondurile de redresare alocate țării noastre cuprind o componentă însemnată, de aproape 16 de miliarde de euro, de împrumuturi, aș tinde să cred că suntem în fața unui deserviciu făcut României prin lentoarea și obscuritatea cu care evoluează negocierile privind Acordul de Parteneriat pentru coeziune. Fondurile regionale de 27 de miliarde de euro ce îi revin României sunt duble față de granturile disponibile prin PNRR. De asemenea, lipsește viziunea integrată de a crea un mix de finanțare din sursele aflate la dispoziție pentru a genera modernizare și prosperitate țării noastre”, a deplâns eurodeputatul român.

Ea a oferit în acest sens exemplul Greciei, o țară care ar putea fi preluată ca model de către România.

“Grecia a fost al treilea stat membru, după Portugalia și Spania, care a primit aprobarea Comisiei Europene și pentru Planul Național de Redresare și Reziliență de aproximativ 30 de miliarde de euro. La finalul lunii iulie, Grecia a devenit primul stat UE care a primit undă verde de la Comisia Europeană privind fondurile de coeziune, iar Atena va beneficia de 21 miliarde de euro până în 2027”, a subliniat aceasta.

În schimb, coaliția de la București a intrat în vacanță fără PNRR aprobat și fără Acord de Parteneriat cu Comisia Europeană privind politica de coeziune. Cine va resimți acest start pierdut? Românii, evident, ei fiind acum nevoiți să mai sufere încă o amânare către modernizare, dezvoltare și prosperitate“, a conchis Corina Crețu.

Așa-numitul “pachet de coeziune” cuprinde obiectivul de cooperare teritorială europeană (Interreg), Fondul european de dezvoltare regională și Fondul de coeziune, precum și Regulamentul privind dispozițiile comune, un set de norme care reglementează fondurile regionale, de coeziune și sociale ale UE în următorii șapte ani.

Toate cele trei regulamente au fost publicate în Jurnalul Oficial al UE la 30 iunie 2021. și au intrat în vigoare în ziua următoare, 1 iulie 2021.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Gestionarea frontierelor externe: Sistemul european de informații și autorizații de călătorie va intra în funcțiune până la sfârșitul lui 2022

Published

on

© European Union, 2011/Source: EC - Audiovisual Service

Astăzi, 3 august, intră în vigoare normele care fac ca viitorul Sistem european de informații și autorizații de călătorie (ETIAS) să fie interoperabil cu alte sisteme de informații ale UE. Acesta este un pas important către intrarea în funcțiune a ETIAS până la sfârșitul anului 2022, informează Comisia Europeană.

Odată ce ETIAS va fi în operațional, cetățenii din afara UE care călătoresc în spațiul Schengen și care sunt scutiți de obligația de a deține viză vor trebui să se înregistreze și să obțină o autorizație înainte de a călători. Sistemul va face verificări încrucișate ale călătorilor cu sistemele de informații ale UE privind securitatea internelor, frontierele și migrația înainte de călătorie, contribuind la identificarea din timp a persoanelor care pot reprezenta un risc pentru securitate sau sănătate, precum și la respectarea normelor privind migrația.

Normele care intră în vigoare astăzi detaliază modul în care ETIAS va funcționa în raport cu alte sisteme de informații ale UE pe care le va consulta în timpul controalelor, și anume Sistemul de intrare/ieșire, Sistemul de informații privind vizele, Sistemul de informații Schengen și un sistem centralizat pentru identificarea statelor membre care dețin informații de condamnare privind resortisanții din afara UE.

Crearea ETIAS face parte din activitatea în curs de desfășurare a UE în vederea instituirii unui sistem modern de gestionare a frontierelor externe și pentru a se asigura că sistemele de informații colaborează într-un mod inteligent și bine orientat. ETIAS nu va modifica țările din afara UE care sunt supuse obligativității vizelor și nici nu va introduce o nouă obligație de viză pentru resortisanții țărilor care sunt scutite de această obligație.

Cetățenii din afara UE care nu sunt scutiți de viză vor avea nevoie doar de câteva minute pentru a completa o cerere online care, în marea majoritate a cazurilor (se preconizează că va fi de peste 95%), va avea ca rezultat aprobarea automată. Procesul va fi simplu, rapid și accesibil: autorizația ETIAS va costa 7 euro, o taxă unică, și va fi valabilă timp de 3 ani și pentru intrări multiple.

Continue Reading

U.E.

UE condamnă atacul asupra petrolierului Mercer Street și face apel la ”evitarea oricărei acțiuni dăunătoare pentru pacea în regiune”: Circumstanţele trebuie clarificate

Published

on

© European Union, 2018

Uniunea Europeană s-a alăturat NATO și a condamnat marți atacul comis asupra petrolierului Mercer Street în Marea Arabiei, pe care Statele Unite, Israelul și Regatul Unit l-au atribuit Iranului, dar UE a solicitat ”evitarea oricărei acțiuni dăunătoare pentru pacea și stabilitatea în regiune”, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Condamnăm acest atac. Luăm notă de evaluările făcute de Statele Unite, Regatul Unit şi Israel şi cerem evitarea oricărei acţiuni dăunătoare pentru pacea şi stabilitatea în regiune”, a declarat Nabila Massrali, purtătoare de cuvânt al Înaltului Reprezentat al UE, Josep Borrell.

”Această acţiune este contrară libertăţii de navigaţie şi este inacceptabilă”, dar ”circumstanţele acestui atac trebuie clarificate”, a adăugat ea.

Un mesaj similar a venit și din partea NATO, care ”a condamnat ferm recentul atac fatal asupra navei MV Mercer Street în largul coastelor Omanului”, prezentând în egală măsură ”condoleanțe față de România și Regatul Unit pentru pierderile suferite”.

Condoleanțe au prezentat și Statele Unite, alăturându-se ”partenerilor și aliaților noștri în condamnarea fermă a atacului împotriva navei Mercer Street”.

Petrolierul Mercer Street, în proprietate japoneză şi operat sub pavilion liberian de compania Zodiac Maritime care aparţine miliardarului israelian Eyal Ofer, a fost joi ţinta unui atac în timp ce naviga fără încărcătură în Marea Arabiei, în largul coastelor Omanului. Un român membru al echipajului navei şi un britanic angajat al societăţii de securitate Ambrey au fost ucişi.

Luând în considerare elementele prezentate de partenerii internaționali ai României cu privire la faptul că atacul a avut caracter deliberat și, respectiv, a fost coordonat de Iran, Ministerul Afacerilor Externe l-a convocat pe ambasadorul acestei țări pentru a oferi explicații.

Într-un gest coordonat, și MAE britanic l-a convocat, la rândul său, pe ambasadorul Iranului în Regatul Unit, ca ”răspuns la atacul ilegal comis asupra petrolierului Mercer Street pe 29 iulie”.

În oglindă, regimul de la Teheran i-a chemat la sediul MAE iranian pe reprezentanții diplomatici ai României și Regatului Unit.

De altfel, miniștrii de externe ai României și Regatului Unit au avut convorbire telefonică în urma căreia au solicitat în comun elucidarea ”cât mai rapidă” a incidentului de pe nava ”Mercer Street”. O discuție similară a fost purtată de ministrul Bogdan Aurescu și cu omologul său israelian, statul acestuia din urmă convenind să colaboreze, alături de SUA, pentru a investiga această tragedie. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Corina Crețu7 hours ago

Fonduri UE 2021-2027: Corina Crețu atenționează că România “a pierdut startul” și solicită Guvernului transparență privind negocierile pentru Acordul de Parteneriat cu Comisia Europeană

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

Gestionarea frontierelor externe: Sistemul european de informații și autorizații de călătorie va intra în funcțiune până la sfârșitul lui 2022

U.E.8 hours ago

UE condamnă atacul asupra petrolierului Mercer Street și face apel la ”evitarea oricărei acțiuni dăunătoare pentru pacea în regiune”: Circumstanţele trebuie clarificate

ROMÂNIA9 hours ago

Premierul Florin Cîțu este convins că proiectul cărții electronice de identitate va fi extins la nivel național în termenul stabilit de 18 luni: Viitorul este al digitalizării

INTERNAȚIONAL9 hours ago

SUA au nominalizat Croația pentru a se alătura programului Visa Waiver. Cetățenii din cel mai nou stat membru UE vor putea călători fără vize în Statele Unite

INTERNAȚIONAL10 hours ago

Antony Blinken, mesaj de condoleanțe către România și Regatul Unit după atacul comis asupra vasului „Mercer Street”: Ne alăturăm aliaților noștri în condamnarea fermă a atacului

COMISIA EUROPEANA10 hours ago

Primii bani pentru implementarea PNRR-urilor statelor membre merg în Belgia, Luxemburg și Portugalia

NATO10 hours ago

NATO își arată solidaritatea față de România și Regatul Unit: Condamnăm cu fermitate recentul atac fatal asupra navei Mercer Street. Aliații rămân îngrijorați față de acțiunile Iranului

U.E.11 hours ago

Eurostat: Germania este principalul producător de înghețată din UE. România produce mai puțină înghețată decât Cehia sau Finlanda

ROMÂNIA11 hours ago

Eurostat: România, printre țările UE unde prețurile producției industriale au înregistrat o creștere semnificativă în luna iunie

ROMÂNIA1 day ago

Primele 5000 de cărți electronice de identitate vor fi emise de MAI în cadrul unui proiect-pilot din Cluj-Napoca

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisarul european Janez Lenarcic îi răspunde premierului sloven, care l-a acuzat că acționează împotriva intereselor țării sale: Prejudiciile sunt provocate de cei care subminează statul de drept

INTERNAȚIONAL1 week ago

Emmanuel Macron, aflat la Tokyo pentru Jocurile Olimpice, a discutat cu premierul japonez despre lupta împotriva schimbărilor climatice și despre o regiune ”indo-pacifică liberă”

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Republica Moldova: Bogdan Aurescu a anunțat un nou sprijin de 300.000 euro pentru societatea civilă și presa independentă

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Vizita lui Bogdan Aurescu la Chișinău: România va fi mereu alături de Maia Sandu. R. Moldova poate deveni un model de orientare pro-europeană în vecinătatea estică a UE

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu apreciază că viteza cu care România va face tranziția la o economie verde va fi diferită de cea a altor țări UE: Partenerii europeni trebuie să ne sprijine mai mult

IMAGINEA ZILEI2 weeks ago

IMAGINEA ZILEI Militari ai Forțelor Aeriene SUA ajută localnicii afectați de inundațiile devastatoare din Germania

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Se vor construi trei centre de mari arși la București, Timișoara și Târgu Mureș. Finanțarea se va face printr-un program cu Banca Mondială

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Recunoștință și respect față de militarii români care au participat la acțiunile din Afganistan. Sunt eroi ai României

ROMÂNIA2 weeks ago

România: CE constată o îmbunătățire a cadrului general privind situația statului de drept în 2021, dar subliniază necesitatea desființării SIIJ și modificarea codurilor penale

Team2Share

Trending