Creșterea prețurilor și a costului vieții (42%) și situația economică (41%) au fost principalele subiecte care i-au motivat pe cetățenii UE să voteze la ultimele alegeri europene din luna iunie a acestui an, relevă un sondaj Eurobarometru publicat de Parlamentul European și realizat după alegerile europene care au avut loc în iunie 2024.

Sondajul analizează comportamentul de vot și principalele priorități ale cetățenilor UE.

Potrivit acestuia, o treime dintre alegătorii din cele 27 de state membre (34%) spun că situația internațională a fost un subiect care i-a încurajat să voteze, în timp ce o proporție similară menționează apărarea democrației și a statului de drept (32%).

În ceea ce îi priveşte pe cetăţenii români, principalele subiecte care i-au motivat să voteze la alegerile europene din luna iunie sunt: situaţia economică (45%); creşterea preţurilor şi a costului vieţii (44%); protecţia socială, bunăstarea şi accesul la asistenţă medicală (32%, faţă de doar 24% media UE); situaţia internaţională (30%); democraţia şi statul de drept (27%); apărarea şi securitatea (27%, similar cu media UE de 28%).

Cei care nu au votat spun, de asemenea, că situația economică (36% media UE, 41% România) și costul vieții (46% identic media UE și România) i-ar fi putut motiva să participe la alegeri.

În cazul respondenţilor din România, protecţia socială, bunăstarea şi accesul la asistenţă medicală reprezintă pentru 35% dintre aceştia un subiect care i-ar fi putut motiva să meargă la vot, urmat de apărare şi securitate (24%) şi situaţia internaţională (21%).

”În luna iunie, cetățenii din întreaga Europă și-au făcut auzită vocea, în condițiile în care am asistat la cea mai mare participare la alegerile pentru Parlamentul European din ultimii 30 de ani. Cetăţenii ne-au dat mandat să acționăm, să oferim răspunsuri și soluții benefice în viața lor de zi cu zi. Parlamentul îşi va onora promisiunile. În următoarele săptămâni, vom examina noua Comisie Europeană pentru a ne asigura că aceasta va aborda aspectele care reprezintă o prioritate pentru cetățeni: costul vieții, starea economiei noastre, democrația, statul de drept, migrația și securitatea. Parlamentul European va continua să depună eforturi pentru ca vocea cetățenilor să conteze în UE”, a comentat Roberta Metsola, președinta Parlamentului European, rezultatele sondajului.

Sprijin pentru UE și un nivel ridicat de încredere în democrația parlamentară

Sprijinul pentru UE rămâne ridicat, în pofida problemelor economice. Rezultatele sondajului indică faptul că 65% dintre cetățenii europeni sunt optimiști cu privire la viitorul UE.

Procentul cetățenilor români optimiști cu privire la viitorul UE (68%) este mai mare decât media europeană și în creştere cu 7 puncte procentuale faţă de anteriorul sondaj din februarie-martie 2024.

La nivelul UE27, cetăţenii continuă să aibă o impresie pozitivă despre UE (48%), doar 16% declarând că au o imagine negativă. 52% dintre respondenţii din România declară că au o imagine pozitivă despre UE, în creştere cu 2 puncte procentuale faţă de sondajul anterior, şi doar 11% au o imagine negativă, în scădere cu 5 puncte procentuale faţă de precedentul sondaj.

Aderarea la UE este, de asemenea, privită într-o lumină favorabilă. Șapte din zece europeni (70% media UE) consideră că țara lor a beneficiat de pe urma apartenenței la UE, cifră care a rămas stabilă în ultimii ani.

De asemenea, 70% dintre cetățenii români participanți la sondaj consideră că țara lor a avut beneficii de pe urma statutului de membru al UE, în creștere cu 5 puncte procentuale față de sondajul realizat în februarie/martie 2024, înainte de alegerile europene.

În ansamblul UE există patru motive principale pentru care calitatea de membru este considerată benefică: intensificarea cooperării dintre statele membre (36%), protejarea păcii și consolidarea securității (32%), contribuția UE la creșterea economică (28%) și crearea de noi oportunități de muncă (24%).

Pentru respondenții din România, primele patru motive pentru care statutul de membru al UE este considerat benefic sunt: crearea de noi oportunități de muncă (37%), protejarea păcii și consolidarea securității (26%), intensificarea cooperării dintre statele membre (24%), contribuția UE la creșterea economică (24%).

Încrederea în democrația parlamentară europeană este deosebit de ridicată la începutul celei de-a zecea legislaturi a PE: 42% dintre cetățenii europeni (53% dintre cetăţenii români) au o imagine pozitivă despre Parlamentul European – cel mai bun rezultat înregistrat vreodată pentru acest indicator.

Europenii și-au confirmat sprijinul pentru democrația UE la alegerile europene din iunie anul trecut. Prezența la vot a fost de 50,74% la nivelul UE (52,40% în România), cea mai mare din ultimii 30 de ani și similară cu cea din 2019. Aceasta a crescut în 16 din cele 27 de țări, inclusiv în România, în comparație cu alegerile europene din 2019.

Faptul că votul contează este confirmat și de 56% dintre cetățenii UE (50% în România), care sunt de acord că vocea lor contează în UE – la nivelul UE rezultatul reprezintă o creștere de 8 puncte procentuale față de februarie/martie 2024 (48%).

Analiza acestui sondaj post-electoral sugerează, de asemenea, că votul la alegerile europene devine un obicei pentru mulți cetățeni. Când au fost întrebați de ce au votat, 46% dintre alegătorii europeni spun că o fac întotdeauna (35% în România), în timp ce 42% spun că este datoria lor ca cetățeni (31% în România), iar 20% dintre respondenții din UE spun că doresc să sprijine partidul politic de care se simt apropiați (21% în România).

Alegerea făcută la scrutinul european din 2024 s-a bazat în principal pe cât de apropiate au fost propunerile partidelor de ideile și valorile alegătorilor. Propunerile unui anumit partid pe teme europene au fost cel mai frecvent motiv pentru a primi votul, invocat de 47% dintre alegătorii europeni (+4 puncte procentuale față de 2019).

În cazul respondenților din România, principalele motive care au stat la baza deciziei de a vota un partid anume sunt: obișnuința de a vota partidul respectiv (39%); propunerile privind problemele naționale (38%); propunerile privind o problemă considerată importantă de către respondent (37%); propunerile privind problemele europene (31%).

Sondajul Eurobarometru postelectoral al Parlamentului European a fost efectuat de agenția de cercetare Verian (anterior Kantar Public) în perioada 13 iunie – 8 iulie 2024 în toate cele 27 de state membre ale UE. Sondajul a fost realizat față în față, interviurile video (CAVI) fiind utilizate în Cehia, Danemarca, Finlanda și Malta. În total, au fost efectuate 26.349 de interviuri.

Eurodeputatul Siegfried Mureșan a fost reales președinte al Delegației Parlamentului European pentru relațiile cu Republica Moldova.

”Voi continua să apăr interesele Republicii Moldova și ale cetățenilor săi în Parlamentul European, așa cum am făcut-o, neîntrerupt, în ultimii 10 ani. Republica Moldova este foarte importantă pentru siguranța Uniunii Europene și este foarte importantă pentru România. Tocmai de aceea, trebuie să-i oferim sprijinul pe care îl merită. Ca președinte al Delegației, obiectivul meu principal este să ajutăm Republica Moldova să fie pregătită de aderarea la Uniunea Europeană și să combată amenințările de securitate din partea Federației Ruse”, a declarat Siegfried Mureșan, după votul care îi asigură un mandat de cinci ani în fruntea Delegației mai sus amintite.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, din funcția de președinte al Delegației, Siegfried Mureșan va co-prezida Comitetul Parlamentar de Asociere UE – Moldova (CPA), din care fac parte membri ai Parlamentului European și membri ai Parlamentului de la Chișinău. Din partea Parlamentului Republicii Moldova, copreședintă a CPA este deputata Doina Gherman.

În precedentul mandat din perioada 2019-2024, eurodeputatul a adoptat decizii importante pentru sprijinirea Republicii Moldova și a cetățenilor acesteia:

• A adoptat, în Comitetul Parlamentar de Asociere, primul document oficial european care cerea acordarea statutului de țară candidată Republicii Moldova. Declarația noastră a fost votată în martie 2022, iar statutul de țară candidată a fost acordat trei luni mai târziu, în iunie 2022
• Tot în precedentul mandat de președinte al Delegației și copreședinte al Comitetului Parlamentar de Asociere UE-Moldova, Siegfried Mureșan a inițiat rezoluțiile prin care a cerut și a obținut o decizie favorabilă privind începerea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

”În acest nou mandat, obiectivul principal este să lucrăm strâns cu colegii din Parlamentul de la Chișinău pentru a pregăti Republica Moldova de aderarea la Uniunea Europeană. Moldova a început negocierile de aderare, iar Parlamentul Republicii Moldova are rolul extrem de important de a adapta legislația națională la acquis-ul european. Prin munca din CPA, ne vom asigura că Parlamentul Republicii Moldova primește tot sprijinul tehnic din partea colegilor din Parlamentul European în acest demers foarte important”, a anunțat Siegfried Mureșan.

Acesta consideră că Republica Moldova are nevoie ”de mai mult sprijin financiar și tehnic din partea Uniunii Europene pentru a se putea moderniza, pentru a se putea reforma și a fi pregătită de aderare”.

”Voi completa munca de președinte al delegației cu munca mea de negociator-șef al Parlamentului European pentru viitorul Buget multianual al Uniunii Europene post-2027. Mă voi asigura, astfel, că alocăm resurse financiare suficiente pentru a sprijini eforturile Republicii Moldova în drumul său către integrarea în Uniunea Europeană”, a dezvăluit Siegfried Mureșan.

Parlamentul European o să își intensifice eforturile în a sprijini traiectoria europeană a Republicii Moldova, potrivit mesajului transmis de vicepreședintele Legislativului European, Victor Negrescu, în urma întâlnirii cu șefa misiunii Republicii Moldova pe lângă Uniunea Europeană, Daniela Morari.

„De ani buni sprijin parcursul european al Republicii Moldova și sunt convins că Parlamentul European o să își intensifice eforturile în a sprijini traiectoria europeană a fraților noștri de peste Prut supuși astăzi unor provocări dificil de gestionat”, a transmis eurodeputatul social-democrat, Victor Negrescu. 

În calitate de responsabil al grupului social-democrat pentru buget, Victor Negrescu a solicitat și a obținut în ultimii ani o creștere a alocărilor bugetare pentru Republica Moldova:  „Aderarea la Uniunea Europeană ar însemna un plus de securitate, stabilitate și perspective de dezvoltare pentru Republica Moldova, dar și o apropiere naturală de România.”

Reamintim că Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a semnat în luna iunie decretul privind inițierea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană și a desemnat-o pe Cristina Gherasimov, Viceprim-ministră pentru Integrare Europeană, în calitate de negociator-șef din partea Republicii Moldova.

Documentele prezidențiale au fost semnate ca urmare a faptului că statele membre ale Uniunii Europene au aprobat cadrul de negociere cu Ucraina și Republica Moldova, o decizie procedurală subsecventă acordului politic de principiu încheiat cu o săptămână înainte, sub mandatul președinției belgiene a Consiliului Uniunii Europene.