Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European a decis: Audierea Adinei Vălean pentru poziția de comisar european va avea loc pe 14 noiembrie, în paralel cu cea a candidatului francez

Published

on

Conferința președinților din Parlamentul European, formată din președintele David Sassoli și liderii grupurilor politice, a decis calendarul audierilor pentru noii candidați propuși de Franța, România și Ungaria pentru funcția de membru al Comisiei Europene.

Audierile pentru comisarii-desemnați vor avea loc pe 14 noiembrie”, a scris, pe Twitter, Jaume Duch, purtătorul de cuvânt al președintelui Parlamentului European, precizând cu audierile în comisiile de resort vor avea loc după ce Thierry Breton (Franța), Adina Vălean (România) și Oliver Varhelyi (Ungaria). vor primi undă verde din partea Comisiei pentru afaceri juridice.

Potrivit lui Duch, primul comisar audiat va fi Oliver Varhelyi, desemnat pentru portofoliul vecinătate și extindere. Actualul ambasador al Ungariei la UE va fi audiat în Comisia pentru afaceri externe a Parlamentului European, joi, în intervalul orar 08:00 – 11:00 (ora Bruxelles-ului).

Audierile lui Vălean și lui Breton vor avea loc în paralel. Nominalizată comisar de guvernul Orban și acceptată de Ursula von der Leyen pentru portofoliul transporturilor, Adina Vălean va fi audiată în Comisia pentru transport și turism între orele 13:00 – 16:00 (ora Bruxelles-ului).

În paralel, noul candidat propus de Emmanuel Macron pentru super-portofoliul piață internă, politică industrială și spațiu va fi audiat în comisiile reunite pentru piață unică și pentru industrie, cercetare și energie.

Este de remarcat faptul că audierea precedentului candidat francez, Sylvie Goulard, a fost co-prezidată de Adina Vălean, în calitate președinte al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie.

Cum se vor desfășura audierile?

Din punct de vedere al structurii, fiecare audiere durează trei ore. Comisarul desemnat va face o prezentare introductivă de 15 minute, urmată de întrebări din partea deputaților. În total, vor fi 25 de întrebări: un minut pentru fiecare întrebare, urmată de răspunsul comisarului desemnat și de o posibilă întrebare suplimentară din partea deputatului.

Audierile vor fi urmate de ședințe în care președintele și reprezentanții grupurilor politice (coordonatori) din diferite comisii parlamentare vor evalua comisarii desemnați.

Conferința președinților de comisie va evalua rezultatul audierilor în seara de 14 noiembrie și va transmite concluziile sale Conferinței președinților. Aceasta va face o ultimă evaluare și va decide încheierea audierilor în ședința sa din 21 noiembrie.

Audierile din comisiile de specialitate, posibile doar după avizul pozitiv al Comisiei JURI

De asemenea, marți, 12 noiembrie, Comisia pentru afaceri juridice a Parlamentului European se va reuni într-o ședință extraordinară pentru a analiza candidaturile celor trei și potențialele conflicte de interese.

”Confirmarea JURI este o precondiție esențială pentru organizarea audierilor în comisiile de specialitate”, se arată pe contul de Twitter al Comisiei pentru afaceri juridice.

Reamintim faptul că propunerile inițiale ale României și Ungariei au fost respinse prin vot cu aviz negativ de Comisia JURI, în vreme ce propunerea Franței a fost respinsă tot pe criterii de integritate, însă în urma audierii sale în comisiile de specialitate.

Respingerea candidaților inițiali ai Franței, României și Ungariei în comisiile Parlamentului European a determinat amânarea votului pentru validarea noii Comisii Europene, programat inițial la 23 octombrie. Următoarea sesiune plenară a Parlamentului European are loc în perioada 25-28 noiembrie, iar un vot de aprobare pentru echipa Ursulei von der Leyen ar urma să fie dat la 27 noiembrie, pentru ca noua Comisie să își preia mandatul la 1 decembrie 2019, cu 30 de zile întârziere.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Dacian Cioloș

Dacian Cioloș: Executivul condus de Ludovic Orban trebuie să arate că știe cum să aloce profitabil cele peste 70 de miliarde puse la dispoziție de UE

Published

on

@ European Parliament Multimedia Center

Dacian Cioloș, Liderul Grupului Renew Europe din Parlamentul European, susține că programul pe termen lung de revenire din criză al guvernului nu este clar și tocmai de aceea executivul condus de Ludovic Orban va trebui să convingă în săptămânile următoare și mediul de afaceri, și evaluatorii economiei României că știe ce are de făcut și mai ales că știe cum să aloce profitabil cele peste 70 de miliarde de euro pe care i le pune la dispoziție Uniunea Europeană, potrivit declarației sale la Digi24.

De asemenea, președintele PLUS a comentat și decizia agenției Standard and Poor’s de a menține ratingul de țară la „BBB-”, cu perspectivă negativă.

Potrivit eurparlamentarului, România are parte de stabilitate prin apartenența sa la blocul comunitar, însă acest lucru nu este suficient. Dacian Cioloș consideră că modul în care Executivul gestionează situația actuală din sectorul economic din România va influența absorbția fondurile europene.

„Ceea ce a decis Standard and Poor’s deocamdată să spunem că ne liniștește, dar urmează să vedem ce-o să se întâmple în vară, pentru că situația nu e deloc roz. România va trebui să ia din nou niște măsuri ca să salveze economia. Sigur, faptul că suntem în Uniunea Europeană – și asta e traducerea a ceea ce a spus S&P că există perspective de acces la finanțare pentru a finanța deficitul bugetar – (…) ne menține stabili, dar depinde foarte mult de ce va face guvernul, ce măsuri va lua, în ce fel va reuși să demonstreze că economia poate fi relansată cu programul pe care l-a prezentat și cu capacitatea de a folosi fondurile europene”, a mai declarat Dacian Cioloș pentru Digi24.

Totodată, fostul comisar european atrage atenția că pentru a avea acces la banii europeni trebuie „să negociem bine” și „să venim cu o viziune”, pentru că în momentul de față, fondurile europene sunt singura sursă credibilă și realistă de finanțare pentru guvern, atât ca împrumuturi, cât și granturi.

„Eu am văzut până acuma doar măsuri punctuale și luate cumva în urgență, la presiunea unor sectoare care au vociferat mai mult decât altele sau care au putut să demonstreze că sunt afectate mai mult decât altele. N-am văzut încă acea abordare vizionară care să includă și nevoile din România, sector cu sector, și posibilitatea nu numai de a salva anumite ramuri economice, dar și de a relansa economia pornind și de la perspectiva de a injecta în următorii ani în economia românească peste 70 de miliarde de euro, pentru că avem 40 de miliarde de euro care ar urma să vină din bugetul multianual 2021-2027, bani pentru politica de coeziune și agricultură și alte programe, și cei aproape 33 de miliarde de euro care ar veni suplimentar pe programul de relansare.

În această săptămână, Dacian Cioloș, a mai solicitat Guvernului o listă cu proiectele și cu mecanismele prin care se pregătește absorbția miliardelor puse la dispoziție de UE  din planul de redresare economică propus de Comisia Europeană. Președintele PLUS a solicitat, de asemenea, un răspuns cu privire la invitația sa către liderii PSD și PNL pentru o dezbatere privind dezvoltarea României cu cele peste 70 de miliarde de euro care ar putea fi primite de la UE.

Citiți și: Liderul Renew Europe Dacian Cioloș solicită Guvernului o listă cu proiectele și cu mecanismele prin care se pregătește absorbția miliardelor puse la dispoziție de UE

Dacian Cioloș mai explică faptul că toate aceste sume trebuie încă negociate și adoptate în Consiliu. Cu toate acestea, fostul premier subliniază că nu există însă o perspectivă ”clară” la Guvernul României: ”Deocamdată, eu am auzit în ședința de guvern de banii pe care îi are la dispoziție acum, pe bugetul actual, pe care Comisia a dat o flexibilitate”, a punctat europarlamentarul.

Din planul “noii generații UE” de 750 de miliarde de euro prezentat miercuri de președintele Comisiei Europene, România ar urma să primească peste 30 de miliarde de euro sub formă de granturi și împrumuturi, au declarat surse europene în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro. Această finanțare de peste 30 de miliarde de euro se adaugă alocărilor bugetare pe care România le va primi la nivelul Cadrului Financiar Multianual pentru următorii șapte ani.

Conform surselor citate, 19,62 miliarde de euro vor fi acordate țării noastre sub formă de granturi, iar 11,58 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi, reprezentând un total de 31,2 miliarde de euro.

Citiți și: România va primi peste 30 de miliarde de euro, granturi și împrumuturi, din planul de redresare de 750 de miliarde de euro prezentat de Comisia Europeană

Finanțarea de 750 de miliarde de euro va fi direcționată prin programele UE și rambursată pe o perioadă lungă de timp în bugetele viitoare ale UE – nu înainte de 2028 și nu după 2058. De asemenea, cei 750 de miliarde de euro incluși în instrumentul de redresare vor fi investiți pe trei piloni: sprijin pentru statele membre cu investiții și reforme, pornirea inițială a economiei UE prin stimularea investițiilor private și abordarea lecțiilor crizei.

Continue Reading

Eugen Tomac

Eurodeputatul Eugen Tomac: Este nevoie de extinderea programelor de tip ”școală după școală” care să sprijine copiii vulnerabili

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Eurodeputatul Eugen Tomac, președintele Partidului Mișcarea Populară, se arată îngrijorat de categoria copiilor vulnerabili care abandonează timpuri sistemul de învățământ.

”Este nevoie de înființarea și extinderea programelor de tip „școală după școală” care să sprijine copiii, în mod special pe cei vulnerabili, să obțină rezultate școlare mai bune”, transmite deputatul european într-un mesaj scris pe pagina de Facebook.

Eugen tomac semnalizează că la nivel național, nu există încă un mecanism integrat, care să abordeze problema părăsirii timpurii a școlii: ”Abandonul școlar este cel mai des corelat cu expunerea la riscul de sărăcie și excluziune socială.”

De asemenea, potrivit statisticilor, abandonul școlar crește după finalizarea ciclului gimnazial.

”Există numeroase dovezi în România că astfel de programe unde elevii beneficiază de ajutor specializat în efectuarea temelor, de activități educative, recreative și de timp liber de calitate care să consolideze bagajul lor de cunoștințe, contribuie la prevenirea abandonului școlar, precum și la creșterea bunăstării copilului”, a mai menționat acesta.

Cifrele din România arată că 74% dintre copiii aflați în risc de sărăcie au părinți care nu au absolvit o școală primară sau secundară. Tot din această cauză, în 2018, România era a treia țară din UE unde 1 din 5 tineri între 15-24 ani nu se află într-un sistem de formare sau educație și nu este nici angajat.

 din România și Bulgaria erau, în 2018, cea mai vulnerabilă categorie a populației care se confrunta cu riscul de sărăcie și excluziune socială, la nivelul Uniunii Europene, potrivit datelor publicate pe 5 martie de Eurostat.

Conform cifrelor Eurostat, copiii erau în 2018 grupul de vârstă cu cel mai mare risc de sărăcie şi excluziune socială în aproape jumătate din statele membre ale Uniunii Europene, iar procentul variază de la 13,1% în Slovenia şi 13,2% în Cehia, la 38,1% în România şi 33,7% în Bulgaria.

De asemenea, raportat la categoriile de vârstă, 23,4% din copiii din UE erau supuşi, în 2018, riscului de sărăcie şi excluziune socială, comparativ cu 22,1% din adulţi (cu vârsta cuprinsă între 18 şi 64 de ani) şi 18,4% din vârstnici (în vârstă de 65 de ani sau mai mult).

Continue Reading

Dragoș Pîslaru

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru solicită Guvernului să prezinte planul de redresare economică pentru a oferi predictibilitate mediului de afaceri și cetățenilor privind modernizarea post-pandemie

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru, membru în Comisia pentru afaceri economice și monetare a Parlamentului European, solicită Guvernului României să prezinte cât mai repede planul de redresare economică anunțat în urmă cu câteva săptămâni pentru a oferi predictibilitate mediului de afaceri și cetățenilor români cu privire la modernizarea țării post-pandemie atâta vreme cât există șansa unică de a atrage de la Uniunea Europeană granturi de 73,28 miliarde de euro și împrumuturi de 26 de miliarde de euro, potrivit unui articol de opinie pentru Digi24.

 

Potrivit analizei sale în urma prezentării de către Comisia Europeană a propunerii de redresare economică în valoare de 1.850 de miliarde de euro (Cadru Financiar Multianual de 1.100 de miliarde de euro + instrumentul de recuperare Next Generation EU de 750 de miliarde de euro), cele 73,28 de miliarde de euro în granturi sunt alcătuite din granturile de 21 miliarde de euro puse la dispoziție de Comisia Europeană prin intermediul instrumentului amintit, iar diferența de aproximativ 52 de miliarde ar urma să fie reprezentate de fondurile alocate prin Cadrul Financiar Multianual prin politica de coeziune, politica agricolă comună și alte finanțări prevăzute de CFM.

Din cele 26 de miliarde de euro pe care România le-ar putea accesa sub formă de împrumuturi, eurodeputatul PLUS subliniază că 12 miliarde sunt din cadrul Next Generation EU, aproximativ 3-5 de miliarde din instrumentul SURE, iar aproximativ 10 de miliarde de euro din Facilitatea Balanței de Plăți pregătită de Comisia Europeană.

În acest context, Dragoș Pîslaru ține să precizeze că majoritatea statelor membre au pregătit deja planuri de redresare, precum și planuri de investiții publice concrete în care detaliază cum vor fi folosiți banii europeni. De aceea, este important ca România să nu piardă acest tren și să se angajeze cât mai repede în consultări cu mediul de afaceri pentru a identifica probleme și cele mai bune soluții atât pentru salvarea locurilor de muncă, cât și pentru crearea altora noi, prin investiții pe care antreprenorii, numiți de eurodeputat „coloana vertebrală” a economiei românești, sunt dornici să le facă chiar din resurse proprii.

Dragoș Pîslaru amintește că peste jumătate de milion de contracte de muncă sunt momentan suspendate, iar peste 400 de mii sunt desfăcute, la aceste presiuni de pe piața muncii adăugându-se și sutele de mii de români care s-au întors în România din cauza pandemiei și care nu au un loc de muncă în prezent.

Citiți și Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: PLUS pune la dispoziția autorităților și antreprenorilor noi ghiduri post-criză. Relansarea economică trebuie să fie prioritate esențială pentru România

Astfel, pentru a gestiona eficient presiunile care planează deja asupra sistemului social și economic din cauza pandemiei de coronavirus, Dragoș Pîslaru cere Guvernului să prezinte resursele puse la dispoziție pentru sprijinirea antreprenorilor și a investițiilor private, condițiile în care se vor acorda și termenul în care pot fi accesate, precum și planurile de dezvoltare a infrastructurii critice a României, adică din educație, transporturi, industrie sau sănătate, prin care țara se poate moderniza în acord cu obiectivele europene ale tranziției ecologice și digitale.

De exemplu, eurodeputatul cere lămuriri în privința utilizării miliardului de euro din exercițiul financiar actual al UE pe care Ministerul Economiei l-a anunțat în urmă cu câteva săptămâni și pentru care a circulat mai multe variante de lucru cu diferite cifre în scopul sprijinirii antreprenorilor cu capital de lucru și al investițiilor noi sau în privința măsurilor de finanțare a deficitului public, preconizat să ajungă la 9,2% din PIB, potrivit previziunilor economice de primăvară ale Comisiei Europene, și care ar amenința finanțare investițiilor vitale pentru dezvoltare.

În cele din urmă, Dragoș Pîslaru amintește că PLUS, prin experții săi din diferite domenii, este gata să sprijine Guvernul în articularea planului de reconfigurare economică a României pe termen scurt, mediu și lung.

„Noi suntem aici, gata oricând să aducem un PLUS de experiență, expertiză, critici constructive și idei concrete”, transmite eurodeputatul Renew Europe, membru al Consiliului Național PLUS.

Amintim că la 7 mai, eurodeputații Dacian Cioloș și Dragoș Pîslaru au propus Guvernului Orban un plan de redresare economică post-criză racordat la planul de relansare al Comisiei Europene, având ca direcții principale menținerea unui dialog constant cu antreprenorii, lansarea unui pachet de investiții publice de anvergură sprijinite din fonduri europene, precum și transformarea României din punct de vedere digital, al relocării lanțurilor de aprovizionare și al flexibilizării forței de muncă.


Dragoș Pîslaru (PLUS, Renew Europe) se află la primul său mandat de deputat european, după ce anterior a deținut funcția de ministru al muncii (18 aprilie 2016 până în 4 ianuarie 2017) și consilier de stat pe probleme economice în guvernul tehnocrat condus de Dacian Cioloș, actualul lider al grupului Renew Europe din Parlamentul European. În Parlamentul European, Dragoș Pîslaru este membru în Comisia pentru afaceri economice și monetare, în Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale și în Delegația pentru relațiile cu Japonia. Totodată, europarlamentarul PLUS este coordonator al grupului Renew Europe în Comisia pentru muncă și afaceri sociale a PE. Este doctor în științe economice, antreprenor, analist și consultant economic cu experiență în domeniul reformelor structurale, dezvoltării locale și creșterii competitivității fiind manager general al companiei de consultanță strategică GEA Strategy & Consulting. Este absolvent al Facultății de Relații Economice Internaționale din cadrul Academiei de Studii Economice (ASE), are un Master în Științe — Relații Internaționale obținut în cadrul London School of Economics and Political Science din Marea Britanie și o diplomă de studii ”Entrepreneurship — Case Study Centered Learning” obținută în cadrul Harvard Business School (iulie 2006).

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending