Membrii Parlamentului European au convenit marți asupra unei serii de recomandări pentru o nouă propunere a Uniunii Europene menită să prevină, elimine sau reducă riscurile psihosociale asociate muncii, care pot conduce la stres profesional, epuizare și tulburări psihice și fizice. Eurodeputații solicită Comisiei Europene să protejeze mai bine angajații împotriva riscurilor psihosociale și a stresului asociat muncii.
Potrivit unui comunicat al Parlamentului European, propunerea ar trebui să fie precedată de o evaluare de impact, inclusiv o evaluare a legislației existente, iar eurodeputații solicită obligații pentru angajatori în vederea protejării sănătății mintale și fizice a angajaților și asigurării unor condiții de muncă sigure și demne.
Raportul privind inițiativa legislativă a fost adoptat cu 413 voturi pentru, 210 împotrivă și 29 de abțineri.
De asemenea, eurodeputații doresc ca Comisia și statele UE să recunoască în mod explicit faptul că riscurile psihosociale asociate muncii pot conduce la boli profesionale.
„Solicităm Comisiei să ia măsuri în privința sănătății mintale și a riscurilor psihosociale la locul de muncă. Europa trebuie să se îndepărteze de o «societate a epuizării» și să contribuie la crearea unor locuri de muncă sănătoase, în care fiecare să se poată dezvolta, cu atât mai mult cu cât utilizarea tehnologiilor digitale și a inteligenței artificiale la locul de muncă continuă să crească. Este o chestiune care ține de bunăstarea angajaților, dar și de finanțele publice, întrucât costul pentru societate crește vertiginos”, a declarat raportoarea Estelle Ceulemans (S&D, Belgia)
Politici pentru combaterea violenței și hărțuirii
Eurodeputații doresc ca angajatorii să prevină riscurile psihosociale asociate muncii și să adopte și să pună în aplicare politici care definesc și interzic violența, hărțuirea, intimidarea și comportamentul discriminatoriu care afectează demnitatea angajaților sau sănătatea lor fizică ori mintală. Aceste politici ar trebui să includă, de asemenea, mecanisme de depistare timpurie și protocoale de prevenire bazate pe riscuri pentru cazurile de violență din partea unor terți.
Eurodeputații subliniază și necesitatea unui sprijin acordat la timp angajații expuși riscurilor psihosociale.
Evaluarea riscurilor psihosociale și planul de acțiune
Eurodeputații recomandă angajatorilor să efectueze periodic evaluări ale riscurilor psihosociale, pentru a analiza factori precum volumul excesiv de muncă și intensitatea ridicată a activității, și să adopte planuri de acțiune cu măsuri concrete.
Reorganizările sau restructurările semnificative, precum introducerea muncii la distanță sau a sistemelor automatizate de luare a deciziilor și de monitorizare, ar trebui să facă obiectul unei evaluări prealabile a riscurilor psihosociale, realizată în cooperare cu angajații și reprezentanții acestora, consideră eurodeputații.
Angajatorii ar trebui să se asigure că introducerea sistemelor de management algoritmic nu impune angajaților o sarcină excesivă și nu conduce la monitorizarea excesivă a acestora, iar supravegherea umană trebuie să fie întotdeauna asigurată. Eurodeputații reiterează, de asemenea, că angajații au dreptul de a se deconecta de la activitatea profesională.
Sprijin pentru revenirea la locul de muncă
Angajații care au absentat de la serviciu din cauza riscurilor psihosociale asociate muncii ar trebui să aibă dreptul la o revenire la locul de muncă sprijinită și sustenabilă, afirmă eurodeputații.
În acest scop, aceștia recomandă angajatorilor să elaboreze planuri individuale de revenire la muncă, care să precizeze aspecte precum ajustarea programului de lucru sau a organizării muncii, precum și adaptarea sarcinilor sau a volumului de muncă.
Comisia Europeană va avea la dispoziție trei luni pentru a răspunde solicitării Parlamentului, fie informând Parlamentul cu privire la măsurile pe care intenționează să le ia, fie prezentând motivele pentru care refuză să propună o inițiativă legislativă în linie cu solicitarea Parlamentului.
