Ministrul Fondurilor Europene Rovana Plumb a salutat miercuri aprobarea de către Comisia Europeană a finanțării Magistralei 6 de metrou 1 Mai – Aeroportul Henri Coandă, după ce comisarul Corina Crețu a aprobat acordarea de fonduri europene de peste jumătate miliard de euro pentru construcția magistralei de metrou până la Aeroportul Otopeni.

”Salut aprobarea de către Comisia Europeană a proiectului pentru construcția liniei de metrou M6 București – Aeroportul Henri Coandă, atât de așteptat de bucureșteni. Este încununarea unei munci de peste 2 ani a colegilor mei care gestionează Programul Operațional Infrastructură Mare, a experților Metrorex și Ministerului Transporturilor, precum și a partenerilor noștri de la Comisia Europeană, cărora le mulțumesc. Așteptăm de la Metrorex demararea lucrărilor pentru acest proiect de mare importanță pentru creșterea mobilității la nivelul municipiului București și județului Ilfov. Magistrala 6 de metrou este un prim pas pentru dezvoltarea infrastructurii Aeroportului Henri Coandă”, a declarat Plumb, potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Proiectul, în valoare totală de 1,391 miliarde euro (inclusiv TVA), vizează lucrările aferente secțiunii dintre stațiile 1 Mai și Aeroportul Henri Coandă, în lungime de 14,2 km. Vor fi finanțate, de asemenea, lucrările pentru 12 stații de metrou și 12 trenuri de călători.

Finanțarea aprobată din Programul Operațional Infrastructură Mare 2014 – 2020 este de 608,97 milioane euro (fără TVA).

Contribuția Comisiei Europene, prin Fondul de Coeziune, reprezintă 517,63 milioane euro.

Președintele Klaus Iohannis a criticat marți, în contextul participării sale la o recepție organizată de Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană, stadiul absorbției fondurilor europene din actuala perioadă de programare 2014-2020, comparând această situația cu ”Cenușăreasa”.

”Nevoile de dezvoltare ale economiei, în direcții esențiale precum modernizarea și dezvoltarea infrastructurii, necesită alocări importante în sfera investițiilor publice. Deși s-a promis că 2018 va fi anul investițiilor, ceea ce s-a obținut se numește inflație, importuri și adâncirea unor dezechilibre macroeconomice, precum deficitul comercial și cel de cont curent (…) Fondurile europene au rămas, din nou, pe post de «Cenușăreasă». Guvernul a absorbit cu circa 20% mai puțin decât propria țintă asumată, neglijând investiții absolut necesare dezvoltării”, a declarat Iohannis.

Precizările șefului statului vin în contextul în care România trebuie să ofere și o orientare generală cu privire la noul Cadru Financiar Multianual 2021-2027, unde țara noastră ar urma să aibă alocat un buget de aproximativ 31 miliarde de euro pentru politica de coeziune, cu 8% mai mult decât în prezent.

Pe de altă parte, potrivit datelor Ministerului Fondurilor Europene publicate la începutul lunii ianuarie, România a ajuns la o absorbție de 26% a fondurilor europene, aproape de media Uniunii Europene, care este de 27%.

În context, ministrul de resort Rovana Plumb preciza că rata de absorbție trebuie calculată începând cu anul 2017, până în acea perioadă nivelul de absorbție fiind la 0%.

Reamintim că o serie de critici în această privință au venit și din partea comisarului european pentru politică regională, Corina Crețu, în ceea ce privește discuția construcției spitalelor regionale prin parteneriat public-privat, în condițiile în care România are alocate fonduri europene cu această destinație.

De asemenea, Corina Crețu avertiza autoritățile române la finalul anului trecut asupra unui risc de decomitere de 830 de milioane de euro la nivelul Programului Operaţional Regional, subliniind în repetate rânduri nevoia de a depune proiecte care să acopere această sumă până la 31 decembrie 2018.

Comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu a anunțat printr-un mesaj pe pagina sa oficială de Facebook, că alături de echipa ei a îmbunătățit Portalul privind Fondurilor Structurale si de Investiții pentru perioada 2014-2020 ,,pentru o mai bună transparență”.

România beneficiază de o finanțare europeană de 30,8 miliarde EURO. Situația Fondurilor Structurale de Investiții pentru perioada 2014-2020 poate fi vizualizată pe Platforma actualizată de ,,Date Deschise” a Comisiei Europene.

Fiecare cetățean poate urmări evoluția din fiecare țară a Fondurilor Structurale si de Investiții pentru perioada 2014-2020. România, prin intermediul a 8 programe naționale, beneficiază de finanțare ESIF de 30,8 miliarde EURO, reprezentând o medie de 1 548 de euro pe persoană în perioada 2014-2020. Acest portal include vizualizări privind planificarea și implementarea fondurilor disponibile, plățile UE către România și realizările la nivel de țară. Puteți explora în continuare programele Fondurilor ESI ale țării în secțiunea “Programms”, în care sunt enumerate și programele inter-regionale relevante pentru România, potrivit unui raport realizat de Comisia Europeană.

ESIF: Fondurile Structurale și de Investiții Europene reprezintă Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru zona maritimă și pescuit. Mai multe informații despre Fondurile Structurale și de Investiții Europene.

Situația tuturor programelor din România poate fi accesată pe site-ul oficial al Comisiei Europene.

Foto: European Comission