Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European se reunește în sesiune plenară. Perspectivele Ucrainei, R. Moldova și Georgiei de aderare la UE și refacerea rezervelor de gaze înainte de iarnă, printre temele dezbătute

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Parlamentul European se reunește într-o minisesiune plenară la Bruxelles pentru a discuta despre schimbările climatice, dar și pentru a vota cu privire la planurile de refacere a rezervelor de gaze înainte de iarnă.

În egală măsură, eurodeputații vor discuta cu prim-ministrul Croației, Andrej Plenković, despre Uniunea Europeană și despre perspectivele sale de viitor.

Schimbările climatice: Parlamentul European va vota poziția sa asupra legislației privind stabilirea prețului carbonului

Parlamentul European va vota cu privire la reforma certificatelor de emisii, la mecanismul UE de ajustare la frontieră a emisiilor și la fondul pentru atenuarea impactului social al schimbărilor climatice.

În urma dezbaterii în plen din 7 iunie 2022 și a respingerii raportului privind revizuirea schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii pe 8 iunie 2022 în cadrul sesiunii plenare de la Strasbourg, eurodeputații vor vota din nou miercuri cu privire la trei proiecte de lege, care fac parte din pachetul „Pregătiți pentru 55 în 2030”.

Acesta este planul UE de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030 comparativ cu nivelurile din 1990 și de a avea emisii nete de gaze cu efect de seră (GES) egale cu zero (neutralitate climatică) până în 2050, în conformitate cu Legea europeană a climei.

Textele aprobate vor constitui mandatul Parlamentului pentru negocierile cu guvernele UE cu privire la legile finale.

Dosarele supuse la vot în această sesiune plenară sunt:

Reforma sistemului de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), eliminarea treptată mai rapidă a certificatelor cu titlu gratuit pentru industrii și includerea ulterioară a cetățenilor în ETS II

Mecanismul UE de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon (CBAM), un domeniu de aplicare mai larg și o punere în aplicare mai rapidă în cadrul noului instrument privind relocarea emisiilor de dioxid de carbon

Fondul pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice, un nou fond pentru a-i ajuta pe cei mai afectați de sărăcia energetică și de mobilitate să facă față costurilor crescute ale tranziției energetice.

Summitul UE și sprijinirea perspectivelor Ucrainei, Republicii Moldova și Georgiei de aderare la UE

Legislativul european își va prezenta așteptările pentru Consiliul European din 23-24 iunie și vor sprijini acordarea statutului de țară candidată Ucrainei și Moldovei și promovarea perspectivelor Georgiei.

Summitul UE din 23-24 iunie se va axa pe războiul împotriva Ucrainei, pe Conferința privind viitorul Europei și pe aspectele economice. La 23 iunie, șefii de stat sau de guvern din UE se vor întâlni, de asemenea, cu liderii din Balcanii de Vest pentru a discuta perspectivele de aderare ale regiunii.

În ceea ce privește Conferința privind viitorul Europei, Parlamentul a adoptat, la 9 iunie, o rezoluție prin care solicită Consiliului European să înceapă procesul de revizuire a tratatelor UE prin instituirea unei convenții. Acest lucru ar garanta că UE ia măsuri cu privire la rezultatele conferinței cât mai curând posibil și își demonstrează voința de a răspunde solicitărilor cetățenilor de reformă instituțională.

După dezbaterea privind reuniunea Consiliului European, eurodeputații vor discuta cu reprezentanții Consiliului și ai Comisiei acordarea statutului de țară candidată Ucrainei, Republicii Moldova și Georgiei. Într-o declarație din 9 iunie, Conferința președinților a Parlamentului (președinta Metsola și liderii grupurilor politice) a îndemnat șefii de stat sau de guvern din UE „să acorde Ucrainei și Republicii Moldova statutul de țară candidată la UE, în conformitate cu articolul 49 din Tratatul privind Uniunea Europeană și ca punct de plecare pentru un proces bazat pe merite, și să depună eforturi în vederea acordării aceluiași statut Georgiei, îndeplinind aspirațiile legitime ale poporului georgian.”

O rezoluție privind statutul de țară candidată pentru Ucraina, Republica Moldova și Georgia va fi supusă la vot joi.

”Aceasta este Europa”: Prim-ministrul croat Andrej Plenković se va adresa Parlamentului

Eurodeputații vor discuta miercuri despre Uniunea Europeană și perspectivele sale de viitor cu prim-ministrul Croației, Andrej Plenković.

Aceasta va fi a patra dintr-o serie de dezbateri privind UE, sub mottoul „Acesta este Europa”, după prim-ministrul estonian Kaja Kallas în martie, prim-ministrul italian Mario Draghi în mai și șeful guvernului irlandez, Micheál Martin, în iunie.

În urma discursului lui Andrej Plenković, liderii grupurilor politice vor susține o rundă de intervenții. Andrej Plenković a devenit prim-ministru croat în 2016. A fost unul dintre cei doisprezece observatori croați în Parlamentul European din aprilie 2012 până în iulie 2013, când a devenit membru cu drepturi depline în urma alegerilor pentru PE din Croația. A rămas deputat în Parlamentul European până la numirea sa în funcția de prim-ministru.

Planurile naționale de redresare: PE evaluează finanțarea și reformele pentru atenuarea crizei

Parlamentul urmează să solicite ca finanțarea redresării să fie condiționată de respectarea statului de drept și de asigurarea unui randament maxim al investițiilor UE.

Eurodeputații vor discuta miercuri, cu un vot care va avea loc joi, despre punerea în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență (MRR) înainte de o revizuire ce va fi făcută de către Comisie, înainte de 31 iulie 2022.

În rezoluția sa, Parlamentul urmează să solicite auditarea și monitorizarea periodică a cheltuielilor de redresare pentru a proteja interesele financiare ale UE. Eurodeputații urmează, de asemenea, să solicite evaluarea continuă a situației statului de drept în statele membre pe parcursul întregii implementări a Mecanismului de redresare și reziliență. Aceștia vor sublinia că investițiile și reformele ar trebui să se axeze pe creșterea independenței energetice a UE, pe autonomia strategică în lanțurile de aprovizionare esențiale și în infrastructura critică, precum și pe atenuarea impactului social și economic al crizei actuale.

PE va vota cu privire la planurile de refacere a rezervelor de gaze înainte de iarnă

Planurile de refacere mai rapidă a rezervelor de gaze europene pentru a asigura aprovizionarea în sezonul rece vor fi votate joi, în contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei.

Noul regulament, convenit deja cu miniștrii UE, stabilește un nivel minim obligatoriu de gaze în instalațiile de depozitare de 80% până la 1 noiembrie 2022, dar statele membre și operatorii ar trebui să depună eforturi pentru a atinge 85%. Obiectivul va crește la 90% în anii următori, pentru a-i proteja pe europeni de posibilele șocuri în materie de aprovizionare. Textul îndeamnă țările UE să diversifice sursele de aprovizionare cu gaze și să sporească eficiența energetică.

Conform normelor, instalațiile de stocare a gazelor vor deveni infrastructuri critice. Toți operatorii de depozite vor trebui să facă obiectul unei noi certificări obligatorii pentru a evita riscurile de interferențe externe, iar cei care nu reușesc să asigure acest lucru vor trebui să renunțe la dreptul de proprietate sau de control asupra instalațiilor lor de stocare a gazelor naturale din UE.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

PARLAMENTUL EUROPEAN

Ursula von der Leyen, încrezătoare că împreună putem ”reafirma ce înseamnă să fii european”: Cei care au luptat pentru libertate nu vor accepta robia unui trecut hidos

Published

on

© Ursula von der Leyen - Twitter

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și-a exprimat încrederea că, ”împreună, putem reafirma ce înseamnă să fii european astăzi”, o idee care ”s-a născut în urmă cu 25 de secole, în Grecia”.

Oficialul european a avut un mesaj video în cadrul simpozionului internaţional ”The Idea of Europe” organizat de Universitatea Vytautas Magnus din Kaunas, la care a participat și președintele Klaus Iohannis, alături de omologii din Lituania, Letonia și Polonia, Gitanas Nauseda, Egils Levits, respectiv Andrzej Duda.

”Pentru grecii antici, Europa nu reprezenta doar un termen geografic. Însemna libertate, democrație și putere în mâinile unor cetățeni liberi. Absența autocrației. Astăzi, ideea de Europa s-a întors la origini. Iar <<aderarea la Europa>> a devenit sinonimă cu revendicarea suveranității țării tale împotriva opresiunii străine. Da, Rusia încearcă să ne ducă înapoi în timp. Dar cei care au luptat pentru a fi liberi nu vor accepta robia unui trecut hidos. UE și statele noastre membre au sprijinit deja Ucraina cu aproape 20 de miliarde de euro, iar acest lucru nu include asistența noastră militară”, a amintit von der Leyen în intervenția sa.

Aceasta a dat asigurări că UE va continua să fie alături de Ucraina, pentru că ”ucrainenii luptă pentru speranța într-un viitor mai bun – un viitor european”.

Așa de face că, recent, Parlamentul European au aprobat împrumutul de 18 miliarde de euro pentru a sprijini Ucraina în fața războiului declanșat de Rusia cu 507 voturi pentru, 38 împotrivă și 26 de abțineri.

Fondurile vor merge către sprijinirea serviciilor publice esențiale – cum ar fi funcționarea spitalelor, a școlilor și furnizarea de locuințe pentru persoanele relocate -, către stabilitatea macroeconomică și spre refacerea infrastructurii critice distruse de Rusia, potrivit propunerii Comisiei.

Alimentat de UE de pe piețele financiare, împrumutul va fi plătit în tranșe trimestriale, cu o continuitate și o previzibilitate care sunt esențiale pentru a menține Ucraina pe linia de plutire în mijlocul războiului.

Împrumutul vine și cu condiții pe care Kievul trebuie să le îndeplinească: reforme care să consolideze instituțiile țării și să o pregătească atât pentru reconstrucție, cât și pentru drumul său către aderarea la UE.

Revizuite de Comisie înainte de fiecare tranșă, condițiile includ măsuri de combatere a corupției, de reformă judiciară, de respectare a statului de drept, de bună guvernanță și de modernizare a instituțiilor.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European confirmă decizia de a nu accepta documentele de călătorie rusești eliberate în Ucraina și Georgia

Published

on

©European Communities, 2009/ Source: EC - Audiovisual Service

Parlamentul European a aprobat o decizie de a nu accepta documentele de călătorie rusești eliberate în Ucraina și Georgia.

Legislativul european și statele membre au ajuns la 10 noiembrie la un acord cu privire la neacceptarea documentelor de călătorie emise de Rusia în regiunile ucrainene ocupate și în teritoriile separatiste din Georgia, în scopul eliberării de vize sau al trecerii frontierelor externe ale UE.

Potrivit unui comunicat, acordul a primit acum undă verde cu 531 de voturi pentru, 7 împotrivă și 34 de abțineri.

Conform propunerii, Comisia ar trebui să consulte statele membre ale UE și să întocmească o listă de documente de călătorie rusești, în special pașapoarte, care nu ar trebui acceptate. Cu toate acestea, cei care fug din cauza conflictului din Ucraina vor putea în continuare să intre în UE din motive umanitare.

Odată ce decizia a fost, de asemenea, adoptată oficial de către Consiliu și publicată în Jurnalul Oficial al UE, aceasta va intra în vigoare în ziua următoare datei publicării sale.

De la anexarea ilegală a peninsulei Crimeea în martie 2014, Rusia eliberează pașapoarte internaționale ruse rezidenților din Crimeea. Această practică a fost extinsă în zonele necontrolate de guvern din regiunile Donețk și Luhansk în aprilie 2019, iar apoi în regiunile ocupate Herson și Zaporijia în iulie 2022. Eliberarea sistematică a pașapoartelor ruse în aceste regiuni ocupate constituie o nouă încălcare a dreptului internațional și a integrității teritoriale, a suveranității și a independenței Ucrainei.

UE a condamnat în repetate rânduri în termenii cei mai fermi acțiunile militare ale Rusiei în Ucraina, exprimându-și solidaritatea deplină cu poporul ucrainean. Statele membre ale UE au respins cu fermitate și au condamnat fără echivoc anexarea ilegală de către Rusia a regiunilor și teritoriilor ucrainene, precum și recunoașterea de către Rusia a independenței teritoriilor georgiene Abhazia și Osetia de Sud.

Ca reacție la anexarea Crimeei de către Rusia și la cele mai recente evoluții ale războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, au fost introduse o serie de sancțiuni individuale și economice. De asemenea, UE a suspendat integral acordul de facilitare a eliberării vizelor dintre UE și Rusia.

Continue Reading

Daniel Buda

PE a adoptat rezoluția privind protecția animalelor de fermă pentru care Daniel Buda a fost responsabil din partea Grupului PPE: Reprezintă un sprijin oferit fermierilor

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Parlamentul European a adoptat joi, cu 306 voturi pentru, 225 împotrivă și 25 de abțineri, o rezoluție privind protecția animalelor de fermă și a carnivorelor mari în Europa, pentru care eurodeputatul PNL Daniel Buda a fost responsabil din partea Grupului PPE din Parlamentul European, vicepreședinte al Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală.

”Vot istoric dat azi în Parlamentul European! Rezoluția Parlamentului European privind protecția animalelor de fermă și a carnivorelor mari în Europa, reprezintă un sprijin oferit fermierilor și un semnal puternic adresat Comisiei Europene! România este una dintre cele mai afectate țări europene privind atacul ursului. Prin urmare, mă bucur că am reușit să fiu responsabilul grupului PPE privind aceasta rezoluție și să prezint pericolul la care fermierii și cetățenii sunt supuși în fiecare zi”, a precizat Buda într-un mesaj publicat pe Facebook.

De altfel, acesta a solicitat Comisiei Europene într-o intervenție în legislativul european să flexibilizeze Directivei privind conservarea habitatelor, întrucât aceasta și-a atins obiectivele.

”Impactul negativ al atacurilor tot mai numeroasei populații de lupi și ursi asupra animalelor domestice crește. Fermierii  trebuie să facă față atacurilor cu carnivore mari singuri, aceștia au ajuns să fie disperați, se simt neînțeleși și lipsiți de putere. Întrucât urșii și lupii ajung tot mai frecvent în imediata proximitate a oamenilor, în special în zonele dens populate,  atacurile carnivorelor mari au făcut deja victime umane. Iar turismul, în special în zonele montane este grav afectat”, a explicat acesta.

Daniel Buda a anunțat așadar că agricultorii au ”instrumente  și finanțări suficiente pentru a face față atacurilor asupra animalelor și a le preveni”.

El a mai anunțat că aceștia pot ”obține despăgubiri 100% pentru orice animal ucis”.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA2 hours ago

Marcel Ciolacu a fost numit vicepreședinte al Internaționalei Socialiste la nivelul Europei Centrale și de Est

U.E.2 hours ago

Franța și Irlanda, pas important în construirea Interconectorului Celtic. Comisarul pentru energie: Proiectul este de o importanță capitală

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Comisia Europeană înființează un număr de telefon al UE destinat victimelor violenței împotriva femeilor

ROMÂNIA6 hours ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea NATO de la București, o expresie a solidarității Aliate cu statele Flancului Estic și o reconfirmare a importanței strategice a României și a Mării Negre

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

Ursula von der Leyen a discutat cu Zelenski despre sprijinul de urgență al UE pentru reluarea alimentării cu energie electrică. 40 de generatoare de mare putere din rezerva rescEU din România vor ajunge în Ucraina

ROMÂNIA7 hours ago

Secretarul de stat pentru afaceri europene Daniela Gîtman a reafirmat, la Kiev, determinarea României de a oferi asistență Ucrainei „atât timp cât va fi necesar”

ROMÂNIA7 hours ago

Lucian Bode, la Bruxelles: Trebuie să avem o abordare europeană unitară asupra migrației. Traficul de migranți, prioritatea principală

NATO21 hours ago

Zece avioane de luptă ale Forțelor Aeriene ale Italiei și Spaniei au aterizat în România pentru a proteja spațiul aerian al NATO la Marea Neagră

NATO21 hours ago

Ministeriala NATO de la București: Șeful diplomației SUA se va întâlni cu Klaus Iohannis, Nicolae Ciucă și Bogdan Aurescu

U.E.1 day ago

Consilierul pentru politică externă al lui Olaf Scholz reconfirmă sprijinul Germaniei pentru o decizie favorabilă privind aderarea României la Schengen

U.E.1 day ago

Volodimir Zelenski subliniază importanța unității europene în fața războiului rus: Suntem cu toții părți ale unui întreg

ROMÂNIA1 day ago

Klaus Iohannis pledează pentru coerența posturii de descurajare și apărare a NATO pe întreg flancul estic și anunță reluarea de către România a misiunilor de poliție aeriană în țările baltice din 2023

PARLAMENTUL EUROPEAN1 day ago

Ursula von der Leyen, încrezătoare că împreună putem ”reafirma ce înseamnă să fii european”: Cei care au luptat pentru libertate nu vor accepta robia unui trecut hidos

NATO1 day ago

Stoltenberg le va cere Aliaților, la București, să facă „mai mult” pentru Ucraina: Șansele pentru o soluție pașnică cresc în funcție de ce se întâmplă pe câmpul de luptă

NATO2 days ago

Bogdan Aurescu: Vreme de trei zile România va fi capitala diplomatică europeană și euroatlantică, găzduind reuniunile miniștrilor de externe NATO și liderilor de la München

NATO2 days ago

CEO-ul Leviatan Design: Digitalizarea companiei este aliniată la standardele UE și pornește de la nevoia de a oferi predictibilitate privind calitatea produselor oferite

ROMÂNIA2 days ago

Klaus Iohannis: Este posibil să avem un vot privind aderarea României la Schengen pe data de 8 decembrie. Suntem pregătiți să găsim soluții și să avem un vot

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

Klaus Iohannis reiterează că România sprijină R. Moldova în criza energetică: Avem nevoie de interconectări directe mai multe și mai bune

Daniel Buda2 days ago

Daniel Buda cere Comisiei Europene flexibilizarea Directivei privind conservarea habitatelor: Fermierii din întreaga UE sunt afectați de prezența marilor prădători

ROMÂNIA3 days ago

Klaus Iohannis, despre aderarea României la Shengen: S-a vehiculat 8 decembrie ca un termen final, ceea ce nu este. Există posibilitatea unei amânări cu o lună sau două până când toate întrebările primesc răspunsurile corecte

Team2Share

Trending