Parlamentul European se reunește într-o minisesiune plenară la Bruxelles pentru a discuta despre schimbările climatice, dar și pentru a vota cu privire la planurile de refacere a rezervelor de gaze înainte de iarnă.
În egală măsură, eurodeputații vor discuta cu prim-ministrul Croației, Andrej Plenković, despre Uniunea Europeană și despre perspectivele sale de viitor.
Schimbările climatice: Parlamentul European va vota poziția sa asupra legislației privind stabilirea prețului carbonului
Parlamentul European va vota cu privire la reforma certificatelor de emisii, la mecanismul UE de ajustare la frontieră a emisiilor și la fondul pentru atenuarea impactului social al schimbărilor climatice.
În urma dezbaterii în plen din 7 iunie 2022 și a respingerii raportului privind revizuirea schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii pe 8 iunie 2022 în cadrul sesiunii plenare de la Strasbourg, eurodeputații vor vota din nou miercuri cu privire la trei proiecte de lege, care fac parte din pachetul „Pregătiți pentru 55 în 2030”.
Acesta este planul UE de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030 comparativ cu nivelurile din 1990 și de a avea emisii nete de gaze cu efect de seră (GES) egale cu zero (neutralitate climatică) până în 2050, în conformitate cu Legea europeană a climei.
Textele aprobate vor constitui mandatul Parlamentului pentru negocierile cu guvernele UE cu privire la legile finale.
Dosarele supuse la vot în această sesiune plenară sunt:
Reforma sistemului de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), eliminarea treptată mai rapidă a certificatelor cu titlu gratuit pentru industrii și includerea ulterioară a cetățenilor în ETS II
Mecanismul UE de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon (CBAM), un domeniu de aplicare mai larg și o punere în aplicare mai rapidă în cadrul noului instrument privind relocarea emisiilor de dioxid de carbon
Fondul pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice, un nou fond pentru a-i ajuta pe cei mai afectați de sărăcia energetică și de mobilitate să facă față costurilor crescute ale tranziției energetice.
Summitul UE și sprijinirea perspectivelor Ucrainei, Republicii Moldova și Georgiei de aderare la UE
Legislativul european își va prezenta așteptările pentru Consiliul European din 23-24 iunie și vor sprijini acordarea statutului de țară candidată Ucrainei și Moldovei și promovarea perspectivelor Georgiei.
Summitul UE din 23-24 iunie se va axa pe războiul împotriva Ucrainei, pe Conferința privind viitorul Europei și pe aspectele economice. La 23 iunie, șefii de stat sau de guvern din UE se vor întâlni, de asemenea, cu liderii din Balcanii de Vest pentru a discuta perspectivele de aderare ale regiunii.
În ceea ce privește Conferința privind viitorul Europei, Parlamentul a adoptat, la 9 iunie, o rezoluție prin care solicită Consiliului European să înceapă procesul de revizuire a tratatelor UE prin instituirea unei convenții. Acest lucru ar garanta că UE ia măsuri cu privire la rezultatele conferinței cât mai curând posibil și își demonstrează voința de a răspunde solicitărilor cetățenilor de reformă instituțională.
După dezbaterea privind reuniunea Consiliului European, eurodeputații vor discuta cu reprezentanții Consiliului și ai Comisiei acordarea statutului de țară candidată Ucrainei, Republicii Moldova și Georgiei. Într-o declarație din 9 iunie, Conferința președinților a Parlamentului (președinta Metsola și liderii grupurilor politice) a îndemnat șefii de stat sau de guvern din UE „să acorde Ucrainei și Republicii Moldova statutul de țară candidată la UE, în conformitate cu articolul 49 din Tratatul privind Uniunea Europeană și ca punct de plecare pentru un proces bazat pe merite, și să depună eforturi în vederea acordării aceluiași statut Georgiei, îndeplinind aspirațiile legitime ale poporului georgian.”
O rezoluție privind statutul de țară candidată pentru Ucraina, Republica Moldova și Georgia va fi supusă la vot joi.
”Aceasta este Europa”: Prim-ministrul croat Andrej Plenković se va adresa Parlamentului
Eurodeputații vor discuta miercuri despre Uniunea Europeană și perspectivele sale de viitor cu prim-ministrul Croației, Andrej Plenković.
Aceasta va fi a patra dintr-o serie de dezbateri privind UE, sub mottoul „Acesta este Europa”, după prim-ministrul estonian Kaja Kallas în martie, prim-ministrul italian Mario Draghi în mai și șeful guvernului irlandez, Micheál Martin, în iunie.
În urma discursului lui Andrej Plenković, liderii grupurilor politice vor susține o rundă de intervenții. Andrej Plenković a devenit prim-ministru croat în 2016. A fost unul dintre cei doisprezece observatori croați în Parlamentul European din aprilie 2012 până în iulie 2013, când a devenit membru cu drepturi depline în urma alegerilor pentru PE din Croația. A rămas deputat în Parlamentul European până la numirea sa în funcția de prim-ministru.
Planurile naționale de redresare: PE evaluează finanțarea și reformele pentru atenuarea crizei
Parlamentul urmează să solicite ca finanțarea redresării să fie condiționată de respectarea statului de drept și de asigurarea unui randament maxim al investițiilor UE.
Eurodeputații vor discuta miercuri, cu un vot care va avea loc joi, despre punerea în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență (MRR) înainte de o revizuire ce va fi făcută de către Comisie, înainte de 31 iulie 2022.
În rezoluția sa, Parlamentul urmează să solicite auditarea și monitorizarea periodică a cheltuielilor de redresare pentru a proteja interesele financiare ale UE. Eurodeputații urmează, de asemenea, să solicite evaluarea continuă a situației statului de drept în statele membre pe parcursul întregii implementări a Mecanismului de redresare și reziliență. Aceștia vor sublinia că investițiile și reformele ar trebui să se axeze pe creșterea independenței energetice a UE, pe autonomia strategică în lanțurile de aprovizionare esențiale și în infrastructura critică, precum și pe atenuarea impactului social și economic al crizei actuale.
PE va vota cu privire la planurile de refacere a rezervelor de gaze înainte de iarnă
Planurile de refacere mai rapidă a rezervelor de gaze europene pentru a asigura aprovizionarea în sezonul rece vor fi votate joi, în contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei.
Noul regulament, convenit deja cu miniștrii UE, stabilește un nivel minim obligatoriu de gaze în instalațiile de depozitare de 80% până la 1 noiembrie 2022, dar statele membre și operatorii ar trebui să depună eforturi pentru a atinge 85%. Obiectivul va crește la 90% în anii următori, pentru a-i proteja pe europeni de posibilele șocuri în materie de aprovizionare. Textul îndeamnă țările UE să diversifice sursele de aprovizionare cu gaze și să sporească eficiența energetică.
Conform normelor, instalațiile de stocare a gazelor vor deveni infrastructuri critice. Toți operatorii de depozite vor trebui să facă obiectul unei noi certificări obligatorii pentru a evita riscurile de interferențe externe, iar cei care nu reușesc să asigure acest lucru vor trebui să renunțe la dreptul de proprietate sau de control asupra instalațiilor lor de stocare a gazelor naturale din UE.
