Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Piața unică digitală: Cetățenii europeni vor plăti, începând cu data de 15 mai, tarife mai mici pentru apelurile și SMS-urile efectuate în interiorul UE

Published

on

© European Commission/ Twitter

Cetățenii europeni vor plăti, începând cu data de 15 mai, tarife mai mici pentru apelurile și SMS-urile efectuate în alte țări din Uniunea Europeană, anunță un comunicat al Comisiei Europene.

Astfel, pentru toate apelurile și SMS-urile internaționale efectuate în interiorul UE se va aplica un nou tarif maxim. Consumatorii care vor efectua un apel din țara lor în altă țară din UE vor plăti maximum 19 cenți pe minut (+ TVA) și 6 cenți pe mesaj SMS (+ TVA).

”Plafoanele tarifare pentru apelurile efectuate în interiorul UE reprezintă un exemplu concret al impactului semnificativ pe care piața unică digitală îl are asupra vieții de zi cu zi a oamenilor. Prin construirea pieței unice digitale, au fost create de fapt 35 de noi drepturi și libertăți digitale. În ansamblu, noile norme în domeniul telecomunicațiilor vor permite UE să răspundă nevoilor tot mai mari în materie de conectivitate ale cetățenilor europeni și să stimuleze competitivitatea UE”, a declarat vicepreședintele CE, comisarul european pentru piața unică digitală, Andrus Ansip.

Aceste noi plafoane tarifare pentru apelurile și SMS-urile internaționale efectuate în UE fac parte, împreună cu eliminarea tarifelor de roaming care a avut loc în iunie 2017, din procesul de revizuire la nivelul UE a normelor din domeniul telecomunicațiilor, un proces menit să asigure o mai strânsă coordonare între state în materie de comunicații electronice și să consolideze rolul Organismului Autorităților Europene de Reglementare în Domeniul Comunicațiilor Electronice (OAREC).

Noile norme privind apelurile internaționale abordează discrepanțele tarifare semnificative care existau între statele membre înaintea acestei măsuri. În medie, tariful standard al unui apel în interiorul UE într-o rețea fixă sau mobilă tinde să fie de trei ori mai mare decât tariful standard al unui apel național, iar tariful standard al unui SMS în interiorul UE este de peste două ori mai mare decât al unui SMS național. În unele cazuri, tariful standard al unui apel în interiorul UE poate fi de până la zece ori mai mare decât tariful standard al apelurilor naționale.

Un nou sondaj Eurobarometru privind apelurile internaționale arată că patru din zece respondenți (42 %) au contactat o persoană dintr-o altă țară a UE în ultima lună. 26 % dintre respondenți au declarat că utilizează o rețea de telefonie fixă, un telefon mobil sau sistemul de mesagerie telefonică (SMS) pentru a lua legătura cu o persoană din altă țară a UE.

Operatorii de telecomunicații din întreaga UE vor trebui să informeze consumatorii cu privire la noile plafoane tarifare. Normele se vor aplica, începând cu 15 mai, în toate cele 28 de țări ale UE și, în curând, și în Norvegia, Islanda și Liechtenstein.

Tariful maxim al apelurilor este plafonat numai pentru uzul personal, adică doar pentru clienții privați. Clienții comerciali nu fac obiectul acestei reglementări a prețurilor, având în vedere faptul că mai mulți furnizori au oferte speciale, deosebit de atractive pentru clienții comerciali.

Noile norme în domeniul telecomunicațiilor pregătesc terenul pentru suplimentarea investițiilor în conectivitatea de mare viteză și pentru introducerea cât mai lină a tehnologiei 5G în UE.

Codul european al comunicațiilor electronice (CECE) și Regulamentul OAREC au intrat în vigoare în decembrie 2018. În timp ce codul trebuie transpus în legislația națională până la sfârșitul anului 2020, Regulamentul OAREC include diferite date de aplicare. Prima regulă prevăzută de noile norme în domeniul telecomunicațiilor care va intra în vigoare este plafonul tarifar aplicat apelurilor internaționale.

După eliminarea tarifelor de roaming în iunie 2017, cetățenii europeni se bucură în prezent de o protecție cuprinzătoare împotriva șocurilor unor facturi exorbitante, indiferent dacă sună acasă sau în străinătate.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

Parisul, prima destinație a președintelui ales al Comisiei Europene. Emmanuel Macron, către Ursula von der Leyen: ”Sunteți încarnarea acestei noi Europe”

Published

on

© Video Capture/ Elysee

Președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a început primul său voiaj politic în capitalele europene în noua sa calitate cu o vizită la Paris, unde a discutat cu președintele francez și principalul său susținător, Emmanuel Macron, despre provocările pe care Uniunea Europeană, în mandatul viitoare Comisii Europene, le va avea de înfruntat.

von der Leyen, cea care a fost propusă de Emmanuel Macron în cadrul negocierilor din Consiliul European pentru a deveni prima femeie președintă a Comisiei Europene, a precizat că vizita la Paris este prima în noua sa calitate.

Sunt aici după votul din Parlamentul European. Prima mea vizită este aici, în Franța, la Paris și după voi merge în Polonia și în Croația. Vreau să vă mulțumesc pentru susținerea pe care mi-ați oferit-o în zilele și săptămânile trecute”, i-a spus von der Leyen lui Macron într-o scurtă conferință de presă susținută în curtea Palatului Elysee.

”Suntem de acord că lucrăm împreună pentru o Europă care este puternică, unită, o Europă ambițioasă în privința climei. În mod egal, o Europă ambițioasă și în ce privește digitalul, economia, securitatea și apărarea. Cred că este important ca această Europă să își ia locul în această lume. O Europă care are relații puternice cu vecinii săi, cu Africa, care vrea relații stabile transatlantice. O Europă care are o strategie adevărată în privința Chinei și a Rusiei. Pentru toate acestea, avem nevoie de o Europă unită și puternică”, a completat președinta aleasă a executivului european. 

La rândul său, Emmanuel Macron a vorbit despre noi investiții în domeniile digital și inteligență artificială și despre o Europă care să își ”îmbrățișeze ambițiile” pe care Ursula von der Leyen ”le-a evocat în discursul său” din Parlamentul European.

”Franța se regăsește totalmente în ce susțineți. O Europă mai unită, mai suverană și mai democratică” a spus Macron, referindu-se la convențiile democratice pentru Europa, o mai veche prioritate a sa preluată de grupul Renew Europe în Parlamentul European și formulată drept cerință pentru von der Leyen în schimbul susținerii acesteia la șefia Comisiei Europene.

”Dumneavoastră sunteți încarnarea acestei noi Europe”, a mai completat Macron, menționând că după ce Simone Veil a fost prima femeie președintă a Parlamentului European în 1979, Ursula von der Leyen a devenit prima femeie președintă a Comisiei Europene.

La 16 iulie 2019, Ursula von der Leyen a devenit prima femeie președintă a Comisiei Europene după ce a fost aleasă de membrii Parlamentului European, cu o majoritate la limită de 383 de voturi, 327 împotrivă și 22 de abțineri. Au votat în total 733 de eurodeputați. Pentru a deveni președinte al Comisiei Europene, von der Leyen avea nevoie de minim 374 de voturi în favoarea sa.

“Putem fi mândri de Europa!”, şi-a exprimat satisfacţia Emmanuel Macron cu acea ocazie, el fiin cel care a propus-o pe von der Leyen la șefia Comisiei Europene pentru a debloca negocierile dintre lideri în condițiile în care președintele francez nu îl susținea pe Manfred Weber, candidatul inițial al PPE, iar popularii europeni și țările de la Vișegrad nu au fost de acord cu Frans Timmermans, din motive politice diferite.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Franța: Ministerul Agriculturii de la Paris cere Comisiei Europene subvenții în avans de un miliard de euro pentru a-i ajuta pe fermieri să facă față secetei

Published

on

© EU Agriculture / https://twitter.com/EUAgri/status/1143074124329304064

Franţa va cere Comisiei Europene să devanseze plata unor subvenţii de un miliard de euro pentru a-i ajuta pe fermieri să facă faţă secetei care afectează culturile şi locurile de păşunat, a anunţat luni Ministerul Agriculturii de la Paris, transmite Reuters, realtează Agerpres.

Vremea excesiv de călduroasă din Franţa va prelungi seceta care a afectat ţara în ultimele luni, inclusiv generarea energiei nucleare şi sectorul agricol. Săptămâna trecută, în 73 de departamente din cele 96 ale Franţei au fost instituite restricţii de apă, fiind interzise, printre altele, umplerea piscinelor, spălarea vehiculelor în alte locuri decât în spălătoriile profesionale, stropirea grădinii etc.

Deja seceta a afectat sever anul trecut recolta de cereale a celui mai mare producător din UE.

“Trebuie să-i ajutăm pe fermierii care se confruntă cu probleme în această perioadă dificilă, în special pe cei care nu-şi mai pot hrăni animalele sau folosesc deja nutreţul pus deoparte pentru toamnă sau iarnă”, a afirmat ministrul francez al Agriculturii, Didier Guillaume, într-un interviu acordat publicaţiei Le Parisien.

“În general, 50% din ajutorul legat de Politica Agricolă Comună (PAC) este alocat la mijlocul lunii octombrie. Vom cere UE să majoreze acest procent de la 50% la 70% până în 16 octombrie. Acesta va reprezenta un miliard de euro plăţi suplimentare în avans”, a precizat Guillaume.

În momentul înființării pieței comune prin Tratatul de la Roma, în 1958, agricultura celor șase state membre fondatoare era caracterizată printr-o puternică intervenție a statului. Pentru includerea produselor agricole în libera circulație a mărfurilor, menținând în același timp intervenția statului în sectorul agricol, era necesar să se elimine mecanismele de intervenție naționale incompatibile cu piața comună și ca acestea să fie transpuse la nivel comunitar: acesta a fost motivul principal al apariției PAC.

De altfel, intervenția în agricultură se baza pe principiul, foarte răspândit la acea vreme, al specificității sectorului, dependent în mare măsură de condițiile climatice schimbătoare și de constrângerile geografice, supus unor dezechilibre sistemice între cerere și ofertă și caracterizat, prin urmare, de volatilitatea ridicată a prețurilor și a veniturilor.

Mai multe informații despre Politca Agricolă Comună (PAC).

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Premierul Viorica Dăncilă susține că va încerca să negocieze tot ce este posibil ca România să obțină un portofoliu important de comisar european

Published

on

© European Parliament

România trebuie să lupte pentru a obţine un portofoliu important de comisar european, menţionând că pentru ţara noastră energia, transporturile, mediul ar însemna foarte mult, a declarat Premierul Viorica Dăncilă sâmbătă la postul de televiziune Antena 3, relatează Agerpres.

De asemenea, premierul a spus că România nu a dus până la final mandatul de comisar pe politică regională şi că ar putea să solicite încă o dată acest portofoliu.

“Trebuie să subliniez că România, prin decizia preşedintelui Juncker, nu trebuia să mai vină cu un comisar interimar. Am şi primit scrisoare de la domnul Juncker, mi se sublinia că e perioadă scurtă şi nu trebuie să mai avem un comisar european. Nu am fost de acord cu acest lucru. I-am scris preşedintelui Juncker o scrisoare în care am arătat că, conform tratatului, fiecare stat membru trebuie să aibă un comisar chiar pentru o perioadă mai mică şi România nu poate să rămână nereprezentată, având în vedere că se iau decizii importante la Bruxelles. (…) Am trimis această scrisoare şi cu o propunere de comisar intermediar, am primit acceptul, l-am desemnat pe domnul Mircea Paşcu pentru a ocupa această poziţie de comisar intermediar, având în vedere experienţa pe care o are în Parlamentul European – a fost vicepreşedinte al PE. Am înţeles că nu-i va fi repartizat un portofoliu, eu cred că este important că avem un comisar care participă la colegiul comisarilor, unde se iau toate deciziile”, a afirmat Dăncilă.

Conferința președinților de comisii ale Parlamentului European (CCC) nu i-a audiat miercuri pe Ioan Mircea Pașcu și pe Kadri Simon, candidații propuși de România și de Estonia pentru a deveni comisari europeni interimari pe durata ultimelor luni de mandat ale Comisiei Europene ca urmare a demisiilor Corinei Crețu și lui Andrus Ansip, aleși eurodeputați.

Citiți și: Parlamentul European a amânat audierea lui Ioan Mircea Pașcu. România ar putea rămâne fără comisar european până în luna septembrie

Ea a mai spus că faptul că România nu şi-a dus până la capăt portofoliul de Politică regională ar putea reprezenta o oportunitate. “Eu aş transforma-o într-o oportunitate. Nu am dus până la final mandatul pe politici regionale, deci am putea să solicităm încă o dată acest portofoliul deosebit de important“, a adăugat Dăncilă.

Premierul a subliniat că România trebuie să lupte să obţină un portofoliu important: “Să nu repetăm greşeala pe care am făcut-o când am Preluat preşedinţia rotativă a Consiliului UE şi să spunem că nu avem încredere că putem obţine un portofoliu important. Cred că pentru România energia, transporturile, mediul ar însemna foarte mult. Şi dacă mă uit pe noua configuraţie a conducerii instituţiilor europene, nu prea văd din Europa Centrală şi de Est, ar fi normalitate măcar pentru Europa Centrală şi de Est să avem portofolii mult mai puternice. (…) Categoric voi încerca să negociez tot ce este posibil pentru România“, a mai declarat Dăncilă.

Întrebată dacă a discutat despre un nume de comisar european din partea României, Dăncilă a spus: “Nu am discutat despre un nume de comisar, am înţeles că există această dorinţă de a avea egalitate de şanse şi că ar fi de preferat dacă am merge cu un comisar femeie pentru a obţine un portofoliu mai important, dar urmărim îndeaproape şi să începem negocierile

Reamintim că Ursula von der Leyen a transmis că le va solicita țărilor membre să propune câte doi candidați pentru poziția de comisar, un bărbat și o femeie, pentru a putea genera o paritate de gen în noul executiv european.

Confruntată cu o presiune partea grupurilor politice din Parlamentul European anterior alegerii sale în fruntea Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a promis eurodeputaților că viitoarea componență a Comisiei Europene va reflecta egalitatea de gen.

Angajamentul lui von der Leyen reflectă o idee intens vehiculată la Bruxelles, inclusiv înaintea alegerilor europene.

Pe de altă parte, anumite țări deja și-au manifestat preferințele în ce privește nominalizarea viitorilor comisari europeni, Austria preferându-l din nou pe Johannes Hahn, în timp ce țări precum Bulgaria și Estonia au precizat că vor opta pentru Mariya Gabriel, în cazul Sofiei, și pentru Kadri Simson, în cazul Tallinului, iar Premierul elen Kyriakos Mitsotakis l-a desemnat joi pe actualul purtător de cuvânt al Comisiei Europene, Margaritis Schinas, pentru a fi noul comisar european din partea Greciei.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending