Eurodeputatul Dan Motreanu, membru al Comisiei pentru dezvoltare regională (REGI) din Parlamentul European, 
evidențiază nevoia ca Politica de Coeziune să rămână o prioritate în bugetul multianual al UE pentru perioada 2028-2034, beneficiind de cel puțin 30% din alocările financiare, la fel ca în actualul Cadru Financiar Multianual, care se termină la finalul lui 2027.
”Politica de coeziune are rolul de a promova solidaritatea și a reduce discrepanțele economice și sociale între state și regiuni. În perioada 2021-2027, România beneficiază de aproximativ 31,5 miliarde de euro prin Politica de Coeziune și trebuie să primească cel puțin aceeași sumă în perioada 2028-2034. Așa vor continua investițiile în infrastructură, dezvoltare regională, spitale, educație și IMM-uri”, subliniază europarlamentarul.
Acesta a depus o serie de amendamente la al nouălea Raport privind coeziunea, dezbătut de Comisia pentru Dezvoltare Regională (REGI) din Parlamentul European, vizează protejarea Politicii de Coeziune.
”Mă voi opune oricărei tentative de reducere a bugetului și voi susține măsuri pentru o distribuire echitabilă a fondurilor, în funcție de nevoile reale ale regiunilor. În cadrul rezoluției, m-am opus centralizării fondurilor UE după modelul PNRR, susținând că Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună trebuie gestionate partajat, pentru ca regiunile și comunitățile locale să aibă un rol activ”, a dezvăluit acesta.
În egală măsură, Dan Motreanu a solicitat ”stabilirea ratei de cofinanțare la nivel județean, astfel încât județele mai puțin dezvoltate să beneficieze de finanțare sporită și de o rată de cofinanțare redusă, adaptată capacităților lor”.
Pentru o administrare eficientă și adaptată la nevoile locale, eurodeputatul a cerut o ”descentralizare reală și implicarea autorităților locale în toate etapele programelor UE cu gestiune partajată”.
”Am solicitat reducerea birocrației pentru acces facil la fonduri. Deși s-au introdus măsuri de simplificare, procedurile administrative rămân greoaie, afectând municipalitățile și regiunile cu capacitate administrativă limitată. Cerem Comisiei Europene simplificări reale și un set unic de reguli pentru toate fondurile. Am subliniat rolul crucial al Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR). Am solicitat reguli comune pentru accesarea fondurilor, astfel încât proiectele de dezvoltare rurală să poată beneficia de finanțare din mai multe surse, fără blocaje administrative inutile”, a mai detaliat membrul Comisiei pentru dezvoltare regională din Parlamentul European.
Din 1988, UE funcționează pe baza unor bugete pe termen lung numite cadre financiare multianuale (CFM), potrivit unor clarificări ale Consiliului.
Bugetele pe termen lung oferă un cadru stabil, cu limite globale de cheltuieli pentru:
- a alinia cheltuielile la prioritățile politice ale UE
- a crește previzibilitatea finanțelor UE pentru cofinanțatori și beneficiari
- a asigura disciplina bugetară
- a facilita adoptarea bugetului anual al UE
În prezent, CFM acoperă o perioadă de șapte ani.
Acesta stabilește limite („plafoane”) pentru cheltuielile anuale ale UE în ceea ce privește:
- totalul angajamentelor dintr-un anumit an
- totalul plăților dintr-un anumit an
- angajamentele și plățile din fiecare domeniu de cheltuieli al UE („rubrici”)
Negocierile privind bugetul pe termen lung al UE demarează cu câțiva ani înainte de începerea perioadei acoperite de noul buget. Procesul formal începe cu prezentarea de către Comisia Europeană a așa-numitului pachet privind cadrul financiar multianual.
Pachetul include în special:
- un regulament privind cadrul financiar multianual, care stabilește limitele cheltuielilor UE
- o decizie privind resursele proprii, care definește sursele veniturilor UE
Consiliul Afaceri Generale este responsabil de lucrările referitoare la pachetul privind CFM și pregătește așa-numitul cadru de negociere.
Proiectul de cadru de negociere reunește acele elemente care sunt cele mai susceptibile de a necesita stabilirea priorităților și a direcției politice din partea liderilor UE. Scopul este de a facilita pregătirea proiectului de concluzii ale Consiliului European privind CFM, prezentat de președintele Consiliului European.
În cadrul Consiliului European, liderii UE oferă orientări politice cu privire la principalele caracteristici ale bugetului pe termen lung. Aceste orientări îi permit Consiliului să își stabilească poziția.
Regulamentul privind CFM se adoptă în cadrul unei proceduri legislative speciale:
- pentru obținerea unui acord în cadrul Consiliului este necesară unanimitatea
- pentru încheierea procesului decizional este necesară aprobarea Parlamentului European
- în practică, Parlamentul poate aproba sau respinge poziția Consiliului, însă nu poate formula amendamente
Decizia privind resursele proprii necesită:
- un acord unanim pentru adoptarea în cadrul Consiliului
- avizul Parlamentului
- ratificarea de către fiecare stat membru în conformitate cu normele sale constituționale înainte de intrarea în vigoar
