Guvernul polonez a adoptat marți o nouă strategie energetică până în anul 2040, care, potrivit ministrului Mediului, va oferi un compas în tranziția de la cărbune, anunță Reuters, citat de Agerpres.
Acest document, a cărui bază este fundamentată pe trei piloni, și anume o tranziție justă, construirea unui sistem energetic cu emisii zero și o calitate bună a aerului, a fost subiectul unor numeroase modificări şi întârzieri deoarece guvernul de la Varşovia vroia să îl alinieze cu politicile de mediu ale Uniunii Europene şi în acelaşi timp să contracareze opoziţia puternicelor sindicate miniere. Însă creşterea costurilor cu emisiile poluante şi impactul pandemiei de COVID-19 a forţat guvernul polonez să se concentreze pe alocarea strategică a fondurilor publice pentru relansarea economiei.
Potrivit planului adoptat marţi, ponderea surselor regenerabile în consumul final de energie va fi de cel puţin 23% în anul 2030, când capacitatea instalată a parcurilor eoliene offshore ar urma să ajungă la 5,9 Gigavaţi, comparativ cu zero în prezent. Până în 2040, capacitatea instalată a parcurilor eoliene offshore va ajunge la 11 Gigavaţi.
În același timp, în 2033 ar urma să fie demarată producţia de electricitate la primul reactor nuclear din Polonia, cu o capacitate de 1-1,6 Gigawaţi. Noi reactoare ar urma să fie date în folosinţă la fiecare doi-trei ani, iar întregul program nuclear al Poloniei presupune construcţia a şase reactoare.
”#PEP2040 va fi compasul nostru în tranziţia la o economie cu emisii zero de carbon”, a scris ministrul polonez al Mediului, Michal Kurtyka într-o postare pe Twitter.
În pofida unei creşteri economice susţinute după căderea comunismului, cărbunele are o pondere de peste 70% în producţia de electricitate a Poloniei. În plus, aceasta este singura ţară membră a UE care a refuzat să se angajeze să ajungă la neutralitate climatică până în 2050, susţinând că are nevoie de mia mult timp pentru a face tranziţia la emisii zero.
Marţi, guvernul de la Varşovia a anunţat că Polonia îşi va reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu 30% până în 2030, comparativ cu nivelul din 1990.
Comisia Europeană dorește să transforme Europa în primul continent în primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050 prin ambițioasa inițiativă anunțată la 11 decembrie 2019, și anume Pactul Ecologic European.
Pactul Ecologic European oferă o foaie de parcurs care conține acțiuni menite să încurajeze utilizarea eficientă a resurselor prin trecerea la o economie circulară curată și să pună capăt schimbărilor climatice, să inverseze declinul biodiversității și să reducă poluarea.
Pentru a atinge obiectivele Pactului ecologic european și ale Acordului de la Paris privind schimbările climatice, sistemul energetic european va trebui să aibă emisii neutre de carbon (adică să emită cel mult atât carbon cât poate absorbi) până în a doua jumătate a secolului.
Însă, deși sursele regenerabile de energie sunt fundamentale pentru a putea realiza acest obiectiv, unele dintre cele mai importante surse nu sunt întotdeauna fiabile: producția de energie solară și eoliană depinde de momentul zilei, de anotimpuri și de vreme.
Cum ponderea surselor de energie regenerabile și cu producție variabilă crește, capacitatea de stocare a energiei va juca un rol din ce în ce mai important pentru a stoca energia între momentul producerii și cel al consumului.
