U.E.
Premierii ceh și polonez solicită o înăsprire a politicii UE în domeniul migraţiei, pledând pentru acțiuni coordonate la nivel european
Published
1 year agoon
By
Teodora Ion
Premierul ceh, Petr Fiala, și omologul polonez, Donald Tusk, au solicitat miercuri o înăsprire a politicii europene în domeniul migrației la încheierea unei reuniuni a guvernelor celor două țări, care s-a desfășurat la Praga, anunță AFP, citat de Agerpres.
”Trebuie să convingem ceilalţi parteneri din UE, şi o vom face, că sarcina UE constă în a proteja frontierele externe şi a reduce la minimum imigraţia ilegală şi nu în a crea frontiere interne şi a căuta mecanisme pentru a deplasa în toate sensurile grupuri de migranţi ilegali în întreaga Europă”, a declarat premierul Donald Tusk la o conferinţă de presă comună cu omologul ceh.
Premierul Petr Fiala s-a pronunțat în favoarea unei ”versiuni mai stricte și diferite a pactului UE privind migrația”, care ar urma să intre în vigoare abia în 2026.
Premierul Fiala a solicitat o cooperare sporită cu ţările terţe pentru ”rezolvarea majorităţii problemelor înainte de a le aduce pe teritoriul UE”, consolidarea politicii de repatriere, ”care este ineficientă”, şi intensificarea luptei împotriva traficanţilor şi organizatorilor imigraţiei ilegale.
Conform celui mai recent Eurostat, la sfârșitul lunii iunie, în Uniunea Europeană erau aproximativ 4,3 milioane de refugiați ucraineni, cei mai mulți dintre ei primind protecție temporară în Polonia și Cehia.
Cei doi șefi de guvern se alătură astfel omologului lor din Spania, Pedro Sanchez, care a cerut ca Pactul European privind Migrația și Azilul să intre în vigoare în vara anului 2025, cu un an mai devreme decât era prevăzut inițial.
Alte state, precum Olanda sau Ungaria, doresc o gestionare mai eficientă a migrației, dar de o manieră comună, ci prin adoptarea unor măsuri naționale, astfel că au cerut derogare de la aplicarea prevederilor Pactului privind migrația și azilul, cu care toate statele membre au fost de acord la momentul adoptării.
Acțiuni naționale au sau au avut în vedere și Franța sau Germania.
În vreme ce Parisul a decis să înăsprească normele în domeniu, urmând dorința de ”a-și proteja mai bine frontierele”, Berlinul a recurs la a introduce controale la toate frontierele sale terestre, suspendând timp de șase luni, începând cu 16 septembrie, Schengenul terestru.
Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

You may like

Ministrul polonez de externe Radoslaw Sikorski: “Mai degrabă vom mânca iarbă decât să devenim din nou o colonie rusă”

Polonia lansează cel mai amplu program de instruire militară din istoria sa, vizând pregătirea a 500.000 de persoane până în 2026

Slovacia ar putea înlocui importurile de gaze rusești cu GNL din SUA prin Polonia dacă prețurile sunt „rezonabile”, transmite președintele Peter Pellegrini

Andrej Babiš își îndreaptă atenția asupra regulilor ecologice ale UE. Programul de guvernare al coaliției afirmă că „Pactul Verde European este nesustenabil în forma sa actuală”

Polonia, Ungaria și Slovacia sfidează Bruxelles-ul odată cu intrarea în vigoare a noului acord comercial cu Ucraina. CE ia în calcul inițierea unor proceduri de infringement

Polonia amână redeschiderea frontierei cu Belarus, cel puțin până la jumătatea lunii noiembrie, în semn de solidaritate cu Lituania
U.E.
Ungaria va contesta la CJUE planul Bruxelles-ului de eliminare completă a importurilor de energie din Rusia
Published
3 hours agoon
November 14, 2025
Premierul Ungariei, Viktor Orban, a anunțat vineri că Budapesta va contesta în instanță planul Uniunii Europene de a elimina treptat importurile de energie din Rusia până la finalul anului 2027, transmite Euronews.
Vorbind la radioul public ungar, Orban a acuzat Bruxelles-ul că încearcă să-i ocolească dreptul de veto în materie de sancțiuni asupra energiei ruse, folosindu-se în schimb regulile comerciale pentru a impune eliminarea petrolului și gazelor din Federația Rusă.
„Ne adresăm Curții de Justiție a Uniunii Europene în această chestiune”, a declarat premierul ungar. „Aceasta este o încălcare flagrantă a dreptului european, a statului de drept și a cooperării europene… Vor plăti un preț foarte mare pentru asta”, a avertizat Orban.
Ungaria, stat fără ieșire la mare, rămâne puternic dependentă de combustibilii fosili ruși și, încă din 2022, a cerut derogări și a amenințat să respingă prin veto sancțiunile energetice ale UE.
Săptămâna trecută, în timpul vizitei sale la Washington, Orban a obținut o derogare de la sancțiunile americane pentru două companii energetice rusești, după discuții cu președintele SUA, Donald Trump.
În briefingul susținut ulterior cu presa maghiară, premierul a declarat că Ungaria a „primit o exceptare completă de la sancțiuni” în ceea ce privește gazul rusesc livrat prin gazoductul TurkStream și petrolul transportat prin Druzhba.
„I-am cerut președintelui să ridice sancțiunile. Am ajuns la o înțelegere, iar președintele a decis și a spus că sancțiunile nu se vor aplica acestor două conducte”, a declarat Viktor Orban.
În schimb, Ungaria a acceptat să cumpere gaze naturale lichefiate (GNL) din SUA, contractele fiind evaluate la aproximativ 600 milioane de dolari (518 milioane de euro), potrivit Departamentului de Stat al SUA.
Secretarul de stat american, Marco Rubio, a precizat că scutirea, care asigură continuarea fluxului de petrol și gaz rusesc către Ungaria, va fi valabilă un an.
Vineri, Orban a atribuit obținerea acestei scutiri relației sale personale apropiate cu liderul american, afirmând că aceasta va rămâne în vigoare atât timp cât ambii se află în funcție.
„Acesta este un acord personal între doi lideri. Birocrații scriu ce scriu ei, însă asta nu are nicio importanță”, a afirmat el.
Premierul maghiar a reiterat că accesul continuu la energie rusească este „vital” pentru țara sa și a avertizat că renunțarea bruscă la aceasta ar provoca prăbușirea economiei, afirmație contestată, însă, de critici.
Tot vineri, Orban a declarat că explorează „și alte mijloace de natură non-legală” pentru a evita includerea Ungariei în planul european de eliminare a energiei ruse, fără a oferi detalii.
Uniunea Europeană a stabilit în mai că toate cele 27 de state membre trebuie să înceteze complet achizițiile de energie rusească, inclusiv GNL, până la finalul lui 2027.
În 2024, UE a cheltuit aproximativ 23 miliarde de euro pe combustibili fosili ruși, mai mult decât a cheltuit cu sprijinul militar acordat Ucrainei în.
La începutul anului, 10 țări europene, printre care România, Polonia, țările baltice și Danemarca, au cerut interzicerea totală a gazului rusesc, inclusiv a GNL, argumentând că „capacitatea Rusiei de a-și susține efortul de război este profund legată de veniturile sale din energie.”
Ungaria și Slovacia au respins însă măsurile, susținând că ar afecta economia și competitivitatea UE.
ROMÂNIA
Eurostat: România, între cele patru țări UE care au înregistrat un declin economic în trimestrul trei. Economia țării s-a contractat cu 0,2%
Published
7 hours agoon
November 14, 2025
Produsul intern brut a crescut cu 0,2% în zona euro și cu 0,3% în Uniunea Europeană în trimestrul trei din 2025, comparativ cu precedentele trei luni (când s-a înregistrat un avans de 0,1% în zona euro și de 0,2% în UE), iar România, Lituania, Finlanda și Irlanda sunt singurele state membre UE unde s-a înregistrat un declin al economiei, arată datele preliminare publicate vineri de Oficiul European de Statistică (Eurostat), potrivit Agerpres.
În rândul statelor membre UE pentru care sunt disponibile datele, în trimestrul trei din 2025, comparativ cu precedentele trei luni, cel mai semnificativ avans al economiei s-a înregistrat în Suedia (1,1%), Cipru (0,9%) și Polonia (0,8%), singurele scăderi fiind în România și Lituania (minus 0,2%), Finlanda și Irlanda (minus 0,1%).
Comparativ cu trimestrul trei din 2024, Produsul intern brut a crescut cu 1,4% în zona euro și cu 1,6% în Uniunea Europeană în perioada iulie-septembrie 2025, după un avans de 1,5% în zona euro și de 1,6% în UE, în trimestrul doi din 2025.
În rândul statelor membre UE pentru care sunt disponibile datele, în trimestrul trei din 2025, comparativ cu precedentele trei luni, cel mai semnificativ avans al economiei s-a înregistrat în Irlanda (12,3%), Polonia (3,7%) și Cipru (3,6%), singurul declin fiind în Finlanda (minus 0,9%).
De asemenea, datele Eurostat arată că numărul de angajați a crescut cu 0,1% în zona euro și cu 0,2% în UE, în trimestrul trei din 2025, comparativ cu precedentele trei luni. În trimestrul doi din 2025, numărul de angajați a crescut cu 0,1% în ambele zone.
Comparativ cu trimestrul trei din 2024, numărul de angajați a crescut cu 0,5% în zona euro și cu 0,6% în UE în perioada iulie-septembrie 2025, după un avans de 0,6% în zona euro și de 0,4% în UE, în trimestrul doi din 2025.
Conform datelor publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS), în România, Produsul intern brut a scăzut cu 0,2% în termeni reali în trimestrul III al acestui an, comparativ cu trimestrul precedent, după un avans de 1% în T2 față de T1.
Față de același trimestru din anul 2024, Produsul intern brut a înregistrat o creștere de 1,6%, pe seria brută, și de 1,4% pe seria ajustată sezonier.
În perioada ianuarie-septembrie 2025, economia a crescut cu 0,8% comparativ cu perioada similară a anului trecut, pe seria brută, și cu 1,4% pe seria ajustată sezonier.
PARLAMENTUL EUROPEAN
UE „nu va permite ca indiferența să se instaleze și nu va accepta niciodată normalizarea agresiunii”, promite Roberta Metsola după cele mai recente atacuri rusești asupra Kievului
Published
7 hours agoon
November 14, 2025By
Teodora Ion
Președinta Parlamentului European, Roberta Metsolan, a promis că „nu va permite ca indiferența să se instaleze” în răspunsurile europene la atacurile rusești asupra Ucrainei, condamnând agresiunea Rusiei asupra Kievului din noaptea trecută.
„Scene teribile la Kiev după bombardamentul intens și nediscriminatoriu al Rusiei asupra zonelor rezidențiale, care a avut loc noaptea trecută. Toate gândurile mele sunt alături de victime, inclusiv de copii, și de familiile lor. Alți oameni nevinovați au fost obligați să plătească prețul suprem pentru războiul ilegal al Rusiei. Nu vom permite ca indiferența să se instaleze și nu vom accepta niciodată normalizarea agresiunii. Parlamentul European va continua să fie alături de poporul ucrainean în lupta sa pentru libertate”, a reacționat Roberta Metsola pe rețeaua de socializare X.
Terrible scenes in Kyiv after last night’s sustained, indiscriminate, bombardment of residential areas by Russia.
All my thoughts are with the victims, including the children, and their families.
More innocent people have been forced to pay the ultimate price for Russia’s…
— Roberta Metsola (@EP_President) November 14, 2025
Forțele ruse au lansat vineri un atac masiv asupra Kievului, ucigând patru persoane și rănind 27, printre care și o femeie însărcinată, au raportat autoritățile ucrainene, informează Politico Europe.
„Acesta a fost un atac deliberat și calculat, menit să provoace daune maxime populației și infrastructurii civile”, a spus președintele ucrainean Volodimir Zelenski într-o declarație făcută în dimineața zilei de vineri.
Bombardamentul, care a inclus 430 de drone și 18 rachete balistice, a început la miezul nopții și a continuat până vineri dimineața devreme, cu multiple incendii în jurul Kievului.
„Rușii lovesc clădiri rezidențiale. Există multe clădiri înalte avariate în tot Kievul, în aproape fiecare district”, a spus Tymur Tkachenko, șeful administrației militare din Kiev.
Încălzirea a fost întreruptă în două cartiere după atac, a declarat primarul Kievului, Vitali Klitschko.
Zelenski a declarat că Ucraina răspunde atacurilor Kremlinului cu lovituri în adâncimea teritoriului rus și a îndemnat lumea să oprească Moscova cu sancțiuni și să reaprovizioneze apărarea aeriană a Kievului.
„Rusia este încă în măsură să vândă petrol și să-și construiască planurile. Toate acestea trebuie să înceteze. Se lucrează intens cu partenerii pentru a consolida apărarea aeriană, dar nu este suficient. Avem nevoie de întăriri cu sisteme suplimentare și rachete interceptoare”, a declarat Zelenski.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Ambasadorul Rusiei, convocat la MAE: I-au fost prezentate “dovezi palpabile, ample și solide ale violării spațiului aerian al României” de o dronă rusească (FOTO)

Ungaria va contesta la CJUE planul Bruxelles-ului de eliminare completă a importurilor de energie din Rusia

Eurostat: România, între cele patru țări UE care au înregistrat un declin economic în trimestrul trei. Economia țării s-a contractat cu 0,2%

UE „nu va permite ca indiferența să se instaleze și nu va accepta niciodată normalizarea agresiunii”, promite Roberta Metsola după cele mai recente atacuri rusești asupra Kievului

Corpul European de Solidaritate va beneficia de un buget majorat la 175,3 milioane de euro în 2026 pentru a sprijini activitățile de voluntariat ale tinerilor din UE și țările asociate

Consilierul prezidențial Marius Lazurca a discutat cu ambasadorul Japoniei despre noi proiecte bilaterale, aderarea României la OCDE și întărirea relațiilor Japoniei cu UE și NATO

Emmanuel Macron îl va primi luni pe Volodimir Zelenski la Paris, ocazie cu care va reafirma angajamentul Franței privind garanțiile de securitate

Alexandru Munteanu a prezentat comunității de afaceri franco-române oportunitățile de investiții în R. Moldova: Pentru perioada următoare ne propunem mai multă dereglementare și mai multă inovare

România a fost evaluată pozitiv în Grupul de lucru OCDE pentru integritate publică, anunță președintelui Senatului

Banca Română de Investiții și Dezvoltare se alătură Fondului de Inovare al celor Trei Mări, coordonat de BEI, pentru a stimula companiile din Europa Centrală și de Est
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Bolojan: Vom lucra îndeaproape cu guvernul de la Chișinău. Aderarea la UE, singura opțiune de a răspunde aspirațiilor de viitor și de a crește nivelul de trai în R. Moldova

INTERVIU | Siegfried Mureșan: UE a pierdut din competitivitate față de alte regiuni ale lumii. Creșterea competitivității trebuie să devină o prioritate pentru a menține un standard de viață ridicat

INTERVIU | Siegfried Mureșan, negociator-șef al PE, despre direcția negocierilor interinstituționale și mizele României în viitorul buget al UE (2028–2034): coeziunea și agricultura, pilonii de neclintit ai noului cadru financiar

EXCLUSIVE | NATO Secretary General: America is completely invested in NATO and Romania. The Eastern Sentry starts in the Black Sea because it’s of vital strategic importance to NATO

Noul Guvern al R. Moldova a depus jurământul de învestire. Președinta Maia Sandu: Trebuie să valorificăm „fereastra istorică de oportunitate oferită de integrarea europeană”

Inovația farmaceutică: motor de competitivitate – România în dialog cu Europa, pentru un acces mai bun al pacienților români la terapiile inovative

ARPIM facilitează dialogul cu Europa pentru a valorifica inovația în sănătate: Industria farmaceutică inovatoare – sector strategic pentru acces la tratamente moderne și dezvoltare economică durabilă

România, angajată să asigure o redresare economică sustenabilă. Bolojan: Ne-am propus să atingem anul acesta o țintă de deficit de 8,4%, iar în 2026 de 6%, pentru a ne recâștiga credibilitatea în fața piețelor și a Comisiei Europene

Von der Leyen: 2,7 milioane de europeni sunt diagnosticați anual cu cancer. Am plasat Planul european de combatere a cancerului în centrul UE a Sănătății, cu o alocare de 4 mld. de euro

Comisarul pentru Energie apreciază România pentru leadership-ul regional în soluționarea problemelor comune și anunță un plan pentru consolidarea interconexiunilor energetice și scăderea prețurilor
Trending
SĂNĂTATE1 week agoRețeaua Europeană a Centrelor Oncologice Integrate, lansată oficial la Paris.”Certificarea europeană a Institutului Oncologic din Cluj-Napoca ne poate duce la un nivel superior în lupta împotriva cancerului”, afirmă Patriciu Achimaș-Cadariu
COMUNICATE DE PRESĂ1 week ago30 de elevi olimpici români de la ICHB Pallady au vizitat Parlamentul European din Bruxelles, descoperind valorile și mecanismele democrației europene
ENGLISH1 week agoEXCLUSIVE | NATO Secretary General: America is completely invested in NATO and Romania. The Eastern Sentry starts in the Black Sea because it’s of vital strategic importance to NATO
NATO1 week agoRomânia, reconfirmată ca partener de încredere în NATO. Ministrul Economiei: Să fim nu doar beneficiar de securitate, ci și producător de securitate
ROMÂNIA1 week agoMinistrul Alexandru Rogobete a prezentat, la Health EU Summit, direcțiile strategice pentru dezvoltarea sănătății din România











