Doar unul din cei 31 de guvernatori ai băncilor centrale numiți în funcție anul trecut era femeie, vietnameza Nguyen Thi Hong alăturându-se unui grup care în prezent este compus din 15 femei aflate în fruntea unor bănci centrale, arată un raport al Forumului Oficial al Instituţiilor Financiare şi Monetare (OMFIF), transmite Bloomberg, citat de Agerpres.

Cele 15 femei în posturi de guvernator înseamnă că mai puţin de o zecime din băncile centrale din întreaga lume sunt conduse de femei.

”Chiar dacă atenţia este îndreptată asupra noilor măsuri de politică monetară şi operaţiuni de creditare, băncile centrale nu ar trebui să rămână în urmă cu privire la măsurile destinate să remedieze lipsa de diversitate”, apreciază OMFIF.

Conform unui Eurostat dat publicității în avanpremiera Zilei Internaționale a Femeii, peste 9,5 milioane de persoane ocupau în trimestrul trei al anului 2020 funcții de conducere în Uniunea Europeană. Dintre acestea, 6,2 milioane erau bărbați în vreme ce 3,3 milioane erau femei.

Cu toate că femeile reprezintă aproape jumătate dintre angajații din UE (46%), doar 34% dintre femei ocupau în trimestrul trei funcții de conducere. Totuşi, această pondere a crescut gradual, de la mai puţin de 30% în trimestrul doi din 2002, când s-a început publicarea acestor date.

În rândul statelor membre, cea mai ridicată pondere a femeilor în funcţii de conducere se înregistra în trimestrul trei din 2020 în Letonia (45%), Polonia (44%), Bulgaria, Ungaria, Slovenia şi Suedia (toate cu 42%), Irlanda (38%), Finlanda şi România (ambele cu 37%). La polul opus, aproximativ un sfert dintre femei ocupau o poziţie managerială în Croaţia (24%), Olanda (26%) şi Cipru (27%).

Egailitatea de gen reprezintă o priotate pentru Uniunea Europeană. Acesta este și motivul pentru care Comisia Europeană a prezentat o propunere privind transparența salarială menită să asigure faptul că femeile și bărbații din UE primesc salarii egale pentru o muncă egală.

Propunerea, care este o prioritate politică a președintei von der Leyen, stabilește măsuri de asigurare a transparenței salariale, cum ar fi informarea persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă referitor la salariul pe care urmează să îl primească, dreptul de a cunoaște nivelurile de remunerare a lucrătorilor care prestează aceeași muncă, precum și obligații de raportare a diferenței de remunerare dintre femei și bărbați pentru întreprinderile mari. De asemenea, propunerea facilitează accesul la justiție și consolidează mijloacele prin care lucrătorii își pot revendica drepturile. Angajatorilor nu li se va permite să le solicite persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă istoricul salarial și, la cererea angajaților, vor trebui să furnizeze date anonimizate referitoare la remunerații. Angajații vor avea, de asemenea, dreptul la despăgubiri pentru discriminarea salarială.

Dreptul la egalitatea de remunerare între femei și bărbați pentru aceeași muncă sau pentru o muncă de aceeași valoare este un principiu fundamental al Uniunii Europene încă de la Tratatul de la Roma din 1957.

Departamentul american al Comerțului a anunțat decizia finală de a impune tarife vamale asupra importurilor de tablă din aluminiu din 18 ţări, printre acestea aflându-se și România, anunță Reuters, citat de Agerpres.

Decizia vine după ce secretarul SUA al comerțului de la acea vreme, Wilbur Ross, a anunțat în luna octombrie a anului trecut că Washingtonul va impune noi taxe la importurile de tablă de aluminiu din 18 ţări, în valoare de 1,96 miliarde de euro, după ce autorităţile au stabilit că bunurile au fost vândute sub preţul de producţie.

Cele mai mari tarife vamale, între 49,4% şi 242,8%, sunt aplicate Germaniei.

Brazilia, Croația, Grecia, India, Indonezia, Italia, Oman, România, Serbia, Slovenia, Africa de Sud, Spania, Taiwan și Turcia sunt, de asemenea, vizate de aceste taxe.

Statele Unite au importat în anul 2019 10,058 de tone de tablă de aluminiu în valoare de 29,375,578 de dolari, cu aproape 6000 de tone mai mult față de anul 2018 și cu peste 8000 de tone mai mult față de 2017. 

©trade.gov

Potrivit estimărilor Departamentului american al Comerțului, 83,94% dintre exporturile în SUA efectuate de ALRO S.A. au fost la preț de dumping.

©trade.gov

”A existat o redresare a investiţiilor în producţia internă de tablă de aluminiu în SUA. Întrebarea cheie este dacă majorarea producţiei interne este suficientă pentru a compensa importurile potenţial mai scăzute”, a apreciat Wood Mackenzie, analist la Uday Patel.

China nu se află pe listă întrucât SUA au impus deja tarife vamale la produsele din aluminiu importate din statul asiatic.

În 23 martie 2018 au intrat în vigoare tarife vamale americane, de 25% la importurile de oţel şi de 10% la importurile de aluminiu, iar începând cu data de 1 iunie au fost aplicate şi producătorilor din UE.

În încercarea de a stinge aceste disensiuni ale căror urmări se resimțeau pe piața comercială internațională, fostul președinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker a avut la 25 iulie 2018 o întrevedere cu președintele american Donald Trump, la Casa Albă, în urma căreia cele două părți au convenit în cadrul unei declarații comune să nu impună noi tarife, nici pentru autoturisme sau piese de schimb.

Începând cu luna iulie a anului 2018, UE și SUA au lucrat prin intermediul Grupului de lucru executiv UE – SUA pentru a pune în aplicare acțiunile convenite în declarație.

Odată cu schimbarea administrației la Casa Albă, Uniunea Europeană speră că aceste divergențe comerciale vor fi soluționate. 

Consiliul Europei a constatat ”progrese insuficiente” din partea Austriei în materie de luptă împotriva corupției în mediile judiciare sau politice, arată un raport al GRECO, organism al Consiliului Europei, arată AFP, citat de Agerpres.

Conform acestui raport, Austria a pus în practică într-un mod satisfăcător doar două din cele 19 recomandări ale GRECO, propuse în 2017.

GRECO arată prin documentul mai sus amintit că ”nivelul foarte slab de conformitate” cu recomandările sale ”nu a evoluat”, atât în ceea ce privește ”transparența procesului legislativ”, cât și în ceea ce privește ”un cod de conduită pentru deputați” care vizează chestiunile precum conflicte de interese sau declarații de avere.

Referitor la judecători şi procurori, raportul consideră ”regretabil că un număr considerabil de măsuri” avute în vedere din 2018 ”nu au fost încă finalizate”.

De asemenea, raportul GRECO menţionează lacunele din procesele de selecţie a magistraţilor şi de evaluare a lor, chiar dacă există ”progrese” legate de noile dispoziţii care le interzic să ocupe simultan funcţii politice sau de principiile deontologice.

În acest context, GRECO solicită Austriei să prezinte cât mai rapid, dar nu mai târziu de 30 septembrie 2021, un raport cu privire la punerea în practică a recomandărilor acestui organism.

Austria a fost dominată în ultimii ani de mai multe scandaluri de corupție.

Citiți și:

Politico Europe: România, devansată de Polonia, Bulgaria și Austria în topul statelor care provoacă cele mai multe îngrijorări privind statul de drept în UE

Cu trei săptămâni în urmă, domiciliul ministrului de finanţe Gernot Blümel, un aliat apropiat al cancelarului Sebastian Kurz, a fost percheziţionat de procurorii anticorupţie care îl tratează ca suspect în legătură cu posibile donaţii pentru Partidul Popular austriac (ÖVP).

Procurorii verifică dacă, în coaliţia precedentă formată din ÖVP şi Partidul Libertăţii, s-a ajuns la un acord între oficialităţi guvernamentale şi compania Novomatic, specializată în aparate de jocuri de noroc pentru cazinouri, pentru a numi un membru al conducerii Casinos Austria în schimbul acordării licenţelor pentru Novomatic.