INTERNAȚIONAL
Premierul grec, despre noul acord financiar: “Suntem foarte mulţumiţi”
Published
12 years agoon
By
REDACTIAPremierul grec, Lucas Papademos, s-a declarat marţi “foarte satisfăcut” că a putut obţine promisiunea unui plan de salvare fără precedent pentru a evita falimentul ţării sale şi a dat asigurări că reformele promise în schimb vor fi realizate după alegeri.
“Suntem foarte mulţumiţi” de acordul privind ştergerea a 107 miliarde deeuro din datoria publică de către băncile private creditoare şi de promisiunea unor împrumuturi publice în valoare de 130 de miliarde de euro până la sfârşitul lui 2014, a declarat el, la finalul reuniunii de la Bruxelles a miniştrilor de Finanţe din zona euro.
“Trebuie să punem în aplicare programul la timp şi în mod eficient”, a precizat şeful Guvernului grec. Guvernul actual “este hotărât să o facă şi sunt convins că după alegeri Guvernul va fi la fel de hotărât să pună în aplicare programul, deoarece este în interesul poporului grec”, a adăugat el.
Sursa articol: Mediafax.ro
Sursa foto: en.wikipedia.org
You may like
Grupul PPC deschide un nou capitol în telecomunicații în Grecia: Va dezvolta până în 2025 rețele de fibră optică pentru 1,7 milioane de locuințe și firme
Congres PPE/ Premierul Greciei: Trebuie să ne asigurăm că nimic nu se întâmplă în Europa fără participarea activă a familiei noastre politice
Marcel Ciolacu, discuții cu omologul grec Kyriakos Mitsotakis: România și Grecia au o legătură specială și pot juca împreună un rol cheie la nivel regional
“Mă bucur că ești bine, Kyriakos”: Klaus Iohannis, primul lider din UE care s-a întâlnit cu premierul Greciei după atacul Rusiei de la Odesa din timpul întâlnirii cu Zelenski
Grecia speră să joace un rol mai central în asigurarea securității UE după misiunea în Marea Roșie, menționează ministrul elen al apărării
Marcel Ciolacu: Prietenia dintre România şi Grecia este reflectată de o agendă „extrem de bogată” de contacte politico-diplomatice bilaterale și la nivelul UE și al NATO
REPUBLICA MOLDOVA
Ministerul de Externe al R. Moldova l-a înștiințat pe ambasadorul Rusiei la Chișinău că expulzează un diplomat rus ca urmare a organizării alegerilor prezidențiale din Rusia pe teritoriul Transnistriei
Published
46 mins agoon
March 19, 2024By
Teodora IonAmbasadorul Rusiei la Chișinău, Oleg Vasneţov, a fost convocat marți la sediul Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Moldova, pentru a i se aduce la cunoștință protestul față de deschiderea secțiilor de votare în Transnistria la alegerile prezidențiale din Rusia și pentru a fi înștiințat că un diplomat rus a fost declarat persona non-grata și că trebuie să părăsească teritoriul Republicii Moldova, anunță Deschide.md și Radio Chișinău, conform Agerpres.
”Ambasadorului i-a fost exprimat protestul în legătură cu organizarea alegerilor prezidențiale din Federația Rusă pe teritoriul regiunii transnistrene a Republicii Moldova contrar poziției autorităților moldovenești. În acest context, ambasadorului Federației Ruse i-a fost înmînată nota prin care un colaborator al Ambasadei a fost declarat persoană indezirabilă (non grata) pe teritoriul Republicii Moldova și urmează să părăsească țara”, precizează Ministerul Afacerilor Externe din Republica Moldova într-un comunicat.
Rusia a deschis şase secţii de votare în stânga Nistrului la alegerile prezidenţiale din weekend, în oraşele Tighina, Tiraspol, Rîbniţa şi Grigoriopol.
De altfel, țara noastră nu a recunoscut rezultatele acestor alegeri în urma cărora Putin și-a asigurat încă șase ani la Kremlin, descriind scrutinul electoral ca fiind incorect, nedemocratic, în linie cu poziția Uniunii Europene, care a adoptat noi sancțiuni contra Moscovei în contextul morții opozantului rus Aleksei Navalnîi.
Nu este prima dată când această țară care a ales parcursul european dă dovadă de curaj și hotărâre și expulzează diplomați ruși ca formă de sancționare a încercărilor Moscovei de destabilizare a Republicii Moldova.
Ultimul astfel de eveniment a avut loc în luna iulie a anului 2023, când Chișinăul a anunţat că numărul diplomaţilor acreditaţi şi al angajaţilor ”tehnico-administrativi” care activează în cadrul Ambasadei Federaţiei Ruse la Chişinău a fost redus de la peste 80 de persoane la 25.
Încercări ale Rusiei de a destabiliza Republica Moldova au fost observate și în urmă cu câteva săptămâni, Kremlinul folosindu-se tot de Transnistria.
La acel moment, Chișinăul, Bucureștiul și Washingtonul au respins tentativele, România și SUA reiterându-și sprijinul pentru ”suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova”.
SUA
Trump afirmă că Putin a fost “probabil” implicat în moartea lui Navalnîi și speră că nu va avea de ales între “înghițirea” Ucrainei de către Putin și trimiterea de arme Kievului
Published
5 hours agoon
March 19, 2024Fostul președinte american Donald Trump a declarat că președintele rus Vladimir Putin a fost “probabil” implicat în moartea liderului opoziției Aleksei Navalnîi, care a murit luna trecută într-o închisoare din Arctica, sperând că, în cazul în care va fi reales președinte al SUA, să nu fie nevoit să aleagă între “înghițirea” Ucrainei de către Putin și trimiterea de arme Kievului.
“Nu știu, dar poate, adică posibil, aș putea spune probabil, nu știu”, a divagat candidatul republican la președinția SUA într-un interviu acordat postului Fox News, când a fost întrebat dacă Putin poartă responsabilitatea pentru moartea lui Navalnîi.
“Este un om tânăr, așa că, statistic, ar fi trăit mult timp… așa că s-a întâmplat ceva neobișnuit”, a adăugat Trump, potrivit Politico Europe.
Navalnîi, principala figură a opoziției asediate din Rusia, a murit la 16 februarie într-o colonie penală. UE și SUA au acuzat în mod direct Rusia pentru moartea lui Navalnîi, îndreptându-se spre impunerea de noi sancțiuni împotriva Kremlinului.
Dar Trump, care domină alegerile primare prezidențiale republicane și care îl conduce în prezent pe actualul președinte democrat Joe Biden în sondajele pentru alegerile prezidențiale în mai multe state cheie, a menținut până acum o linie blândă față de Putin, care a desfășurat o invazie la scară largă în Ucraina de mai bine de doi ani.
De asemenea, Trump s-a angajat în mod repetat să oprească ajutorul acordat Ucrainei și să forțeze Kievul să se așeze la masa negocierilor cu Rusia – o poziție care alimentează anxietatea în rândul aliaților occidentali care se tem de un al doilea mandat al lui Trump. Această poziție a fost întărită recent de premierul maghiar Viktor Orban, care s-a întâlnit cu liderul republican în fieful său din Florida. Liderul de la Budapesta a apreciat că, dacă va fi reales, Trump nu va da niciun cent Ucrainei și are un “plan detaliat” pentru a pune capăt războiului, care se potrivește cu interesele Ungariei.
În timpul interviului, Trump a declarat că speră că nu va trebui să aleagă între “înghițirea” Ucrainei de către Putin și trimiterea de arme Kievului.
“Sper că nu se va ajunge la asta”, a spus el, susținând din nou că războiul “nu s-ar fi întâmplat niciodată” sub președinția sa.
Temându-se de o atitudine dezangajată a unei potențiale administrații Trump, președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a oferit să meargă cu Trump “în prima linie a frontului” din Ucraina pentru a vedea impactul războiului Rusiei.
Trump, care încearcă să fie reales, a stârnit indignare în rândul partenerilor occidentali după ce a sugerat că Statele Unite ar putea să nu-i protejeze pe aliații NATO care nu cheltuiesc suficient pentru apărare de o potențială invazie rusă. Aceste afirmații au stârnit reacții de îngrijorare din partea liderilor europeni, în frunte cu președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Olaf Scholz.
NATO
Klaus Iohannis a aprobat tranzitarea teritoriului României a unor echipamente donate de Finlanda Ucrainei și instruirea a 50 de militari ucraineni
Published
6 hours agoon
March 19, 2024Birourile reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au luat act, luni, de o scrisoare din partea preşedintelui Klaus Iohannis, prin care informează Parlamentul că a aprobat tranzitarea teritoriului naţional a unor echipamente şi bunuri materiale donate de către Finlanda Ucrainei şi instruirea unui număr de aproximativ 50 de militari ucraineni.
“În conformitate cu prevederile art. 119 din Constituţia României şi ale Legii nr. 291/2007 privind intrarea, staţionarea, desfăşurarea de operaţiuni sau tranzitul forţelor armate străine pe teritoriul României, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, la propunerea prim-ministrului României, după consultarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, am aprobat tranzitarea teritoriului naţional a echipamentelor şi bunurilor materiale donate de către Finlanda Ucrainei şi instruirea unui număr de aproximativ 50 de militari ucraineni, vizând pregătirea pentru cunoaşterea, utilizarea şi întreţinerea echipamentelor donate”, se arată în documentul trimis Parlamentului de şeful statului, relatează Agerpres.
Fondurile financiare necesare au fost asigurate din bugetul alocat Ministerului Apărării Naţionale, care va efectua demersurile pentru recuperarea cheltuielilor înregistrate în cadrul mecanismului stabilit la nivelul misiunii de asistenţă militară a Uniunii Europene în sprijinul Ucrainei (EUMAM Ucraina), se arată în document.
Potrivit scrisorii, ca răspuns la agresiunea rusă împotriva Ucrainei au continuat acţiunile de sprijinire la nivelul NATO şi al Uniunii Europene pe multiple planuri a Ucrainei şi a cetăţenilor acesteia, incluzând eforturi de natură politico-diplomatică, economică, financiară, umanitară sau sectorială, dar şi pentru promovarea aplicării instrumentelor dreptului internaţional sau combaterea crizei alimentare globale. Acest curs de acţiune a dus la consolidarea solidarităţii euroatlantice şi la adaptarea eforturilor în ceea ce priveşte politica de securitate şi apărare, din perspectiva creşterii resurselor şi a implicării operaţionale în regiune, a transmis preşedintele.
Documentul a fost trimis Comisiilor pentru apărare spre informare, urmând să fie înscris pe ordinea de zi a următorului plen comun al Parlamentului.
Președintele Klaus Iohannis a anunțat săptămâna trecută, într-o declarație de presă susținută la Palatul Cotroceni, că a decis să intre în competiția pentru funcția de secretar general al Alianței Nord-Atlantice, evocând momentul important al marcării a 20 de ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică, pilonul de stabilitate și securitate reprezentat de România pe flancul estic prin alocarea a 2% și a 2,5% din PIB pentru apărare, sprijinul pentru Ucraina, dar și contribuție valoroasă a Europei de Est în discuțiile și deciziile adoptate în cadrul NATO.
“Am decis să intru în competiție pentru funcția de secretar general al NATO. Îmi asum această candidatură în numele României cu toată responsabilitatea, iar această decizie are la bază performanța României, experiența acumulată pe parcursul celor două mandate de președinte al României, înțelegerea profundă a provocărilor cu care se confruntă NATO, Europa, și în special regiunea noastră, și angajamentul meu ferm față de valorile și obiectivele fundamentale ale NATO“, a spus președintele, devenind primul lider care își asumă oficială o candidatură la șefia Alianței, deși premierul demisionar olandez Mark Rutte este vehiculat ca favorit și beneficiază de susținerea Statelor Unite, Germaniei, Franței și Marii Britanii.
Cele trei sarcini cardinale al NATO – apărarea și descurajarea, cooperarea cu partenerii, prevenirea și gestionarea crizelor -, victoria Ucrainei în lupta sa existențială și aderarea sa la NATO și UE, interoperabilitatea și baza industrială de apărare, finanțarea apărării, reziliența, dialog consolidat între structurile politice și militare ale Alianței, întărirea parteneriatului NATO – UE, creșterea investițiilor în inovare și reprezentarea geografică echilibrată în pregătirea deciziilor – reprezintă decalogul pe care președintele Klaus Iohannis îl propune după ce și-a anunțat candidatura pentru funcția de secretar general al NATO.
Concrete & Design Solutions
PE face primul pas spre aprobarea normelor care îmbunătățesc condițiile de muncă pentru lucrătorii de pe platforme
Ministerul de Externe al R. Moldova l-a înștiințat pe ambasadorul Rusiei la Chișinău că expulzează un diplomat rus ca urmare a organizării alegerilor prezidențiale din Rusia pe teritoriul Transnistriei
Siegfried Mureșan propune rectificarea bugetului UE 2024 pentru a include Facilitatea pentru Ucraina: Obiectivul meu este să obținem un vot final înainte de începerea campaniei pentru alegerile europene
Țările din UE au ajuns la un acord pentru sancționarea coloniștilor evrei extremiști care acționează împotriva palestinienilor
Irakul dorește să atragă investiții românești, anunță Nicolae Ciucă după întâlnirea cu o delegație a Parlamentului acestei țări: Puteți conta pe sprijinul nostru în reformarea instituțiilor și reconstrucție economică
Ministerul Educației investește 30 milioane de euro prin PNRR în construcția de campusuri școlare rurale
Teatrul Vienez de Copii într-o nouă stagiune. Comedia „Slugă la doi stăpâni” de Carlo Goldoni, adusă la rampă în nouă reprezentații
PE a adoptat cu o majoritate covârșitoare raportul privind crearea unui sistem de îmbunătățire a capacității de transport pe calea ferată, pentru care Marian-Jean Marinescu a fost raportor din partea grupului PPE
Trump afirmă că Putin a fost “probabil” implicat în moartea lui Navalnîi și speră că nu va avea de ales între “înghițirea” Ucrainei de către Putin și trimiterea de arme Kievului
La o zi după realegerea lui Putin, miniștrii de externe din UE au ajuns la un acord politic pentru noi sancțiuni împotriva Rusiei ca urmare a morții lui Navalnîi
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
Luminița Odobescu: Nu este nevoie să comentez rezultatele alegerilor prezidenţiale din Rusia. Ştim cu toţii că aceste alegeri nu au fost nici corecte, nici democratice, nici libere
Invocând Declarația Universală a Dreptului Omului, Antony Blinken anunță ”o foaie de parcurs democratic cu recomandări pentru a-i ajuta pe oameni să devină mai rezilienți” în fața dezinformării
Raport NATO: 78% dintre români susțin creșterea sau menținerea bugetului apărării. România nu a cheltuit, în 2023, cei 2,5% din PIB alocați apărării
Raport NATO: La 20 de ani de la aderare, 82% dintre români ar vota ca România să rămână membru NATO. Peste 80% susțin ca America și Europa să lucreze împreună pentru securitatea euro-atlantică
Într-o rezoluție a cărei negociere a fost coordonată de Traian Băsescu, PE solicită Rusiei să returneze României tezaurul național, iar subiectul să fie inclus pe agenda diplomatică UE-Rusia
Borboly Csaba, Hargita Megye Tanácsának elnöke, támogatja egy jogsértési eljárás bevezetését azon uniós országok ellen, amelyek nem veszik komolyan a nagyragadozók által az állatállományban vagy a termesztett növényekben okozott károk megtérítését
Premierul Franței consideră că o victorie a Rusiei în Ucraina ar fi ”un cataclism” pentru francezi. Adunarea Națională a votat în favoarea acordului de securitate dintre Paris și Kiev
Marcel Ciolacu: Vreau ca 2026 să fie anul aderării noastre la OCDE. Este unul dintre principalele proiecte de țară pentru România
Klaus Iohannis asigură că nu intenționează să își scurteze mandatul prezidențial în contextul speculațiilor candidaturii sale la vârful NATO sau UE
Comisia Europeană va recomanda începerea negocierilor de aderare la UE cu Bosnia și Herțegovina, după ce a constatat că țara ”poate îndeplini criteriile de aderare”, anunță Ursula von der Leyen
Trending
- Cristian Bușoi1 week ago
Eurodeputatul Cristian Bușoi avertizează Comisia Europeană: Reducerea cu 1 miliard de euro a programului EU4Health este îngrijorătoare
- EDITORIALE7 days ago
“Game changer”: La 35 de ani de la căderea Cortinei de Fier, un est-european, Klaus Iohannis, intră în cursa pentru secretar general NATO. Ce înseamnă asta pentru Europa, SUA și România
- NATO7 days ago
Klaus Iohannis, la 20 ani de la aderarea României la NATO: Am decis, în numele României, să intru în competiția pentru funcția de secretar general al Alianței
- EUROPARLAMENTARI ROMÂNI5 days ago
Într-o rezoluție a cărei negociere a fost coordonată de Traian Băsescu, PE solicită Rusiei să returneze României tezaurul național, iar subiectul să fie inclus pe agenda diplomatică UE-Rusia
- NATO1 week ago
“NATO”-izarea Europei: Drapelul Suediei a fost înălțat la sediul Alianței. De acum, NATO protejează 96% din cetățenii Uniunii Europene