Cancelarul german Friedrich Merz, aflat joi la Londra, a respins două dintre propunerile Comisiei Europene privind noile resurse proprii ale Uniunii Europene în viitorul buget multianual al blocului, subliniind că “în esență” UE trebuie “să se descurce cu banii pe care îi are”.

În planul prezentat miercuri, Comisia a propus o taxă europeană pe marile companii cu cifră de afaceri ridicată și un fond de criză de 400 de miliarde de euro, care ar putea fi finanțat prin împrumuturi comune. Propunerea a dat startul negocierilor care vor dura doi ani între executivul european, capitalele naționale și Parlamentul European — toate acestea fiind nevoite să ajungă la un acord pentru ca bugetul să poată fi aprobat, amintește Politico Europe.

„Nu se pune problema ca Uniunea Europeană să taxeze companiile, pentru că nu are bază legală pentru asta”, a declarat Merz într-o conferință de presă comună cu premierul britanic Keir Starmer la Londra, cu care a semnat un tratat istoric de prietenie post-Brexit între Regatul Unit și Germania.

„Pot exclude posibilitatea ca Germania să urmeze această cale. Nu vom face acest lucru”, a insistat el.

Cancelarul a mai spus că Uniunea Europeană devine prea dependentă de datoria comună, explicând că, deși a fost „permisă ca excepție” în timpul pandemiei de Covid-19, turbulențele au devenit „noua normalitate” și nu mai justifică astfel de împrumuturi.

Germania — care s-a opus de mult timp ideii de împrumuturi comune garantate de toate cele 27 de state membre, mai ales pentru că Berlinul ar ajunge să răspundă pentru datoriile asumate de țările mai cheltuitoare — a cedat în timpul crizei pandemice, Angela Merkel acceptând atunci împrumuturi comune ca măsură unică pentru redresarea economică.

Oficialii Comisiei au sugerat în această săptămână că fondul permanent de criză al UE ar putea fi finanțat în același mod. Însă opoziția reînnoită a Germaniei pare din nou de neclintit.

„Uniunea Europeană trebuie, în esență, să se descurce cu banii pe care îi are. De aceea va urma o luptă destul de dură în următorii doi ani“, a declarat Merz.

Comisia Europeană a adoptat miercuri propunerea sa de buget multianual al UE 2028-2034, “un buget pentru o nouă epocă, care se ridică la nivelul ambiției Europei” cu o anvelopă propusă de 2.000 de miliarde de euro, o sporire de la 1,1% din PIB-ul statelor UE la 1,26% și o creștere cu peste 50% față de cadrul financiar multianual (CFM) anterior și mai mare decât alocările decise în urmă cu cinci ani ce au cuprins și fondul de redresare și reziliență.

Bugetul propus de executivul european pentru ciclul 2028-2034 este structurat pe trei piloni. Primul pilon prevede comasarea politicilor tradiționale (agricultură și coeziune) sub forma unor planuri de parteneriat naționale și regionale cu o anvelopă de 865 de miliarde de euro, urmat de pilonul competitivității (cu accent pe inovație, securitate, apărare și spațiu) cu o alocare de 410 miliarde de euro și de pilonul Europei globale, cu o putere financiară de 200 de miliarde de euro care include parteneriatele globale, extinderea și un fond special de 100 de miliarde de euro pentru Ucraina.

Pentru a finanța această creștere, executivul european a prezentat trei noi taxe.

Deși, conform tradiției, contribuțiile directe ale statelor membre vor acoperi cea mai mare parte a bugetului, von der Leyen propune și introducerea unor taxe noi la nivelul UE – pe deșeuri electrice, tutun și profiturile companiilor – pentru a permite Bruxelles-ului să genereze venituri proprii suplimentare, în scopul rambursării datoriei post-Covid, estimată la un cost anual de 25–30 de miliarde de euro.

Liderul celei mai mari economii din Uniunea Europeană a felicitat-o totuși pe președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru un aspect din propunerea de buget.

„Propunerea aflată acum pe masă este bună dintr-un punct de vedere, și anume că proporțiile între diferitele cheltuieli vor fi reechilibrate”, a spus el, referindu-se la creșterea alocărilor pentru apărare.

Cancelarul german îl va primi miercurea viitoare, la Berlin, pe președintele francez, Emmanuel Macron, într-o întâlnire în care problemele internaționale vor reprezenta principalul punct pe agenda discuțiilor.

Deplasarea președintelui francez în Germania se va produce la o săptămână după ce Comisia Europeană a adoptat miercuri propunerea sa de buget multianual al UE 2028-2034

Guvernul german a anunțat imediat după publicarea acestei propuneri că se va opune creșterii bugetului european pentru ciclul 2028-2034.

“O creștere substanțială a bugetului UE este inacceptabilă într-un moment în care toate statele membre depun eforturi considerabile pentru a-și consolida bugetele naționale. Acesta este motivul pentru care nu vom putea accepta propunerea Comisiei”, a declarat miercuri seară, într-un scurt comunicat, purtătorul de cuvânt al guvernului, Stefan Kornelius.

Este cunoscut faptul că Berlinul și Parisul, cei mai mare contributori la bugetul Uniunii, joacă un rol cheie în definirea priorităților și alocărilor bugetare ale Uniunii.

Noul președinte al României, Nicușor Dan, se află în centrul unui „triunghi amoros” politic, fiind curtat de partidele pan-europene ale președintelui francez Emmanuel Macron și ale cancelarului german Friedrich Merz, care își doresc ca acesta să li se alăture, relatează Politico Europe într-un material dedicat acestei chestiuni.

Dan poartă discuții cu reprezentanți ai mișcării liberale Renew, susținută de Macron, dar și ai Partidului Popular European (PPE), de centru-dreapta, în timp ce cântărește care dintre familiile politice europene i s-ar potrivi cel mai bine.

În calitate de politician independent, fără un partid propriu, Dan nu are un loc automat în peisajul politic european, spre deosebire de alți lideri care participă la reuniunile „familiilor” lor politice pentru a discuta idei și priorități comune, invocă sursa citată.

El este, de asemenea, un trofeu râvnit pentru centrul politic european, după ce a învins în alegerile prezidențiale din mai provocarea populistului de extremă dreapta George Simion.

Alegerea lui Dan privind afilierea politică europeană este semnificativă, întrucât poate influența dinamica liderilor la masa Consiliului European de la Bruxelles. Chiar dacă Dan va rămâne liber să își urmeze propriile priorități, membrii partidelor politice europene se întâlnesc în mod regulat înaintea summit-urilor liderilor pentru a-și coordona pozițiile, a elabora strategii pe termen lung, dar și pentru a construi rețele de relații și conexiuni sociale.

La Consiliul European de luna trecută de la Bruxelles, Dan a fost invitat atât la reuniunea premergătoare a grupului Renew, cât și la cea a PPE. Inițial anunțase că va participa la ambele, dar ulterior s-a răzgândit și nu a mers la niciuna.

El a motivat “nu ar fi fost politicos” să treacă de la o reuniune la alta în contextul în care la întâlnirile celor două familii politice europene care l-au invitat pe șeful statului român să participe se discută “chestiuni sensibile”.

Șeful statului a mai arătat că la Consiliul European următor va decide la summitul cărei familii europene va participa.

“Inițial am zis că particip, numai că ulterior, pentru că se discută chestiuni sensibile, nu ar fi fost politicos să trec dintr-o reuniune în alta și o să decid unde o să merg la consiliul următor, de aceea nu am mers la niciunul dintre ei”, a explicat Nicușor Dan, în cadrul unor declarații de presă, răspunzând unei întrebări din partea CaleaEuropeană.ro.

Nicușor Dan a fost invitat să participe joi, în ajunul Consiliului European de vară, la summit-urile a două familii politice europene, respectiv Partidul Popular European și formațiunea liberală Renew Europe, fiind pentru prima dată când un șef al statului român este curtat de două formațiuni politice paneuropene.

Inițial, Nicușor Dan a confirmat că va participa, în calitate de invitat, la reuniunile Partidului Popular European (PPE) care precedă summit-urile Consiliului European.

Ulterior, purtătorul de cuvânt al grupului Renew Europe, Catherine Laurence Martens-Preiss, a confirmat într-un răspuns pentru CaleaEuropeană.ro că președintele Nicușor Dan va participa la reuniunea liberalilor europeni, înainte ca acesta să se răzgândească.

Participarea la reuniunile de familie politică înaintea summiturilor Consiliului European este o practică uzuală la nivelul Uniunii Europene, liderii statelor membre discutând în prealabil teme de interes comun în cadrul grupărilor politice europene din care fac parte.

Nicușor Dan a candidat ca independent la alegerile prezidențiale, nefiind membru al unui partid politic. El a fondat în urmă cu aproape un deceniu Uniunea Salvați România, pe care ulterior a părăsit-o. După alegerile europene din 2019, USR s-a afiliat familiei politice a liberalilor europeni și face parte din grupul Renew Europe din Parlamentul European.

Atât PPE, cât și Renew Europe și-au exprimat susținerea pentru Nicușor Dan în turul al doilea al alegerilor prezidențiale.

Președintele Consiliului European, Antonio Costa, a apreciat miercuri într-un interviu pentru agenția de presă portugheză Lusa, din țara natală, că acordul la care aliații NATO au ajuns săptămâna trecută de a crește cheltuielile militare la 5% din PIB ar trebui să aibă un impact pozitiv asupra negocierilor comerciale dintre UE și Statele Unite, exprimându-și speranța că acesta vor fi finalizate „rapid și cu succes”, anunță Agerpres.

În interviul acordat pentru Lusa, realizat în contextul în care au trecut șase luni de când și-a preluat mandatul de președinte al Consiliului European, Antonio Costa a reliefat consecințele incertitudinii asupra economiei, menționând că este crucial să se „ofere rapid claritate” cu privire la viitorul relației comerciale transatlantice.

„Este evident că acordul la care europenii au ajuns cu americanii în cadrul NATO, chiar și rezolvând principala problemă din relațiile lor (…), nu poate decât să influențeze pozitiv negocierile comerciale. Aș spune chiar că o consecință logică a acordului încheiat în cadrul NATO este un efect pozitiv asupra negocierilor comerciale”, a adăugat el.

Președintele Consiliului European a mai reliefat nevoia ca UE să mențină statul bunăstării în acest efort de reînarmare, în caz contrar ar fi „sinucidere curată”.

„Cei care spun că trebuie să alegem între statul bunăstării și cheltuielile pentru apărare propun sinuciderea colectivă, deoarece nimeni nu se mobilizează pentru apărare decât dacă este vorba să-și protejeze modul de viață. Iar ceea ce definește modul nostru de viață european este tocmai existența acestui stat puternic al bunăstării. Acest lucru este absolut esențial, deoarece apărarea nu înseamnă doar cheltuieli militare – ci reprezintă mobilizarea societății în ansamblu pentru a se apăra. Și ce înseamnă pentru societate să se apere? Înseamnă să-și apere valorile și modul de viață”, a adăugat Antonio Costa.

Liderii țărilor membre NATO, reuniți la Haga, și-au luat angajamentul de a investi anual 5% din PIB pentru apărare până în 2035, în cadrul unui summit menit să-l mulțumească pe Donald Trump.

Doar că cedarea în fața cererilor președintelui american cu privire la aspectele necomerciale nu reprezintă o garanție a reducerii tarifelor.

Trump nu a dat niciun semn că va ține cont de apelurile președintelui francez Emmanuel Macron de a pune capăt războiului comercial dintre SUA și Uniunea Europeană, menționând zilele trecute că nu crede că este necesar să extindă armistițiul tarifar dincolo de termenul limită de 9 iulie, explicând că preferă, în schimb, să informeze părțile printr-o scrisoare cu privire la tarifele pe care le-a hotărât și pe care acestea trebuie să le plătească.

Schița unui acord comercial între UE și SUA prinde contur. Acesta ar urma să conțină un tarif de bază de 10 % din partea SUA, scutiri pentru anumite industrii și un angajament „în avans” al SUA de a reduce tarifele, au declarat patru diplomați pentru Politico.

Un prim acord politic, fără caracter obligatoriu, poate fi încheiat înainte de termenul limită de 9 iulie stabilit de președintele american Donald Trump pentru încheierea unui acord sau pentru aplicarea unor tarife „reciproce” de 50 %. Dar mai sunt încă multe detalii de pus la punct în cele câteva zile rămase, au declarat diplomații după ce au fost informați luni de înalți funcționari ai Comisiei Europene, Björn Seibert și Sabine Weyand.

Chiar dacă un astfel de „acord de principiu” este încheiat, se așteaptă ca multe detalii și dezacorduri să rămână nerezolvate după termenul limită.

Potrivit diplomaților, Bruxelles-ul face presiuni pentru a obține un angajament din partea SUA de reducere tarifară „în avans” la momentul acordului de principiu. Aceasta ar semăna cu o înțelegere deja încheiată de Regatul Unit cu Washingtonul, care a oferit scutiri tarifare pentru exporturile de automobile și oțel în timp ce discuțiile privind un acord global continuă. O serie de țări UE au declarat Comisiei că fără astfel de scutiri nu ar fi posibil niciun fel de acord.

Cu alte cuvinte: Statele Unite vor trebui să cedeze pentru ca UE să accepte un nivel de bază de 10 %.

Comisarul european pentru comerț, Maroš Šefčovič, se deplasează joi la Washington pentru o rundă decisivă de discuții cu reprezentantul SUA pentru comerț, Jamieson Greer. Acesta urmează să informeze vineri țările UE cu privire la rezultatul negocierilor.

În această rundă potențial decisivă, se așteaptă ca Šefčovič să semnaleze că UE încă speră să reducă tariful de bază de 10% pe care Trump l-a impus majorității partenerilor comerciali ai SUA în aprilie. Cu toate acestea, în anumite condiții, blocul va spune că ar putea accepta procentul de 10 %, potrivit diplomaților, cărora li s-a acordat anonimatul pentru a vorbi sincer despre discuțiile cu ușile închise.

În al doilea rând, UE face presiuni pentru reducerea taxelor pentru sectoare-cheie, cum ar fi produsele farmaceutice, semiconductorii, alcoolul și aeronavele comerciale – așa cum a solicitat cancelarul german Friedrich Merz. Cu toate acestea, Comisia „consideră că șansele ca acest lucru să se întâmple sunt destul de mici”, a declarat unul dintre diplomați.