Premierul Sloveniei, Robert Golob, a subliniat forța unității, cooperării și solidarității europene atunci în se confruntă cu provocări precum agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei și criza energetică.
Într-un discurs susținut în fața eurodeputaților reuniți în sesiune plenară la Strasbourg pentru a dezbate, printre altele și viitorul Europei, acesta a sublinait că Uniunea trebuie să abordeze problema prețurilor ridicate la energie și să implementeze un cadru de reglementare care să reducă speculațiile pe piața energiei în beneficiul consumatorilor.
Tranziția ecologică este singura cale de urmat pentru a aborda autonomia energetică și schimbările climatice, a spus Golob. În viziunea sa, UE poate face un salt semnificativ înainte dacă acționează cu ambiție în ceea ce privește energiile regenerabile și infrastructura.
Prim-ministrul Golob și-a exprimat angajamentul ferm față de statul de drept în Slovenia și în alte state membre ale UE, precum și față de libertatea presei, și a declarat că este imperativ să se lupte împotriva discursului instigator la ură și a știrilor false finanțate de interese speciale și de adversarii politici.
În ceea ce privește extinderea, acesta a subliniat necesitatea de a stabiliza Balcanii de Vest, tot mai mult sub presiunea propagandei și a influenței Rusiei de la începutul războiului din Ucraina, menținând procesul de integrare în Europa a statelor din regiune. În acest sens, el și-a exprimat sprijinul ferm pentru acordarea statutului de țară candidată Bosniei și Herțegovinei, oferind o perspectivă europeană cetățenilor săi, fapt ce va aduce schimbări pozitive în țară.
Aceasta este cea de-a șaptea dezbatere organizată de Parlamentul European sub deviza ”Aceasta este Europa” pentru a afla viziunea liderilor cu privire la viitorul Uniunii Europene. La precedentele evenimente au participat: premierul estonian Kaja Kallas (în martie), premierul italian de la acea vreme Mario Draghi (în mai), prim-ministrul irlandez Micheál Martin (în prima ședință plenară din iunie), premierul croat Andrej Plenković (în a doua ședință plenară din iunie), premierul grec Kyriakos Mitsotakis (în iulie) și premierul finlandez Sanna Marin (în septembrie).
