Connect with us

U.E.

Premierul spaniol Pedro Sanchez cere UE să lanseze un ”Plan Marshall” pentru salvarea economiei europene: Trebuie să articulăm un mare plan de reconstrucție

Published

on

© Council of the European Union

Premierul spaniol Pedro Sanchez a îndemnat duminică Uniunea Europeană să creeze un vast program de investiţii publice, de tipul “Planului Marshall” lansat de SUA în 1948, care a permis reconstruirea Europei după cel de-al Doilea Doilea Război Mondial, în vederea contracarării impactului financiar al epidemiei noului coronavirus, relatează Reuters.

Aceasta este o criză care afectează toată Uniunea Europeană. Trebuie să articulăm un mare plan de reconstrucție Marshall. Facem un efort fiscal extraordinar, dar este important să nu fie doar la nivel național“, a spus Sánchez în cadrul unei conferințe de presă, potrivit Politico Europe.

Pedro Sanchez consideră că este necesar ca UE să emită obligaţiuni paneuropene – ”coronabonds” – pentru a ajuta statele membre să răspundă crizei sanitare şi economice. El a salutat măsurile în vederea unei relansări economice adoptate până în prezent de către Banca Centrală Europeană, relatează și Adevărul.

De asemenea, Guvernul spaniol va solicita Parlamentului să aprobe prelungirea cu două săptămâni a măsurilor stricte de izolare, până la data de 11 aprilie, pentru a lupta împotriva epidemiei, a mai declarat premierul spaniol.

De altfel, Sanchez a anunțat săptămâna trecută un pachet de măsuri în valoare totală de 200 de miliarde de euro, însemnând împrumuturi, garanții pentru credite, beneficii și ajutor direct, pentru a limita impactul pandemiei de coronavirus asupra economiei.

Reamintim că BCE a anunţat tot săptămâna trecută un plan de urgenţă de 750 de miliarde de euro destinaţi datoriei publice şi private în încercarea de a ţine sub control repercusiunile economice ale pandemiei de coronavirus.

Premierul spaniol este al doilea lider european, după omologul său italian, care solicită Uniunii Europene să facă tot ce este necesar pentru combaterea șocului economic provocat de răspândirea puternică a virusului SARS-CoV-2. Vineri, Giuseppe Conte a susținut că Uniunea Europeană trebuie să utilizeze ”puterea de foc completă” a fondului său de salvare de 500 de miliarde de euro (534,10 miliarde de dolari) pentru a face față crizei economice care amenință Europa.

Statele UE și instituțiile Uniunii se pregătesc și pentru un șoc economic, comisarul european pentru piață internă Thierry Breton avertizând că economia europeană s-ar putea contracta cu 2,5% pe fondul acestei pandemii.

În acest sens, ambasadorii statelor membre ale Uniunii au dat undă verde propunerii Comisiei Europene de a pune la dispoziția statelor membre ale UE o finanțare de 37 de miliarde de euro din fondurile de coeziune pentru a aborda consecințele crizei coronavirusului, în timp ce Parlamentul European se va reuni joi, la Bruxelles, în sesiune plenară extraordinară, pentru a vota măsurile propuse de Comisia Europeană.

Italia și Spania sunt cele mai afectate țări din Uniunea Europeană de pandemia de coronavirus, cu peste 59.000 de cazuri, respectiv peste 28.000.

Pandemia de coronavirus, izbucnită inițial în regiunea Wuhan din China în luna decembrie a anului trecut, a devenit provocare globală, afectând 192 de țări și teritorii. Cele mai multe cazuri de infectare sunt înregistrate încă în China, care se află pe o curbă descedentă a cazurilor de infectare. La nivel mondial, sunt peste 340.000 de cazuri de infectare, dintre care peste 14.000 de decese și peste 99.000 de cazuri vindecate.

Între timp, Europa a fost declarată epicentrul acestei pandemii de către Organizația Mondială a Sănătății, iar toate țările Uniunii Europene au cazuri active de infectare cu virusul SARS-COV-2. De asemenea, numărul deceselor din Europa l-a depășit pe cel din Asia, unde au apărut primele cazuri de infectare cu Covid-19. Totodată, Italia a depășit China la numărul de decese, iar numărul de cazuri din Europa a depășit 150.000 din totalul de peste 340.000

În Europa, cele mai afectate țări sunt Italia (peste 59.000 de cazuri și peste 3.400 de decese), Spania (peste 28.000 de cazuri și peste 1.700 de decese), Germania (peste 24.000 de cazuri și 94 decese) și Franța (peste 16.000 de cazuri și peste 600 de decese).

La nivel global, Italia și Spania sunt pe locurile al doilea și al patrulea în rândul celor mai afectate țări.

Evoluția pandemiei de COVID-19 la nivel mondial este disponibilă aici.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Daniel Buda

Comisia Europeană, după interpelarea eurodeputatului Daniel Buda: Lucrăm la abordări pe termen mediu și lung pentru a reduce dependența de îngrășămintele agricole din Rusia

Published

on

© colaj foto ( European Union 2021 - Source : EP / European Union, 2021 - Source: EC - Audiovisual Service)

Comisia Europeană lucrează la abordări pe termen mediu și lung pentru a reduce dependența de îngrășămintele pentru agricultură din Rusia, a fost asigurarea oferită de comisarul european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, în urma unei întrebări adresate de eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (AGRI) din Parlamentul European.

Interpelarea acestuia din urmă vine în contextul în care Rusia, unul dintre cei mai importanți producători mondiali de îngrășăminte agricole de care Europa și Brazilia sunt dependente, i-a îndemnat pe producătorii săi, prin ministrul rus al industriei și comerțului, să-și suspende, cel puțin temporar, expedierea de îngrășăminte.

Pe fondul acestor interdicții a exporturilor de îngrășăminte, atât agricultorii din Europa, cât și din alte țări, au fost și sunt în continuare afectați pentru că nu dispun de cantitățile de îngrășăminte contractate.

Cu toate că momentan există resurse care să acopere necesitățile agricultorilor din România, situația rămâne îngrijorătoare pe fondul atacului Rusiei asupra Ucrainei și tensiunilor actuale. Am adresat așadar în urmă cu puțin timp Comisiei Europene, o întrebare cu solicitare de răspuns scris pentru a afla care sunt instrumentele de care dispune Comisia pentru ca necesarul de îngrășăminte pentru agriculturile țărilor europene să fie asigurat în contextul dat”, a explicat Daniel Buda.

În răspunsul său, comisarul european Janusz Wojciechowski a explicat că ”per ansamblu, în acest stadiu, industria îngrășămintelor din UE pare să fie în măsură să deservească fermierii din UE în 2022/2023, dar dat fiind nivelul de incertitudine în această privință, Comisia rămâne foarte atentă la problema respectivă și monitorizează permanent situația”.

”În UE, problema îngrășămintelor este legată mai mult de prețurile ridicate, datorate în special gazelor naturale pentru producția de îngrășăminte azotate, decât de problemele legate de aprovizionarea cu îngrășăminte minerale (fosfați sau potasă) sau de capacitățile de producție. În plus, aplicarea de potasă și de fosfați poate fi redusă temporar fără consecințe semnificative asupra productivității culturilor”, a mai spus oficialul Comisiei Europene.

Acesta a amintit că instituția din care face parte a anunțat în comunicarea sa din 23 martie 2022 privind garantarea securității alimentare și consolidarea rezilienței sistemelor alimentare ”un pachet de sprijin în valoare de 500 de milioane de euro care poate fi utilizat de statele membre pentru a finanța măsuri care să abordeze, printre altele, creșterea costurilor îngrășămintelor. În plus, Cadrul temporar de criză privind ajutoarele de stat , adoptat la aceeași dată, permite statelor membre să introducă măsuri menite să remedieze deficitul de lichidități cu care se confruntă întreprinderile afectate direct sau indirect de perturbarea gravă a economiei cauzată de invadarea Ucrainei de către Rusia”, a mai spus Wojciechowski.

Comisarul european pentru agricultură a conchis dând asigurări că ”monitorizează în mod activ evoluțiile în acest sens, discută cu principalele părți interesate, lucrează la abordări pe termen mediu și lung pentru a reduce dependența și evaluează posibilitățile de reducere a utilizării îngrășămintelor prin inovare și printr-o mai bună gestionare a nutriției”.

Continue Reading

U.E.

Liderii instituțiilor UE, ”consternați” de atacul asupra scriitorului Salman Rushdie: Libertatea de gândire este unul dintre cele mai prețioase drepturi

Published

on

© Charles Michel - Twitter

Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, și președintele Consiliului European, Charles Michel, și-au exprimat ”revolta” la aflarea veștii că scriitorul Salman Rushdie a fost atacat pe scenă, în timp ce participa la un eveniment din Chautauqua, o localitate din vestul statului New York.

”Consternată de înjunghierea autorului Salman Rushdie în timp ce acesta discuta despre libertatea artistică. Acesta i-a sfidat pe extremiști și a apărat libertatea de exprimare de mai bine de o generație. În aceste momente dificile, mă alătur milioanelor de oameni din întreaga lume care au speranța că va scăpa cu viață”, a fost mesajul transmis de Metsola pe Twitter.

La rândul său, Charles Michel a punctat pe aceeași rețea de socializare că ”libertatea de gândire este unul dintre cele mai prețioase drepturi ale noastre” iar ”violența nu este justificată”.

”Îi dorim să depășească această încercare”, a mai spus președintele Consiliului European.

Mesaje similare au venit și din partea președintelui francez, Emmanuel Macron.

”Timp de 33 de ani, Salman Rushdie a întruchipat libertatea și lupta împotriva obscurantismului. Tocmai a fost victima unui atac laș din partea forțelor urii și barbariei. Lupta lui este lupta noastră; este universală. Acum, mai mult ca oricând, suntem alături de el”, a precizat liderul francez.

De asemenea, premierul britanic Boris Johnson s-a declarat ”consternat de faptul că Sir Salman Rushdie a fost înjunghiat în timp ce îşi exercita un drept pe care nu ar trebui să încetăm niciodată să îl apărăm”, referindu-se la libertatea de exprimare, informează Agerpres.

Salman Rushdie, născut la 19 iunie 1947 la Bombay, cu două luni înainte de independenţa Indiei – crescut de o familie bogată, progresistă şi cultă de intelectuali musulmani nepracticanţi – a provocat un val de revoltă în rândul unei părți din lumea musulmană cu publicarea ”Versetelor satanice”, ceea ce l-a determinat pe ayatollahul iranian Rouhollah Khomeini să emită o ”fatwa” (decret religios) în 1989 prin care cerea asasinarea sa.

Autorul a fost obligat să trăiască ascuns şi sub protecţia poliţiei, mutându-se din ascunzătoare în ascunzătoare. Trăind discret la New York, Salman Rushdie şi-a reluat o viaţă mai mult sau mai puţin normală, continuând în acelaşi timp să susţină satira şi ireverenţa în cărţile sale.

Dar fatwa nu a fost niciodată ridicată, iar mulţi dintre traducătorii cărţii sale au fost răniţi de atacuri sau chiar ucişi, cum ar fi japonezul Hitoshi Igarashi, care a fost înjunghiat de mai multe ori în 1991.

Continue Reading

U.E.

Ursula von der Leyen și Roberta Metsola, mesaj de Ziua Internațională a Tineretului: UE va fi mai puternică dacă le permitem tinerilor să devină promotorii schimbării

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Uniunea noastră ”va fi mai puternică dacă va semăna mai mult cu tinerii noștri”, a fost mesajul transmis de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu prilejul Zilei Internaționale a Tineretului.

Într-un mesaj publicat pe Twitter, aceasta a arătat care ar trebui să fie lecțiile pe care UE ar trebui să le învețe de la tânăra generație, care ”arată empatie și compasiune față de ceilalți, grijă față de viitorul planetei noastră” și este ”hotărâtă să construiască o lume mai bună”.

”Doresc să mulțumesc tinerei generații: mă inspirați în fiecare zi”, a conchis Ursula von der Leyen.

La rândul său, președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a subliniat că ”tinerilor trebuie să li se acorde o voce mai puternică în modelarea unui viitor mai bun și mai durabil pentru toți”.

”Trebuie să continuăm să ne punem încrederea în tineri și să le permitem acestora să devină promotori ai schimbării lumii. Viitorul se află în mâinile tinerilor de astăzi”, a mai spus Metsola într-un mesaj publicat pe aceeași rețea de socializare.

Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) a aprobat, în 1999, recomandarea făcută de Conferinţa mondială a miniştrilor responsabili pentru Tineret ca 12 august să fie declarată Ziua Internaţională a Tineretului, informează Agerpres.

Potrivit ONU, obiectivul Zilei internaţionale a tineretului 2022 este de a amplifica mesajul că este nevoie de acţiuni pentru toate generaţiile în vederea atingerii Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD) şi pentru a nu lăsa pe nimeni în urmă.

De asemenea, marcarea acestei zile va creşte gradul de conştientizare cu privire la anumite bariere în calea solidarităţii intergeneraţionale, în special vârstismul, care afectează persoanele tinere şi în vârstă, având în acelaşi timp efecte negative asupra societăţii în ansamblu.

Pentru a onora eforturile tinerilor de a depăși obstacolele provocate de pandemia de COVID-19, Uniunea Europeană a declarat 2022 ”Anul european la tineretului”.

Obiectivul este includerea tinerilor și priorităților acestora în elaborarea politicilor viitoare, precum și organizarea de activități dedicate tinerilor în întreaga UE.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA13 mins ago

Mai multe proiecte ale Transgaz au fost transmise către BEI în vederea finanțării. Ministrul Energiei: Investim în dezvoltarea sistemului național de transport al gazelor naturale

Daniel Buda1 hour ago

Comisia Europeană, după interpelarea eurodeputatului Daniel Buda: Lucrăm la abordări pe termen mediu și lung pentru a reduce dependența de îngrășămintele agricole din Rusia

ROMÂNIA2 hours ago

Președintele Camerei Deputaților și ministrul Apărării, în vizită la Baza Aeriană de la Câmpia Turzii. Marcel Ciolacu i-a asigurat pe militari de sprijinul său necondiționat pentru Armata României

U.E.2 hours ago

Liderii instituțiilor UE, ”consternați” de atacul asupra scriitorului Salman Rushdie: Libertatea de gândire este unul dintre cele mai prețioase drepturi

ROMÂNIA18 hours ago

Transgaz a primit undă verde din partea Ministerului Energiei pentru construirea conductei de transport gaze naturale pe direcția Prunișor – Orșova – Băile Herculane – Jupa

U.E.20 hours ago

Ursula von der Leyen și Roberta Metsola, mesaj de Ziua Internațională a Tineretului: UE va fi mai puternică dacă le permitem tinerilor să devină promotorii schimbării

ROMÂNIA20 hours ago

Ziua Internațională a Tineretului. Nicolae Ciucă: Când ne-am asumat guvernarea, ne-am asumat și responsabilitatea pentru viitorul tinerilor

NEWS21 hours ago

Europa ar putea folosi rachetele companiei SpaceX după golul lăsat de rachetele rusești Soyuz. Directorul general ESA: Războiul din Ucraina a arătat că suntem prea dependenți de Rusia

COMISIA EUROPEANA22 hours ago

UE a alocat încă 4 mil. euro Ugandei pentru a ajuta această țară să facă față fluxului de noi refugiați din Congo

U.E.23 hours ago

Cancelarul german respinge propunerea de eliminare a vizelor turistice pentru cetățenii ruși și promite Ucrainei suplimentarea ajutorului militar

ROMÂNIA2 days ago

România, solidară cu Franța în lupta cu incendiile. Țara noastră trimite 17 mijloace de intervenție și 77 de pompieri salvatori

ROMÂNIA3 days ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

INTERNAȚIONAL1 week ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA1 week ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA1 week ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.2 weeks ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA2 weeks ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă, la Săptămâna Haferland: Transilvania reprezintă la nivel european un model de toleranță și de bună conviețuire interetnică

Team2Share

Trending