Connect with us

ROMÂNIA

Președintele Comitetului pentru Forțe Armate din Congresul SUA va veni în România la invitația ambasadorului George Cristian Maior

Published

on

© Adam Smith/Facebook

Președintele Comitetului pentru Forțe Armate din Congresul SUA, congresmanul democrat Adam Smith, va veni în România la invitația ambasadorului George Cristian Maior, informează Ambasada României în Statele Unite ale Americii.

Potrivit sursei citate, ambasadorul României în Statele Unite ale Americii, George Cristian Maior, și congresmanul democrat Adam Smith, președintele Comitetului pentru Forţe Armate din Congresul SUA, au avut, joi, 11 februarie 2021, o întâlnire în format videoconferință, în cadrul căreia au fost discutate aspecte relevante ale dimensiunii politico-militare şi de securitate ale Parteneriatului Strategic pentru secolul XXI dintre România şi SUA.

Cei doi interlocutori au avut un schimb de opinii asupra provocărilor de securitate actuale din regiunea Mării Negre, fiind abordată inclusiv situația politico-economică regională.

Ambasadorul României a prezentat evaluările României față de contextul regional, evidențiind excelenta cooperare a țării noastre cu aliații și partenerii. Ambasadorul George Cristian Maior a subliniat rolul de pivot regional al României și contribuția sa în susținerea parcursului european și euro-atlantic al statelor din Parteneriatul Estic. De asemenea, ambasadorul român a reliefat formatele de cooperare bilaterală și trilaterală ale României din regiune. Totodată, George Cristian Maior a punctat importanța exercițiilor militare din zonă pentru descurajarea provocărilor la adresa securității regionale.

Ambasadorul României a evidențiat faptul că anul acesta aniversăm zece ani de la adoptarea Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI dintre România și Statele Unite ale Americii și de la intrarea în vigoare a Acordului privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România. În context, ce doi interlocutori au apreciat în mod deosebit excelenta cooperare între România și SUA în domeniul politico–militar, precum și nivelul deosebit de dezvoltare al Parteneriatului Strategic.

La rândul său, congresmanul democrat Adam Smith a arătat un interes deosebit față de importanța Flancului Estic al NATO și a regiunii Mării Negre, reliefând rolul important al României de aliat de încredere și partener strategic ce împărtășește aceleași valori cu Statele Unite.

În contextul revizuirii posturii globale a forțelor americane, congresmanul american a evidențiat angajamentul american pentru securitatea euro-atlantică și respectiv pentru regiunea Europei de sud-est și a Mării Negre, inclusiv România, apreciind importanța cooperării politico-militare cu țara noastră.

Ambasadorul României i-a adresat congresmanului Adam Smith invitația de a vizita România, în momentul în care situația sanitară o va permite, iar acesta a acceptat-o.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

FONDURI EUROPENE

MIPE: 1.680 de tineri vor fi sprijiniți să reia școala prin patru proiecte din fonduri europene în valoare de 16.8 milioane de lei

Published

on

© European Union, 2019

Csilla Hegedüs, secretar de stat în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, a participat marți, 21 septembrie 2021, alături de Eduard Novak, ministrul Tineretului și Sportului, la lansarea a patru proiecte cu o valoare totala de 16,8 milioane lei din fonduri europene, care vor sprijini 1.680 tineri care nu mai sunt la școală și nici nu lucrează să reintre în învățământ și să se pregătească pentru un loc de muncă, prin programe de tip „A doua Șansă”, potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro

Segmentul NEETS este estimat, în România, la 400.000 tineri. Programul Operațional Capital Uman (POCU) are fonduri dedicate pentru acest segment, de 561 milioane euro. 

„Avem datoria de a-i ajuta pe acești tineri cu situație dificilă să ajungă să aibă un trai decent aici, în țară. Ei dețin totodată un potențial imens pentru economie. Gândiți-vă ce ar însemna ca ei să ajungă să lucreze aici, în țară, acum când este atâta nevoie de forță de muncă. Prin proiectele pe care le lansăm în această perioadă, ajungem la un număr semnificativ de tineri NEETS și vor mai urma”, a spus Csilla Hegedüs, secretar de stat în MIPE. 

„Așa cum știm, criza economică cauzata de pandemie a dus la un nivel și mai ridicat al șomajului în rândul tinerilor. Integrarea pe piața muncii, unul dintre primii lor pași spre o viață autonomă, a devenit din ce în ce mai problematică, implicând calificări din ce în ce mai înalte, flexibilitate și multă răbdare în parcurgerea tuturor etapelor procesului de angajare. Având în vedere aceste realități, Ministerul Tineretului și Sportului caută în permanență noi instrumente pentru incluziunea tinerilor NEET și modalități de monitorizare și analiză a prevalenței vulnerabilității și a dezangajării tinerilor pe piața muncii, pentru a veni în sprijinul lor. Ne dorim ca prin proiectele pe care le lansăm acum, în patru dintre ele MTS fiind pentru prima dată lider, să oferim acea mână de ajutor care le poate oferi șansa unui viitor mai senin”, a declarat Eduard Novak, ministrul Tineretului și Sportului. 

România se plasează în primele cinci poziții din Europa, după Italia, Bulgaria, Grecia și Croația în ceea ce privește numărul tinerilor care fac parte din categoria NEETs.

Fenomenul părăsirii timpurii a școlii, în special în rândul tinerilor ce provin din medii defavorizate, se traduce într-o rată mare a șomajului pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 16-29 ani, dificultățile întâmpinate de tinerii NEETs accentuându-se în contextul crizei sanitare.

Mai mult, deși în România este estimat un număr total de 400.000 tineri NEET, în prezent doar o mică parte dintre aceștia (aproximativ 15%) sunt înregistrați în baza de date a ANOFM, iar mai puțin de 1% primesc indemnizație de șomaj. 

Prin proiectele lansate astăzi, cei 1. 680 tineri din diferite regiuni se pot întoarce la educație prin programe de tip „A doua șansă”. Dintre aceștia, 10% vor fi din minoritatea roma, iar 30% din mediul rural, tinerii aparținând acestor grupuri fiind cei mai afectați de fenomenul părăsirii timpurii a sistemului educațional. 

Programele de tip „A doua șansă” le oferă posibilitatea continuării şi finalizării învățământului obligatoriu, fără a fi nevoiți să-şi întrerupă alte activități în care sunt angrenați. Programul este structurat pe două niveluri: A doua şansă – învăţământ primar şi A doua şansă – învăţământ secundar inferior – acesta din urmă având şi o componentă de pregătire profesională. 

Finanțările europene acordate de MIPE abordează sprijinul pentru tinerii NEETS din mai multe unghiuri, de la finalizarea educației, la antreprenoriat și consiliere pentru găsirea unui loc de muncă, inclusiv subvenții pentru angajatori. 

La începutul acestei luni, alte 99 proiecte POCU dedicate tinerilor NEETS au fost aprobate și o parte deja semnate la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. Acestea vizează măsuri de sprijin și consiliere pentru orientare profesională pentru 60.000 persoane, iar 1.500 vor fi ajutați să își deschidă propria afacere cu fonduri de câte 25.000 euro.

Totodată, pentru aceeași categorie de tineri, MIPE a lansat în consultare publică luni, 20 septembrie, Ghidul pentru acordarea de subvenții angajatorilor care angajează tineri NEETs, inclusiv monitorizarea obligațiilor asumate de angajatori. Beneficiari vor fi 11.500 de tineri iar valoarea totală este de 70 milioane euro. 

Continue Reading

ROMÂNIA

Ambasadorul României în SUA, Andrei Muraru, întâlnire cu Daniel Dines, CEO al UiPath: Am vorbit pe larg despre cum putem promova mai bine România în SUA

Published

on

© Andrei Muraru/ Facebook

Ambasadorul României în Statele Unite ale Americii, Andrei Muraru, a avut o întâlnire cu Daniel Dines, co-fondator și CEO al UiPath, prima companie născută în România listată la bursa din New York.

„Un antreprenor român excepțional a generat o revoluție în lumea afacerilor producând roboți software. În fața succesului său uriaș, Daniel a rămas un om modest, bun și care inspiră imediat încredere pentru că e simplu și direct. El apără valori care au fost respinse ori uitate de mulţi, are curaj și crede în succesul României de mâine”, a scris Muraru, pe Facebook.

 

Ambasadorul României în Statele Unite a subliniat atașamentul profund al lui Daniel Dineș față de țara în care „generațiile familiei sale au trăit și trăiesc” și a amintit că acesta își propune să construiască un important centru de talente în România (1/3 dintre cei peste 3000 de angajați ai UiPath sunt români, deși compania a devenit una globală, cu birouri în peste 40 de țări).

„Cred că vom avea o fructuoasă colaborare în anii următori. Am vorbit cu Daniel Dines pe larg despre cum putem promova mai bine România în SUA și despre ce putem face ca interesele românilor să fie mai bine apărate”, a conchis Andrei Muraru.

UiPath, prima companie românească „unicorn”, a reușit să vândă, în luna aprilie, acțiuni peste intervalul de preţ ţintit cu ocazia Ofertei sale Publice Iniţiale (IPO) derulată la Bursa de la New York, strângând 1,34 de miliarde de dolari. 

Înfiinţată în România în anul 2005 sub denumirea DeskOver şi redenumită UiPath în 2015, compania are printre clienţi entităţi precum CIA, forţele navale ale SUA, McDonald’s Corp, Duracell şi Swiss Re. În anul fiscal care s-a încheiat la 31 ianuarie 2021, UiPath a înregistrat pierderi de 92,40 milioane de dolari, mai reduse decât pierderile din anul anterior, de 519,90 milioane de dolari. Veniturile au urcat la 607,60 milioane de dolari, de la 336,2 milioane de dolari.

Continue Reading

ONU

Klaus Iohannis susține marți un discurs de la tribuna Adunării Generale a ONU. Șeful statului va pleda pentru o ordine internațională bazată pe reguli

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis începe marți participarea sa, pentru a cincea oară, la lucrările Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, acolo unde conduce delegația României și unde va susține un discurs de la tribuna ONU.

Președintele Klaus Iohannis conduce, în perioada 21-23 septembrie 2021, delegația României la segmentul la nivel înalt al celei de-a 76-a sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite (ONU), care are loc la New York, Statele Unite ale Americii. Alături de şeful statului este prezent și ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu.

Prezent pentru a cincea oară la lucrările celui mai mare for politic la nivel global, șeful statului va susține un discurs în plenul Adunării Generale și va lua parte, la invitația președintelui american Joe Biden, la Summitul Global pe tema coordonării răspunsului internațional în contextul noului coronavirus.

Tema celei de-a 76-a sesiuni a Adunării Generale este „Construirea rezilienței prin speranță vizând recuperarea după pandemia de COVID-19, reconstrucția durabilă, răspunsul la nevoile planetei, respectarea drepturilor omului și revitalizarea Organizației Națiunilor Unite”.

Segmentul de dezbateri generale la nivel înalt debutează la data de 21 septembrie 2021, fiind cel mai important eveniment internațional anual de diplomație multilaterală.

Președintele României va susține marți, 21 septembrie 2021, intervenția națională în plenul Adunării Generale, în prima zi a segmentului la nivel înalt al dezbaterilor generale.

Prezența președintelui la sediul ONU debutează cu o primire oficială din partea secretarului general al Națiunilor Unite, Antonio Guterres, fiind urmată de participarea la dezbaterile generale din plenul Adunării Generale. Intervenția națională va fi susținută de la ora locală 17.30 (00.30 – ora României).

“Participarea președintelui României la această sesiune va constitui o oportunitate de evidențiere a poziției țării noastre cu privire la actualele provocări globale, care necesită soluții comune, solidaritate și cooperare, bazate pe principii democratice solide și respectarea dreptului internațional. Președintele Klaus Iohannis va sublinia importanța ordinii internaționale bazate pe reguli, precum și a unui multilateralism eficient și echitabil, în beneficiul tuturor cetățenilor statelor membre ONU”, a transmis Administrația Prezidențială.

La sesiunea din acest an a Adunării Generale a ONU, pentru prima dată de la începutul pandemiei de COVID-19, lucrările evenimentului se vor derula cu prezența fizică a șefilor de stat sau de guvern din statele membre ONU.

Președintele Klaus Iohannis va participa, de asemenea, la „Evenimentul Informal la Nivel Înalt privind Acțiunea Transformativă pentru Natură și Oameni”, din data de 22 septembrie 2021.

Totodată, Președintele României va lua parte, la invitația Președintelui SUA, Joseph R. Biden Jr., la data de 22 septembrie 2021, la Summitul Global pe tema coordonării răspunsului internațional în contextul noului coronavirus (Global COVID-19 Summit: Ending the Pandemic and Building Back Better Health Security to Prepare for the Next), organizat de către acesta. Astfel, Președintele Klaus Iohannis va transmite un mesaj prin care vor fi reliefate eforturile țării noastre de combatere a pandemiei, precum și susținerea pentru construirea unei arhitecturi globale rezistente de securitate a sănătății, care să permită gestionarea adecvată a crizelor neprevăzute.

Programul Președintelui României cuprinde, de asemenea, o serie de evenimente formale consacrate în programul fiecărui segment de nivel înalt al Adunării Generale a ONU.

În marja participării la Adunarea Generală a ONU, Președintele Klaus Iohannis, va avea o întâlnire cu reprezentanți ai Organizației American Jewish Committee (AJC).

Puteți citi, pe larg, despre participările lui Klaus Iohannis la ONU aici (2015)aici (2017), aici (2018) și aici (2019).

Șeful statului a mai participat la lucrările Adunării Generale ONU în alte patru rânduri, până în prezent, în 2015, 2017, 2018 și 2019.

La prima sa participare, în 2015, Klaus Iohannis s-a deplasat și la Washington, unde a fost primit la Casa Albă de vicepreședintele SUA de atunci, Joe Biden, în prima sa întrevedere oficială cu actualul președinte al Statelor Unite.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
U.E.27 mins ago

Premierul Poloniei ignoră penalitățile impuse de CJUE și anunță că activitatea minei Turów nu va fi oprită

FONDURI EUROPENE35 mins ago

MIPE: 1.680 de tineri vor fi sprijiniți să reia școala prin patru proiecte din fonduri europene în valoare de 16.8 milioane de lei

COMISIA EUROPEANA50 mins ago

UNGA: Președinta Comisiei Europene le-a cerut liderilor lumii să-și sporească cu cel puțin 100 mld. de dolari contribuțiile pentru tranziția climatică

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Comisia Europeană răspunde la interpelarea eurodeputatului Eugen Tomac privind situația comunității românești din Serbia: Răspunsul este încurajator, dar nu suficient

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Comisia Europeană a lansat noua aplicație Erasmus+, disponibilă în toate limbile UE. Aceasta va oferi fiecărui student o legitimație europeană digitală, valabilă în întreaga Uniune

RUSIA3 hours ago

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis că Rusia este responsabilă de asasinarea fostului spion Alexander Litvinenko

Cristian Bușoi4 hours ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, dialog cu Ursula von der Leyen: Să construim cu adevărat o UE a Sănătății

ROMÂNIA4 hours ago

Ambasadorul României în SUA, Andrei Muraru, întâlnire cu Daniel Dines, CEO al UiPath: Am vorbit pe larg despre cum putem promova mai bine România în SUA

ONU4 hours ago

Klaus Iohannis susține marți un discurs de la tribuna Adunării Generale a ONU. Șeful statului va pleda pentru o ordine internațională bazată pe reguli

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Spania solicită Comisiei Europene să elaboreze un set de recomandări pentru a combate creșterea prețurilor la electricitate

INTERVIURI1 day ago

INTERVIU Ministrul adjunct de externe al Poloniei: România și Polonia sunt liderii principali ai Inițiativei celor Trei Mări. Trebuie să fim o parte mai puternică a UE

INTERVIURI3 days ago

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

INTERVIURI3 days ago

INTERVIU Comisarul european pentru transporturi Adina Vălean: Proiectele europene necesită o guvernanță stabilă

COMISIA EUROPEANA3 days ago

INTERVIU Comisarul european Adina Vălean: Românii vor prefera din nou mersul cu trenul, odată cu creșterea vitezei de deplasare

Marian-Jean Marinescu4 days ago

Marian-Jean Marinescu, îndemn către autoritățile din România pentru a moderniza sistemul feroviar: Avem nevoie de proiecte bine scrise pentru a conecta regiunile slab dezvoltate de Europa de Vest

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vine în România după Congresul PNL pentru aprobarea PNRR

Dragoș Pîslaru6 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Procesul tehnic de aprobare a PNRR-ului României este finalizat. 2 mld. de euro prefinanțare ar putea intra deja în țară în noiembrie

S&D6 days ago

Social-democrații din Parlamentul European se așteaptă ca Ursula von der Leyen să fie „îndrăzneață” pentru înfăptuirea Europei sociale, digitale și ecologice

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Ursula von der Leyen pledează pentru apărarea “minunatelor valori europene” care au făcut Cortina de Fier să cadă: Ele sunt garantate de hotărârile CJUE, care trebuie respectate de fiecare stat membru

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Ursula von der Leyen: Acoperirea deficitului de finanțare de către UE-SUA în domeniul climei va transmite un semnal puternic întregii lumi

Team2Share

Trending