Connect with us

INTERNAȚIONAL

Președintele Franței, Emmanuel Macron, va lansa la New York ”un apel la mobilizare” pentru pădurea amazoniană

Published

on

©️ Calea Europeană/ Diana Zaim

Președintele francez, Emmanuel Macron, va participa luni la o reuniune privind Amazonia organizată la New York pe marginea Adunării Generale a ONU în scopul de a mobiliza comunitatea internaţională pentru reîmpădurirea regiunii, afectată de incendii majore în această vară, relatează AFP, informează Agerpres.

A doua zi după sosirea sa la New York, duminică seară, preşedintele francez va lansa “un apel la mobilizare” pentru pădurea amazoniană, împreună cu omologii săi chilian, Sebastian Pinera, şi columbian, Ivan Duque, a anunţat joi Palatul Elysee.

Această reuniune, care se vrea a fi “consensuală”, urmează după cea care a reunit la începutul lui septembrie şapte ţări din regiune în Columbia pentru a proteja cea mai mare pădure tropicală din lume, devastată de incendii pentru care preşedintele brazilian Jair Bolsonaro a fost sever criticat de Emmanuel Macron.

Citiți și: Cunoscutul scriitor brazilian, Paulo Coelho, transmite scuze publice Franței pentru declarațiile făcute de președintele Braziliei la adresa lui Emmanuel Macron

Emmanuel Macron este cunscut pentru efortul pe care l-a depus pentru a ajuta la stoparea incendiilor din Amazonia. 

Totodată, în timpul președinției rotative G7, deținută de Franța, Macron a abordat această ”criză internațională”, astfel incendiile pădurilor amazoniene au fost subiectul principal pe agenda summitului.

Un rezultat concret al discuțiilor purtate la summitul G7 a apărut imediat, și anume, liderii celor mai industrializate țări ale lumii, au convenit acordarea unui ajutor financiar în valoare de 20 de milioane de dolari pentru a ajuta statele din zona Amazon să stingă incendiile care mistuie pădurea tropicală, ajungând, în același timp, la un numitor comun privind lansarea unei inițiative globale pe termen lung pentru protejarea pădurii care producere 20% din oxigentul Planetei, denumită ”Plămânul Terrei”.

Citiți și: Liderii statelor G7 au convenit acordarea unui ajutor financiar de 20 de milioane de dolari pentru conservarea Pădurii Amazoniene, mistuită de incendii

Franţa “este şi o ţară amazoniană”, a reamintit Palatul Elysee, teritoriul său de peste mări Guyana dispunând de o importantă suprafaţă amazoniană.

Luni, Emmanuel Macron va participa şi la summitul privind schimbarea climatică organizat de ONU, care va fi “ocazia de a afirma ambiţia noastră climatică”, potrivit preşedinţiei franceze.

Reamintim că și președintele Klaus Iohannis va conduce, în perioada 24-26 septembrie, delegația României la segmentul la nivel înalt al celei de-a 74-a sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite (ONU).

Citiți și: Klaus Iohannis merge la Adunarea Generală ONU de la New York: Președintele va conduce delegația României și va participa la recepția oferită de președintele SUA Donald Trump

La New York, unde vor veni numeroşi lideri internaţionali, şeful statului francez va avea o serie de reuniuni bilaterale, în special cu americanul Donald Trump sau cu preşedintele Autorităţii Palestiniene Mahmoud Abbas. Macron va lua cuvântul marţi în faţa Adunării Generale a ONU pentru a treia oară de la începutul mandatului său.

Emmanuel Macron va încerca în primul rând să obţină progrese în două dosare prioritate pentru Paris: criza de securitate din Sahel, cu ambiţia de a extinde coaliţia de actori internaţionali care vin în ajutorul ţărilor din regiune, şi Libia, unde Franţa susţine ONU în încercarea de a relansa negocierile între beligeranţi.

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

Fostul lider sovietic Mikhail Gorbaciov denunță ,,o epocă a politicii militarizate” și face apel la Rusia și SUA să poarte discuții privind controlul armelor nucleare

Published

on

Fostul lider sovietic Mikhail Gorbaciov a avertizat vineri că lumea se aruncă într-o epocă periculoasă a politicii militarizate și făcut apel la Moscova și Washington să se reunească de urgență pentru discuții legate de controlul armelor nucleare, potrivit cotidianului Izvestia, preluat de Reuters

Gorbaciov, ale cărui reforme privind controlul armelor în anii ’80 au contribuit la încetarea Războiului Rece, a făcut aceste declarații pentru cotidianul Izvestia la două luni de la încetarea Tratatului privind Forţele Nucleare Intermediare (INF) semnat în 1987.

„Există tendințe periculoase – toate sunt la vedere. Aș sublinia două dintre ele: nerespectarea dreptului internațional și  militarizarea politicii mondiale ”, a spus Gorbaciov.

SUA au testat o rachetă de croazieră cu rază medie, la câteva săptămâni după ce s-au retras dintr-un tratat-cheie cu Rusia, care interzicea astfel de arme nucleare.

SUA și NATO au acuzat Rusia de încălcarea acestui acord strategic prin producerea și deținerea rachetei de croazieră 9M729/ SSC-8, despre care Statele Unite și Alianța Nord-Atlantică spun că este mobilă, dificil de depistat și că poate lovi orice oraș european.

Tratatul privind Forțele Nucleare Intermediare încheiat în 1987 între SUA și URSS a intrat în istorie pe 2 august 2019, după ce Statele Unite și Rusia și-au anunțat aproape concomitent retragerea din acordul ce prezerva echilibrul strategic în Europa, un deznodământ anticipat în urmă cu șase luni când Washington-ul a anunțat începerea procesului de retragere, acuzând Rusia că a încălcat în ultimii ani acest tratat.

În replică, Rusia a testat la câteva zile distanță de testul similar al amercanilor două rachete balistice Sineva și Bulava, lansate de pe două submarine din regiunea polară a Oceanului Arctic și din Marea Barents. Potrivit Ministerului Apărării rus, exerciţiul a fost ordonat de președintele Vladimir Putin.

De asemenea, liderul rus declara în urmă cu două luni că ,,Rusia va fi constrânsă să dezvolte rachete similare” cu cele ale SUA, în același timp dând ordin ministerelor Apărării şi de Externe, precum şi serviciilor de informaţii ruse, să urmărească ,,cu atenţie” iniţiativele luate de Washington în acest domeniu.

Președintele rus a mai spus că, până la dezvoltarea unor noi sisteme de rachete, Rusia se va apăra împotriva ameninţărilor apărute după încetarea Tratatului INF cu mijloacele pe care le are deja la dispoziţie: rachete cu lansare aeriană X-101 şi Kinjal, cu lansare de pe mare Kalibr, precum şi cu sisteme de perspectivă, între care sistemul hipersonic Zircon.

 

 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Banca Mondială și FMI transmit că deblocarea impasului privind Brexit va întări perspectivele de creștere ale economiei globale

Published

on

© Pete Linforth/Pixabay

Deblocarea impasului privind Brexitul, prin încheierea unui noi acord de retragere între Uniunea Europeană și Regatul Unit,va întări perspectivele de creştere ale economiei mondiale, atât pentru statele bogate, cât şi pentru cele în curs de dezvoltare, a declarat preşedintele Băncii Mondiale, David Malpass, potrivit Reuters, preluat de Agerpres

Uniunea Europeană și Marea Britanie au anunțat joi dimineață că au ajuns la un acord privind Brexit-ul, după negocieri-maraton care s-au prelungit târziu în noapte.

Protocolul revizuit oferă o soluție operativă din punct de vedere legal, care evită o frontieră dura pe insula irlandeză, protejează economia și Acordul de Vinerea Mare (Belfast) sub toate dimensiunile sale și protejează integritatea pieței unice a UE.

,,Dacă va exista claritate în acest proces, va fi stimulată puţin şi creşterea economică”, le-a spus jurnaliştilor Malpass, după acordul anunţat joi de UE şi Marea Britanie, a cincea mare economie mondială.

Incertitudinile legate de Brexit au afectat comerţul şi perspectivele economice atât în cazul Marii Britanii cât şi al UE. Rezolvarea acestei probleme va aduce beneficii atât pentru Regatul Unit şi blocul comunitar, cât şi pentru economiile în curs de dezvoltare, a apreciat Malpass.

Şi directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, a numit acordul ,,o veste bună”, exprimându-şi speranţa că voinţa de a finaliza acordul este comună tuturor părţilor implicate.

Georgieva le-a declarat jurnaliştilor că FMI a estimat o creştere a economiei Marii Britanii cu 3,5%-5% mai redusă în cazul unui Brexit fără acord, care ar afecta cu 0,5% avansul PIB-ului UE. Chiar şi cu un acord, economia britanică va pierde 2%, a avertizat Georgieva.

Noul acord prevede că Irlanda de Nord va fi o parte a teritoriului vamal al Marii Britanii, însă va respecta regulile vamale ale Uniunii Europene pentru produsele exportate către UE. De asemenea, în cazul frontierei irlandeze va exista și un mecanism de rabat, detaliile find încă necunocute, însă această soluție pare agreată de ambele părți, în contextul în care guvernul Johnson a respins fără echivoc mecanismul de backstop (plasa de siguranță) negociată de fostul executiv al Theresei May.

Principala schimbare în Declarația politică, care însoțește acordul de retragere, se referă la viitoarea relație economică UE-Marea Britanie, în care actualul guvern britanic a optat pentru un model bazat pe un acord de liber schimb. Declarația politică confirmă ambiția de a încheia un acord de liber schimb, fără tarife, între UE și Marea Britanie și afirmă că angajamentele solide, asumate de cele două părți, bazate pe un mediu concurețial echitabil, ar trebui să asigure o concureță echitabilă.

Majoritatea celorlalte prevederi ale acordului – drepturile cetățenilor, angajamentele financiare ale Regatului Unit și perioada de tranziție – au rămas în termenii negociați anterior.

Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene reuniți în formatul articolului 50, fără Marea Britanie, și-au dat acceptul cu privire la Acordul privind retragerea Marii Britanii din UE și invită Comisia Europeană, Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene să adopte toți pașii necesari pentru ca acest acord să intre să intre în vigoare la data de 1 noiembrie 2019.

În acest context, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a respins varianta acordării unei noi prelungiri pentru Brexit, explicând că nu mai există un motiv care să susțină o prelungire, acordul la care negociatorii britanici și cei europeni au ajuns după runde de discuții-maraton fiind unul ”corect, echilibrat”, care garantează pacea și stabilitea pe insula irlandeză.

Această poziție pare menită să pună presiune pe parlamentarii britanici, dar și să fie un mesaj care ar putea însemna că, după trei ani de la referendumului din 23 iunie 2016 și un acord respins deja de trei ori de Camera Comunelor, Bruxelles-ul nu mai are dorința de a deschide din nou negocierile. 

De altfel, în conferința de presă comună cu premierul britanic Boris Johnson, Juncker a precizat că UE va începe negocierile cu Marea Britanie privind viitoarele relații imediat după ratificarea acordului, la 1 noiembrie. 

Camera Comunelor va avea sâmbătă o reuniune extraordinară în cadrul căreia noul acord va fi supus la vot. Premierul conservator Boris Johnson le-a cerut deputaţilor să voteze documentul care permite o retragere ordonată a Regatului Unit din UE pe 31 octombrie.

Citiți și Acordul pentru Brexit coincide cu moștenirea lui Tusk și a lui Juncker, aflați la final de mandat: Ușa va fi întotdeauna deschisă dacă prietenii noștri britanici decid să se întoarcă într-o zi

Dar refuzul laburiştilor lui Jeremy Corbyn şi al unioniştilor nord-irlandezi (DUP) de a susţine acordul, plus opoziţia liberal-democraţilor faţă de ieşirea din UE, reduc considerabil şansele ca acesta să treacă de votul Camerei Comunelor. Conservatorii dețin 288 de mandate în Camera Comunelor, în timp ce numărul total al membrilor este 650. Astfel, o majoritate simplă poate fi constituită din minim 326 de parlamentari.

În această eventualitate, reamintim că la 4 septembrie parlamentarii britanici au aprobat o lege prin care îl obligă pe Boris Johnson să ceară prelungirea Brexit-ului până la 31 ianuarie 2020 dacă un acord nu este adoptat. De asemenea, o eventuală solicitare din partea lui Boris Jonson, care exclude această opțiune și avertizează că Marea Britanie va părăsi UE la 31 octombrie chiar și fără un acord, trebuie aprobată şi de liderii europeni.

Continue Reading

NATO

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg: Voi lucra cu Mircea Geoană, noul meu secretar general adjunct, pentru consolidarea Alianței Nord-Atlantice

Published

on

© NATO

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a transmis joi, într-o postare pe Twitter că va lucra cu Mircea Geoană, noul secretar general adjunct al organizației, pentru consolidarea Alianței Nord-Atlantice.

Un călduros bun venit pentru noul meu secretar general adjunct, Mircea Geoană! Aștept cu nerăbdare să lucrăm împreună pentru a consolida NATO mai departe. Vei construi în baza moștenirii solide pe care a lăsat-o Rose Gottemoeller, o campioană al Alianței noastre transatlantice. Ne va lipsi tuturor”, scris Stoltenberg, pe Twitter.

 

Mircea Geoană și-a preluat joi, 17 octombrie, mandatul de secretar general adjunct al NATO, cea mai înaltă poziție ocupată de un român în ierarhia Alianței Nord-Atlantice, conform unei decizii anunțată în vara acestui an de secretarul general Jens Stoltenberg.

Diplomatul român Mircea Geoană își preia poziția de secretar general adjunct al NATO. El este primul secretar general adjunct care provine din Europa Centrală și de Est”, se arată într-un comunicat al NATO, în care este menționat că Geoană o înlocuiește în funcție pe Rose Gottemoeller, din SUA, prima femeie secretar general adjunct din istoria Alianței.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a decis la 17 iulie 2019 să-l numească pe Mircea Geoană din România în calitate de următor secretar general adjunct. 

Sunt bucuros să anunț numirea lui Mircea Geoană drept următorul secretar general adjunct. Este un avocat ferm al legăturii transatlantice și va aduce o experiență îndelungată în calitate de om de stat și diplomat acestui post. El va fi primul român care va deține această poziție de rang înalt”, a transmis Jens Stoltenberg, cu acea ocazie, într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.


Citiți și 

România dă primul est-european în conducerea NATO: Mircea Geoană a fost numit secretar general adjunct al NATO

Jens Stoltenberg, după ce l-a numit pe Mircea Geoană în funcția de secretar general adjunct al NATO: Va fi primul român care va deține această poziție

Mircea Geoană, prima reacție după ce a fost numit numărul doi în NATO: Reprezintă o recunoaștere a contribuției României în cadrul Alianței Nord-Atlantice

Ce responsabilități va avea Mircea Geoană în calitate de secretar general adjunct al NATO

MAE: Numirea lui Mircea Geoană ca secretar general adjunct, cea mai înaltă poziție ocupată de România în ierarhia NATO


Până în prezent, poziția de secretarul general adjunct al NATO a fost ocupată de oficiali și reprezentanți din Olanda, Italia, Turcia, Canada și Statele Unite.

Anterior lui Mircea Geoană, cea mai importantă poziție deținută de România în cadrul NATO a fost postul de asistent al secretarului general al NATO pentru provocări de securitate emergente din cadrul Alianței Nord-Atlantice, deținut de ambasadorul Sorin Ducaru. Totodată, din anul 2010, purtătorul de cuvânt al NATO este o româncă, fosta jurnalistă BBC Oana Lungescu.

Mircea Geoană este fondatorul și președintele Institutului Aspen România. A fost anterior președinte al Senatului României (2008-2011), ministru al Afacerilor Externe (2000-2004) și ambasador al României în Statele Unite (1996-2000). El își va ocupa noua funcție la mijlocul lunii octombrie 2019.

În perioada în care Geoană a fost ambasador al României în SUA, Washington-ul și Bucureștiul au lansat Parteneriatului Strategic bilateral, iar Emil Constantinescu a devenit primul și singurul președinte român care s-a adresat Congresului SUA.

Numirea lui Geoană în această poziție are loc în același an în care NATO aniversează șapte decenii de la înființare, iar România 15 ani de când este membru al Alianței.

Mai mult, în calitate de ministru de Externe al României în perioada 2000-2004, Mircea Geoană a reprezentat țara noastră la ceremonia de arborare pentru prima dată a drapelului național la sediul NATO, la 2 aprilie 2004.

Puteți citi pe larg despre
Aniversarea a 70 ani de la înființarea NATO
Aniversarea a 15 ani de la aderarea României la NATO

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending