Președintele GEC Nera: Construirea de microhidrocentrale în zona Prigor va avea efecte grave asupra biodiversității

Construcția a două microhidrocentrale (MHC) pe râul Nera, în județul Caraș-Severin, ar putea avea efecte grave asupra biodiversității, a declarat miercuri, 10 februarie, pentru Agerpres, președintele Grupului Ecologic de Colaborare Nera din Oravița, Cornel Popovici Sturza.

www.wwf.ro
www.wwf.ro

”Impactul execuției celor două microhidrocentrale este unul major asupra biodiversității, ca și componentă a ecosistemului râului Nera, a părții valoroase a biodiversității, care este statuată în zonă, prin arii naționale protejate. Aceasta este una din probleme. Cea de-a doua se referă la legalitatea construcției acestora, adică avem dubii serioase în legătură cu studiul de impact, care evită, cu destul de multă abilitate, să spună ce s-a întâmplat în România, în ultimii 20 de ani, legat de execuția de microhidrocentrale. În mod normal, acest studiu este dedicat publicului, care trebuie să știe care este riscul unor asemenea execuții. Nu în ultimul rând, cei mai mulți oameni sunt revoltați de distrugerea peisajului din amonte de râul Nera, pentru că asemenea lucrări lasă urme adânci, ireversibile asupra acestei mirifice lumi din zonă”, a afirmat Cornel Popovici Sturza.

Reacția GEC Nera a venit în urma anunțului făcut de Agenția pentru Protecția Mediului Caraș-Severin, prin care se supun spre dezbatere publică cele două studii de impact privind construirea a două microhidrocentrale pe râul Nera, în zona localității Prigor, pe data de 16 februarie, la sediul primăriei.

”Nu este exclus ca, până la data dezbaterii publice, factorii interesați să obțină o derogare din partea MAPPM de la prevederile Avizului 10938/2012, avându-se în vedere că MAPPM a mai tolerat asemenea situații și în cazul altor MHC-uri. Atragem însă atenția că acorduri de mediu date în astfel de condiții au fost invalidate de către instanță. În plus, solicităm Ministerului Mediului și APM Caraș-Severin, stoparea procedurii privind emiterea acordului de mediu deoarece acest act ar încălca prevederile acestui Aviz de Mediu, iar pe de altă parte, ar fi dat fără ca studiul de impact să prezinte spre informare publicului larg contextul realizării de MHC-uri în România”, susține președintele GEC Nera.

Comisia Europeană a demarat, în trecut, procedura de infringement împotriva României din cauza proiectelor de microhidrocentrale 

fagaras wikipediaComisia Europeană (CE) a demarat procedura de infringement împotriva României din cauza unor proiecte de microhidrocentrale demarate pe râurile Dejani-Lupșa și Vistișoara de pe versantul nordic al Munților Făgăraș, în luna iunie 2015, potrivit WWF-România.

”WWF-România a fost informată printr-o scrisoare oficială din partea Comisiei Europene, din data de 3 iunie, că instituția demarează procedura de infringement împotriva României din cauza proiectelor de microhidrocentrale de pe râurile Dejani-Lupșa și Vistișoara de pe versantul nordic al Munților Făgăraș. Din informațiile pe care le deținem, procedura de infringement vizează și proiectele distructive de pe versantul sudic al Munților Făgăraș — cele de pe râurile Capra și Buda. Confirmarea Comisiei Europene vine la un an și jumătate după ce WWF a depus două plângeri oficiale la Comisie, semnalând o serie de încălcări sistemice ale legislației europene și naționale privind apa și biodiversitatea, în ce privește autorizarea construcțiilor și amplasarea lor în arii protejate de interes european (Natura 2000)”, explică WWF-România în comunicatul citat de Agerpres.

Potrivit organizației, demararea unei astfel de proceduri urmează unor demersuri de lungă durată ale Comisiei în urma cărora România nu a făcut modificările legislative necesare pentru soluționarea problemelor.

”În același timp, alte proiecte cum ar fi cele de pe râul Alb din Retezat sau cele de pe râurile Bistra Mărului, Șucu și Olteana din Munții Țarcu au continuat să fie avizate în condiții de ilegalitate. În cazul proiectului de pe râurile Șucu și Olteana din Munții Țarcu, autorizația de construire emisă de Primăria Comunei Zăvoi este ilegală, întrucât la emiterea acesteia au lipsit anumite avize și acorduri cerute prin Certificatul de Urbanism. În baza acestei autorizații de construire, titularul proiectului a demarat executarea lucrărilor și organizarea de șantier. WWF solicită intervenția urgentă a autorităților relevante și în mod special a Ministerului Mediului care, până în prezent, nu a reacționat la sesizările WWF și ale Federației Coaliția Natura 2000”, se menționează în informarea citată.

Plângerile WWF au demonstrat cum proiectele de microhidrocentrale de pe râurile Dejani-Lupșa și Vistișoara încalcă Directiva Cadru Apă, Directiva Habitate (Natura 2000) și Directiva privind accesul publicului la informațiile despre mediu în procesul de autorizare și construcție a microhidrocentralelor pe râurile cu stare ecologică foarte bună și bună din siturile Natura 2000.

Munții Țarcu reprezintă sit Natura 2000 și împreună cu patru parcuri naționale și un parc natural formează unul dintre ultimele nuclee de sălbăticie din Europa, care se întinde pe o suprafață de peste 350.000 hectare. Situl Munții Țarcu, unde SC Alset Energy SRL a propus două proiecte a câte două MHC-uri, a fost desemnat, printre altele, pentru anumite specii protejate de pești, rac și pentru habitatele acestora. De asemenea, vidra a fost identificată pe teren atât pe râul Bistra Mărului, cât și pe râul Șucu.

.

.

Ultimele Articole

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

Construcții Erbașu

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Din aceeași categorie

Articole Populare