Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a afirmat sâmbătă că menținerea ratingului suveran al României în categoria recomandată investițiilor arată că deciziile fiscal-bugetare responsabile pot consolida încrederea externă, avertizând însă că instabilitatea politică poate pune în pericol progresele obținute.
Reacția sa vine după ce agenția Moody’s Ratings a reconfirmat calificativul suveran al României la „Baa3”, ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor, și a menținut perspectiva negativă.
„Evaluarea Moody’s confirmă un lucru important: România își poate consolida încrederea externă atunci când ia decizii responsabile. Măsurile adoptate de Guvernul Bolojan în privința reducerii deficitului și a continuării reformelor au contribuit la păstrarea credibilității economice a țării”, a scris Mircea Abrudean într-un mesaj publicat pe Facebook.
Președintele Senatului a subliniat însă că România trebuie să continue reducerea deficitului și implementarea reformelor pentru a evita deteriorarea încrederii investitorilor și o eventuală retrogradare a ratingului.
„Faptul că perspectiva rămâne negativă arată însă că instabilitatea politică are un cost. În fața noastră există două opțiuni: continuăm pe drumul echilibrului bugetar și al modernizării sau revenim la promisiuni fără acoperire și la politici care au dus deficitul la 9,3% din PIB”, a avertizat Abrudean.
„Menținerea ratingului de țară în categoria «recomandat investițiilor» este, deopotrivă, rezultatul efortului instituțional, al cetățenilor și al mediului de afaceri”, a transmis șeful statului.
Nicușor Dan a subliniat că evaluările agențiilor de rating influențează costurile de finanțare ale statului, încrederea investitorilor și perspectivele privind investițiile, dezvoltarea și crearea de locuri de muncă.
Președintele a remarcat însă că perspectiva acordată României rămâne negativă și că Moody’s, la fel ca Fitch, pune accent pe aprobarea până la sfârșitul acestui an a bugetului pentru 2027 și pe adoptarea unor măsuri care să limiteze creșterea cheltuielilor publice.
Deficitul bugetar al României a ajuns la 9,3% din PIB în 2024, înainte de începerea programului de consolidare fiscală. Potrivit evaluării publicate vineri de Moody’s, rezultatele obținute în 2025 și în prima jumătate a anului 2026 au depășit așteptările agenției privind ritmul reducerii dezechilibrului bugetar.
Moody’s estimează că deficitul va scădea la 5,8% din PIB în 2026, cu peste două puncte procentuale față de anul precedent, datorită limitării cheltuielilor publice și menținerii unui nivel solid al veniturilor bugetare în pofida condițiilor macroeconomice dificile.
Agenția avertizează însă că ajustarea fiscală trebuie continuată timp de mai mulți ani. Datoria publică ar urma să crească de la 59,3% din PIB în 2025 la 64,5% în 2028, iar cheltuielile cu dobânzile sunt estimate să urce de la 2,8% la 3,3% din PIB în același interval.
Menținerea perspectivei negative reflectă riscurile ridicate privind implementarea programului multianual de consolidare fiscală. Moody’s consideră că fragmentarea și instabilitatea politică pot afecta capacitatea autorităților de a păstra sprijinul necesar pentru reducerea deficitului și adoptarea reformelor structurale.
Pentru revenirea perspectivei la „stabilă”, agenția a indicat drept semnale importante adoptarea până la sfârșitul anului a unui buget pentru 2027 care să continue reducerea deficitului și aprobarea unei legi a salarizării care să stabilizeze și ulterior să diminueze cheltuielile cu salariile din sectorul public.
Apartenența României la Uniunea Europeană, accesul la finanțare europeană și perspectivele solide de creștere economică susțin profilul de credit al țării. Acesta rămâne însă vulnerabil din cauza necesarului ridicat de finanțare, a deficitului structural de cont curent și a expunerii geopolitice generate de apropierea față de războiul din Ucraina.
Și Fitch Ratings a decis săptămâna trecută să mențină ratingul suveran al României la „BBB-”, ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor, cu perspectivă negativă. Agenția a identificat drept principale riscuri sustenabilitatea consolidării fiscale, deficitul încă ridicat și incertitudinea politică. În perioada următoare este așteptată și evaluarea S&P Global Ratings.
