Uniunea Europeană a salutat eliberarea joi de către Moscova a unor deţinuţi “persecutaţi pe nedrept”, eliberare care a survenit în cadrul unui schimb amplu între Rusia şi Occident, cel mai amplu după căderea Cortinei de Fier, Bruxelles-ul cerând punerea în libertate a tuturor deţinuţilor politici.

“Uniunea Europeană este uşurată de eliberarea şi transferul spre libertate în afara Rusiei şi a Belarusului a unui număr de deţinuţi politici, între care cetăţeni europeni, cu ajutorul Turciei”, a declarat şeful diplomaţiei europene Josep Borrell, într-un comunicat.

Mesaje au venit și din partea președintelui Consiliului European, Charles Michel, a președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și a președintei Parlamentului European.

“Le mulțumesc tuturor celor care, inclusiv în Europa, au contribuit la realizarea acestui acord diplomatic”, a scris Michel, pe X.

I welcome the release of 16 people unjustly jailed by the Russian regime. Alsu, Evan, Paul, Vladimir and others, you belong home with your families and loved ones!

I thank all those, also in Europe, who helped to make the diplomatic deal possible.

EU will continue supporting…

— Charles Michel (@CharlesMichel) August 1, 2024

Ursula von der Leyen a evidențiat “diferența izbitoare” în faptul că Rusia a schimbat “democrați ruși cinstiți ținuți prizonieri” cu “criminali și ucigași condamnați”.

I welcome the release of innocent citizens from EU & US and upright Russian democrats held captive in Russia.

The Kremlin swapped them for convicted criminals and murderers.

This shows the stark difference.

This is a moment of great joy for all who have fought for their…

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) August 1, 2024

Președinta Parlamentului European a salutat în mod individual eliberarea Evan Gershkovich, Alsu Kurmasheva și a altor disidenți și jurnaliști, deținuți ilegal de Rusia. “Libertatea lor nu ar fi trebuit să fie niciodată în pericol”, s-a exprimat Roberta Metsola.

I welcome the long overdue release of @evangershkovich, Alsu Kurmasheva & other dissidents & journalists, unlawfully held by Russia.

Their freedom should have never been in jeopardy.

I wish Evan, Alsu & all those freed, my very best as they rejoin their families and loved ones.

— Roberta Metsola (@EP_President) August 1, 2024

La rândul său, cancelarul german Olaf Scholz a apreciat joi, potrivit AFP că decizia “dificilă” de a elibera un presupus agent FSB condamnat pentru crimă, în cadrul schimbului de deţinuţi între Rusia şi Occident, a “salvat vieţi”.

“Nimeni nu a luat cu uşurinţă decizia de a transfera un criminal condamnat la închisoare pe viaţă după doar câţiva ani”, a afirmat Scholz pe aeroportul din Köln, unde erau aşteptaţi foşti deţinuţi, potrivit Agerpres.

Turcia a coordonat la Ankara un schimb de 26 de deţinuţi între Rusia şi mai multe ţări occidentale, printre ei numărându-se şi jurnalistul american Evan Gershkovich, a anunţat joi preşedinţia turcă.

SUA și Rusia, precum și alte țări, au participat la cel mai mare schimb de prizonieri de la sfârșitul Războiului Rece, într-o mediere diplomatică coordonată de Turcia și în urma căreia reporterul american al publicației Wall Street Journal Evan Gershkovich, fostul pușcaș marin american Paul Whelan și criticul Kremlinului Vladimir Kara Murza au fost eliberați de Rusia ca parte a acordului.

Într-o declarație publicată de Casa Albă, președintele american Joe Biden calificat drept o “ispravă a diplomației” schimbul de prizonieri cu Rusia, salutând efortul diplomatic de care a fost nevoie pentru a obține eliberările.

Schimbul a inclus eliberarea a 16 persoane, a declarat joi Casa Albă. Aliații occidentali au fost de acord să trimită înapoi în Rusia opt prizonieri deținuți în Occident, inclusiv Vadim Krasikov, care se afla în închisoare în Germania. În același timp, cei 26 de deţinuţi care au făcut obiectul acestui schimb au fost transportaţi în Turcia cu şapte avioane, dintre care două din SUA, câte unul din Germania, Polonia, Slovenia, Norvegia şi Rusia, mai precizează sursa citată.

Acordul, negociat în secret timp de mai bine de un an, va fi probabil prezentat de administrația Biden drept un succes major al politicii externe, în contextul în care cursa prezidențială din SUA intră în ultimele luni.

SUA și Rusia, precum și alte țări participă la cel mai mare schimb de prizonieri de la sfârșitul Războiului Rece, într-o mediere diplomatică coordonată de Turcia și în urma căreia reporterul american al publicației Wall Street Journal Evan Gershkovich, fostul pușcaș marin american Paul Whelan și criticul Kremlinului Vladimir Kara Murza au fost eliberați de Rusia ca parte a acordului, relatează agențiile internaționale de presă.

Într-o declarație publicată de Casa Albă, președintele american Joe Biden calificat drept o “ispravă a diplomației” schimbul de prizonieri cu Rusia, salutând efortul diplomatic de care a fost nevoie pentru a obține eliberările.

“Astăzi, trei cetățeni americani și un deținător american de carte verde care au fost închiși pe nedrept în Rusia se întorc în sfârșit acasă: Paul Whelan, Evan Gershkovich, Alsu Kurmasheva și Vladimir Kara-Murza. Înțelegerea care le-a asigurat libertatea a fost o ispravă a diplomației“, a spus el.

Biden a declarat că real a asigurat eliberarea a 16 persoane din Rusia – inclusiv cinci germani și șapte cetățeni ruși care erau prizonieri politici în propria lor țară.

“Unele dintre aceste femei și bărbați au fost deținuți pe nedrept timp de ani de zile. Toți au îndurat suferințe inimaginabile și incertitudine. Astăzi, agonia lor a luat sfârșit”, a declarat Biden.

El s-a arătat recunoscător “aliaților noștri care au fost alături de noi de-a lungul unor negocieri dure și complexe pentru a obține acest rezultat”, referindu-se la Germania, Polonia, Slovenia, Norvegia și Turcia.

“Acesta este un exemplu puternic de ce este vital să ai prieteni în această lume în care poți avea încredere și pe care te poți baza. Alianțele noastre îi fac pe americani mai în siguranță”, a continuat liderul de la Casa Albă.

Turcia a coordonat la Ankara un schimb de 26 de deţinuţi între Rusia şi mai multe ţări occidentale, a anunţat joi preşedinţia turcă, transmite AFP, potrivit Agerpres.

“MIT (serviciul turc de informaţii – n.red.) a desfăşurat la Ankara cea mai importantă operaţiune de schimb de deţinuţi din ultima vreme, care a implicat 26 de persoane din închisori din şapte ţări diferite (SUA, Germania, Polonia, Slovenia, Norvegia, Rusia şi Belarus)“, a anunţat preşedinţia turcă într-un comunicat de presă.

“Zece deţinuţi, inclusiv doi minori, au fost transferaţi în Rusia, 13 în Germania şi trei în Statele Unite”, precizează preşedinţia turcă.

Cei 26 de deţinuţi care au făcut obiectul acestui schimb au fost transportaţi în Turcia cu şapte avioane, dintre care două din SUA, câte unul din Germania, Polonia, Slovenia, Norvegia şi Rusia, mai precizează sursa citată.

Schimbul include eliberarea a 16 persoane, a declarat joi Casa Albă. Aliații occidentali au fost de acord să trimită înapoi în Rusia opt prizonieri deținuți în Occident, inclusiv Vadim Krasikov, care se afla în închisoare în Germania. În același timp, cei 26 de deţinuţi care au făcut obiectul acestui schimb au fost transportaţi în Turcia cu şapte avioane, dintre care două din SUA, câte unul din Germania, Polonia, Slovenia, Norvegia şi Rusia, mai precizează sursa citată.

Acordul, negociat în secret timp de mai bine de un an, va fi probabil prezentat de administrația Biden drept un succes major al politicii externe, în contextul în care cursa prezidențială din SUA intră în ultimele luni.

Ucraina a primit primele avioane de luptă F-16 pe care le-a solicitat timp de luni de zile pentru a riposta la atacul de rachete rusești, a confirmat un oficial american pentru The Associated Press și Reuters.

Ucraina face presiuni de luni de zile asupra aliaților săi occidentali pentru a obține avioane F-16 pentru Ucraina, afirmând că acestea sunt extrem de necesare pentru a riposta la atacul de rachete lansate de Rusia împotriva sa. F-16 este specializat în suprimarea apărării aeriene inamice. Occidentul a trecut cu ezitare la furnizarea avioanelor, după ce anterior și-a exprimat îngrijorarea că înarmarea Ucrainei cu armament avansat ar agrava și mai mult războiul cu Rusia.

Avioanele F-16, construite de Lockheed Martin, deschid o filă nouă, ele aflându-se de mult timp pe lista de dorințe a Ucrainei, datorită puterii lor de distrugere și disponibilității globale. Avionul de vânătoare este echipat cu un tun de 20 mm și poate transporta bombe, rachete și rachete.

Danemarca s-a angajat să doneze în total 19 avioane, în timp ce Țările de Jos au promis să livreze 24 de aparate. Ambele țări au fost forțele motrice din spatele unei coaliții internaționale pentru a furniza Ucrainei avioane F-16. Norvegia a declarat, de asemenea, că va dona Ucrainei șase avioane de luptă F-16.

Piloții și personalul de la sol au fost instruiți de luni de zile de partenerii occidentali ai Ucrainei.

Recent, ambasadoarea SUA în România, Kathleen Kavalec, a participat la ceremonia dedicată absolvirii primei serii de piloţi români instruiţi în cadrul Centrului European de Instruire F-16 de la Borcea, context în care a îndemnat ca respectivul centru să fie deschis şi militarilor ucraineni.

Centrul F-16 din România este un hub internațional pentru instruirea piloților de aeronave F-16 și facilitează creșterea interoperabilității dintre aliați. Conform acordului de colaborare, Ministerul Apărării Naționale din România pune la dispoziție Baza 86 Aeriană „Locotenent Aviator Gheorghe Mociorniță” din Fetești, facilitățile de instruire și sprijinul națiunii-gazdă, Forțele Aeriene Regale ale Țărilor de Jos pun la dispoziție aeronave F-16, iar Compania Lockheed Martin asigură instructorii și mentenanța.

Deocamdată, piloții români sunt singurii care se pregătesc în cadrul Centrului European de Instruire F-16, însă președinții român și ucrainean, Klaus Iohannis și Volodimir Zelenski, au convenit că piloții ucraineni se vor afla în primele valuri de piloți instruiți.