Comisia Europeană îmbunătățește în previziunile economice de iarnă perspectivele de creștere pentru acest an la 0,8 % pentru UE și la 0,9 % pentru zona euro, ambele zone reușind să evite, la limită, recesiunea tehnică anticipată pentru începutul anului.
Așadar, la aproape un an de la inițierea de către Rusia a războiului de agresiune împotriva Ucrainei, economia UE a intrat în 2023 pe o bază mai bună decât se preconizase în toamnă.
România
În primele trei trimestre ale anului 2022, PIB-ul real anual al României a crescut cu 4,3%, datorită formării brute de capital fix și consumului privat, care au fost susținute de o piață a forței de muncă puternică și de creșterea salariilor, în combinație cu măsurile guvernamentale de sprijin pentru atenuarea impactului prețurilor ridicate la energie.
Pe baza indicatorilor pe termen scurt, se așteaptă ca economia României să fi rezistat în trimestrul al patrulea, pe fondul evoluțiilor favorabile din sectorul serviciilor și al sentimentului economic și în pofida scăderii în continuare a producției în industria prelucrătoare.
Pentru anul 2023, impactul negativ al inflației încă ridicate, al condițiilor de finanțare stricte și al încetinirii celorlalte economii din UE sunt toate menite să reducă creșterea reală a PIB-ului în România la 2,5%.
Punerea în aplicare a PRR ar trebui să contribuie la investiții puternice, care se așteaptă să fie principalul motor de creștere. Alte fonduri ale UE urmează să sprijine, de asemenea, investițiile. Consumul privat, deși afectat negativ de inflația ridicată, se preconizează că va crește datorită majorărilor salariului minim, pensiilor și salariilor din sectorul public, precum și datorită prelungirii plafonării prețurilor la energie până în 2025. Se estimează că exporturile nete vor rămâne negative din cauza monedei puternice și a cererii scăzute pe piețele de export.
Pentru anul 2024, Comisia Europeană anticipează o revenire a creșterii economice de 3%, pe fondul scăderii presiunilor inflaționiste, al ratelor scăzute ale dobânzilor și al îmbunătățirii perspectivelor externe.
Inflația anuală calculată în funcție de indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC) a încetinit în decembrie, pe fondul scăderii prețurilor la energie și la produsele alimentare de bază, ceea ce a dus media pe 12 luni în 2022 la 12%. Se preconizează că inflația IAPC va continua să se reducă în continuare pe parcursul orizontului de prognoză, dar numai în mod modest, deoarece presiunile inflaționiste rămân foarte ridicate în componentele de bază, cum ar fi serviciile, bunurile industriale neenergetice și alimentele prelucrate. Inflația medie anuală IAPC este proiectată la 9,7% pentru 2023, înainte de a încetini până la 5,5% în 2024, datorită prelungirii plafonului prețurilor la energie, a prețurilor mai mici ale materiilor prime și a efectelor de bază care își fac efectul.
Perspectivele se îmbunătățesc datorită rezilienței sporite
După expansiunea robustă din prima jumătate a anului 2022, ritmul de creștere a scăzut în al treilea trimestru, însă ușor sub așteptări. În al patrulea trimestru, în pofida șocurilor negative excepționale, economia UE a evitat scăderea preconizată în previziunile din toamnă. Rata anuală de creștere pentru 2022 este estimată în prezent la 3,5 % atât pentru UE, cât și pentru zona euro.
Evoluțiile favorabile înregistrate de la previziunile din toamnă au îmbunătățit perspectivele de creștere pentru acest an. Diversificarea continuă a surselor de aprovizionare și o scădere bruscă a consumului au adus nivelurile stocurilor de gaz peste media sezonieră din ultimii ani, iar prețurile angro ale gazelor au scăzut cu mult sub nivelurile din perioada anterioară războiului. În plus, piața forței de muncă din UE a continuat să înregistreze rezultate foarte bune, rata șomajului rămânând la cel mai scăzut nivel istoric (6,1 %) până la sfârșitul anului 2022. Încrederea se îmbunătățește, iar sondajele din luna ianuarie sugerează că activitatea economică va evita, de asemenea, o contracție în primul trimestru al anului 2023.
Cu toate acestea, ne confruntăm în continuare cu dificultăți majore. Consumatorii și întreprinderile continuă să se confrunte cu costuri ridicate ale energiei, iar inflația de bază (inflația totală, excluzând energia și alimentele neprelucrate) a continuat să crească în luna ianuarie, erodând și mai mult puterea de cumpărare a gospodăriilor. Pe măsură ce presiunile inflaționiste persistă, se preconizează că înăsprirea politicii monetare va continua, afectând activitatea întreprinderilor și investițiile.
Potrivit previziunilor intermediare din iarnă, creșterea preconizată pentru 2023 este de 0,8 % în UE și de 0,9 % în zona euro, cu 0,5 și, respectiv, cu 0,6 puncte procentuale mai mare decât în previziunile din toamnă. Rata de creștere pentru 2024 rămâne neschimbată, situându-se la 1,6 % pentru UE și la 1,5 % pentru zona euro. Până la sfârșitul perioadei analizate în previziuni, se preconizează că volumul producției va fi cu aproape 1 % mai mare decât cel estimat în previziunile din toamnă.
După ce a atins nivelul maxim în 2022, inflația va scădea în perioada analizată în previziuni
Trei luni consecutive de moderare a inflației totale sugerează că s-a trecut de perioada în care s-a înregistrat nivelul maxim, astfel cum s-a anticipat în previziunile din toamnă. După ce a atins un maxim istoric de 10,6 % în luna octombrie, inflația a scăzut, estimarea-semnal din ianuarie scăzând la 8,5 % pentru zona euro. Scăderea a fost determinată în principal de diminuarea inflației prețurilor la energie, în timp ce inflația de bază nu a atins încă nivelul maxim.
Previziunile privind inflația au fost revizuite ușor în sens descrescător față de toamnă, reflectând în principal evoluțiile de pe piața energiei. Se preconizează că în UE inflația totală va scădea de la 9,2 % în 2022 la 6,4 % în 2023 și la 2,8 % în 2024. În zona euro, se preconizează că aceasta va scădea de la 8,4 % în 2022 la 5,6 % în 2023 și la 2,5 % în 2024.
Riscurile care planează asupra perspectivelor sunt mai echilibrate
Deși incertitudinea cu privire la previziuni rămâne ridicată, riscurile la adresa creșterii sunt, în linii mari, echilibrate. Cererea internă s-ar putea dovedi mai mare decât se preconizase dacă recentele scăderi ale prețurilor angro ale gazelor se vor repercuta mai puternic asupra prețurilor de consum și dacă consumul se va dovedi mai rezilient. Cu toate acestea, nu poate fi exclusă o posibilă inversare a scăderilor prețurilor respective, în contextul unor tensiuni geopolitice continue. Cererea externă s-ar putea dovedi, de asemenea, mai robustă în urma redeschiderii Chinei, ceea ce ar putea totuși alimenta inflația la nivel mondial.
Riscurile de inflație rămân legate în mare măsură de evoluțiile de pe piețele energiei, reflectând unele dintre riscurile identificate la adresa creșterii economice. În special în 2024 predomină riscurile de creștere a inflației, deoarece presiunile asupra prețurilor s-ar putea dovedi mai ample și mai puternice decât se preconizase, în cazul în care creșterea salariilor ar urma să se stabilizeze la rate peste medie în decursul unei perioade îndelungate.