Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Previziunile economice de iarnă ale Comisiei Europene: Economia României ar urma să crească cu 2,5% în acest an și cu 3% în 2024. Punerea în aplicare a PNRR, principalul motor de creștere

Published

on

© Calea Europeana/ Zaim Diana

Comisia Europeană îmbunătățește în previziunile economice de iarnă perspectivele de creștere pentru acest an la 0,8 % pentru UE și la 0,9 % pentru zona euro, ambele zone reușind să evite, la limită, recesiunea tehnică anticipată pentru începutul anului.

Așadar, la aproape un an de la inițierea de către Rusia a războiului de agresiune împotriva Ucrainei, economia UE a intrat în 2023 pe o bază mai bună decât se preconizase în toamnă.

România

În primele trei trimestre ale anului 2022, PIB-ul real anual al României a crescut cu 4,3%, datorită formării brute de capital fix și consumului privat, care au fost susținute de o piață a forței de muncă puternică și de creșterea salariilor, în combinație cu măsurile guvernamentale de sprijin pentru atenuarea impactului prețurilor ridicate la energie.

Pe baza indicatorilor pe termen scurt, se așteaptă ca economia României să fi rezistat în trimestrul al patrulea, pe fondul evoluțiilor favorabile din sectorul serviciilor și al sentimentului economic și în pofida scăderii în continuare a producției în industria prelucrătoare.

Pentru anul 2023, impactul negativ al inflației încă ridicate, al condițiilor de finanțare stricte și al încetinirii celorlalte economii din UE sunt toate menite să reducă creșterea reală a PIB-ului în România la 2,5%.

Punerea în aplicare a PRR ar trebui să contribuie la investiții puternice, care se așteaptă să fie principalul motor de creștere. Alte fonduri ale UE urmează să sprijine, de asemenea, investițiile. Consumul privat, deși afectat negativ de inflația ridicată, se preconizează că va crește datorită majorărilor salariului minim, pensiilor și salariilor din sectorul public, precum și datorită prelungirii plafonării prețurilor la energie până în 2025. Se estimează că exporturile nete vor rămâne negative din cauza monedei puternice și a cererii scăzute pe piețele de export.

Pentru anul 2024, Comisia Europeană anticipează o revenire a creșterii economice de 3%, pe fondul scăderii presiunilor inflaționiste, al ratelor scăzute ale dobânzilor și al îmbunătățirii perspectivelor externe.

Inflația anuală calculată în funcție de indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC) a încetinit în decembrie, pe fondul scăderii prețurilor la energie și la produsele alimentare de bază, ceea ce a dus media pe 12 luni în 2022 la 12%. Se preconizează că inflația IAPC va continua să se reducă în continuare pe parcursul orizontului de prognoză, dar numai în mod modest, deoarece presiunile inflaționiste rămân foarte ridicate în componentele de bază, cum ar fi serviciile, bunurile industriale neenergetice și alimentele prelucrate. Inflația medie anuală IAPC este proiectată la 9,7% pentru 2023, înainte de a încetini până la 5,5% în 2024, datorită prelungirii plafonului prețurilor la energie, a prețurilor mai mici ale materiilor prime și a efectelor de bază care își fac efectul.

Perspectivele se îmbunătățesc datorită rezilienței sporite

După expansiunea robustă din prima jumătate a anului 2022, ritmul de creștere a scăzut în al treilea trimestru, însă ușor sub așteptări. În al patrulea trimestru, în pofida șocurilor negative excepționale, economia UE a evitat scăderea preconizată în previziunile din toamnă. Rata anuală de creștere pentru 2022 este estimată în prezent la 3,5 % atât pentru UE, cât și pentru zona euro.

Evoluțiile favorabile înregistrate de la previziunile din toamnă au îmbunătățit perspectivele de creștere pentru acest an. Diversificarea continuă a surselor de aprovizionare și o scădere bruscă a consumului au adus nivelurile stocurilor de gaz peste media sezonieră din ultimii ani, iar prețurile angro ale gazelor au scăzut cu mult sub nivelurile din perioada anterioară războiului. În plus, piața forței de muncă din UE a continuat să înregistreze rezultate foarte bune, rata șomajului rămânând la cel mai scăzut nivel istoric (6,1 %) până la sfârșitul anului 2022. Încrederea se îmbunătățește, iar sondajele din luna ianuarie sugerează că activitatea economică va evita, de asemenea, o contracție în primul trimestru al anului 2023.

Cu toate acestea, ne confruntăm în continuare cu dificultăți majore. Consumatorii și întreprinderile continuă să se confrunte cu costuri ridicate ale energiei, iar inflația de bază (inflația totală, excluzând energia și alimentele neprelucrate) a continuat să crească în luna ianuarie, erodând și mai mult puterea de cumpărare a gospodăriilor. Pe măsură ce presiunile inflaționiste persistă, se preconizează că înăsprirea politicii monetare va continua, afectând activitatea întreprinderilor și investițiile.

Potrivit previziunilor intermediare din iarnă, creșterea preconizată pentru 2023 este de 0,8 % în UE și de 0,9 % în zona euro, cu 0,5 și, respectiv, cu 0,6 puncte procentuale mai mare decât în previziunile din toamnă. Rata de creștere pentru 2024 rămâne neschimbată, situându-se la 1,6 % pentru UE și la 1,5 % pentru zona euro. Până la sfârșitul perioadei analizate în previziuni, se preconizează că volumul producției va fi cu aproape 1 % mai mare decât cel estimat în previziunile din toamnă.

După ce a atins nivelul maxim în 2022, inflația va scădea în perioada analizată în previziuni

Trei luni consecutive de moderare a inflației totale sugerează că s-a trecut de perioada în care s-a înregistrat nivelul maxim, astfel cum s-a anticipat în previziunile din toamnă. După ce a atins un maxim istoric de 10,6 % în luna octombrie, inflația a scăzut, estimarea-semnal din ianuarie scăzând la 8,5 % pentru zona euro. Scăderea a fost determinată în principal de diminuarea inflației prețurilor la energie, în timp ce inflația de bază nu a atins încă nivelul maxim.

Previziunile privind inflația au fost revizuite ușor în sens descrescător față de toamnă, reflectând în principal evoluțiile de pe piața energiei. Se preconizează că în UE inflația totală va scădea de la 9,2 % în 2022 la 6,4 % în 2023 și la 2,8 % în 2024. În zona euro, se preconizează că aceasta va scădea de la 8,4 % în 2022 la 5,6 % în 2023 și la 2,5 % în 2024.

Riscurile care planează asupra perspectivelor sunt mai echilibrate

Deși incertitudinea cu privire la previziuni rămâne ridicată, riscurile la adresa creșterii sunt, în linii mari, echilibrate. Cererea internă s-ar putea dovedi mai mare decât se preconizase dacă recentele scăderi ale prețurilor angro ale gazelor se vor repercuta mai puternic asupra prețurilor de consum și dacă consumul se va dovedi mai rezilient. Cu toate acestea, nu poate fi exclusă o posibilă inversare a scăderilor prețurilor respective, în contextul unor tensiuni geopolitice continue. Cererea externă s-ar putea dovedi, de asemenea, mai robustă în urma redeschiderii Chinei, ceea ce ar putea totuși alimenta inflația la nivel mondial.

Riscurile de inflație rămân legate în mare măsură de evoluțiile de pe piețele energiei, reflectând unele dintre riscurile identificate la adresa creșterii economice. În special în 2024 predomină riscurile de creștere a inflației, deoarece presiunile asupra prețurilor s-ar putea dovedi mai ample și mai puternice decât se preconizase, în cazul în care creșterea salariilor ar urma să se stabilizeze la rate peste medie în decursul unei perioade îndelungate.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană și compania BioNTech-Pfizer modifică termenii contractului privind livrarea de vaccinuri împotriva COVID-19, reducând numărul de doze și prelungind termenul de livrare

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană, acționând împreună cu statele membre ale UE și în numele acestora prin intermediul Autorității pentru Pregătire și Răspuns în caz de Urgență Sanitară (HERA), precum și cu dezvoltatorii de vaccinuri, BioNTech-Pfizer, au ajuns la un acord pentru a răspunde mai bine evaluării de către statele membre a nevoilor în continuă evoluție în materie de vaccinuri împotriva COVID-19.

Potrivit unui comunicat al instituției, modificarea contractului existent de furnizare a vaccinurilor ține seama de îmbunătățirea situației epidemiologice, continuând, în același timp, să asigure accesul la cea mai recentă versiune disponibilă a vaccinului, în cazul în care în viitor vor apărea variante îngrijorătoare de COVID-19.

”Salut călduros acordul la care s-a ajuns împreună cu statele membre și în numele acestora cu BioNTech-Pfizer pentru a adapta oferta de vaccinuri împotriva COVID-19 pentru a răspunde nevoilor în continuă evoluție. Am reușit să ținem pandemia sub control în mare parte prin vaccinurile și vaccinările noastre. Și, deși COVID-19 nu mai este o urgență sanitară la nivel mondial, rămâne o amenințare cu care probabil ne vom mai confrunta. Prin urmare, este esențial să fim pregătiți pentru anii următori”, a precizat Stella Kyriakides, comisar pentru sănătate și siguranță alimentară.

Acordul anunțat vineri a garantat următoarele adaptări ale contractului existent:

  • reducere a cantității de doze achiziționate de statele membre în temeiul contractului. În urma plății unei taxe, dozele contractate inițial vor fi convertite în comenzi opționale;
  • prelungire a perioadei de timp în care statele membre vor putea prelua vaccinurile – până la 4 ani de acum înainte;
  • posibilitatea de a continua să aibă acces la doze suplimentare până la volumul contractat inițial până la sfârșitul contractului, pentru a răspunde nevoilor, în cazul în care numărul cazurilor crește și situația epidemiologică se deteriorează;
  • accesul continuu la vaccinuri adaptate la noile variante de îndată ce autoritățile de reglementare le autorizează.

Modificarea a fost făcută în urma negocierilor dintre dezvoltatorii de vaccinuri, statele membre și Comisie pentru a alinia mai bine strategiile de vaccinare și nevoile în continuă evoluție în materie de sănătate publică din statele membre.

Începând din 2020 și în conformitate cu Strategia UE privind vaccinurile, Uniunea Europeană a investit masiv în producția mondială de vaccinuri împotriva COVID-19. A fost extrem de important să avem vaccinuri cât mai rapid și în cantitatea necesară, fapt care a implicat investiții importante înainte de a ști dacă vreunul dintre aceste vaccinuri va fi eficace.

Implementarea Strategiei UE privind vaccinurile a depășit toate așteptările:  statele membre ale UE au avut acces la vaccinuri sigure și eficace acoperind un portofoliu larg de tehnologii diferite și în cantitatea necesară, ceea ce a permis tuturor cetățenilor UE să aibă acces la primovaccinare și la vaccinarea de rapel, salvându-se astfel vieți și reducându-se impactul pandemiei asupra vieții sociale și economice.

În plus, un număr mare din aceste vaccinuri au fost utilizate și în cadrul eforturilor de la nivel mondial de combatere a pandemiei. Statele membre au partajat 526 de milioane de doze, dintre care aproximativ 494,4 milioane au fost deja livrate țărilor beneficiare.

În același timp, statele membre trebuie să se asigure în continuare că dispun de stocurile strategice de vaccinuri de care au nevoie pentru a proteja părțile vulnerabile ale populațiilor lor și pentru a face față evoluției epidemiologice potențiale a virusului COVID-19.

Comisia, statele membre și BioNTech-Pfizer au semnat anterior modificări ale contractului care au adaptat calendarele de livrare la nevoile statelor membre și au instituit un spațiu de depozitare central sporind capacitatea de stocare a statelor membre.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Uniunea piețelor de capital: Comisia Europeană propune noi norme care să îi protejeze pe investitorii individuali, atribuind un rol central intereselor consumatorilor

Published

on

© European Union, 2017/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a prezentat miercuri un pachet privind investițiile individuale, care atribuie un rol central intereselor consumatorilor în cadrul investițiilor individuale.

Potrivit unui comunicat al instituției, scopul propunerii Comisiei este de a le oferi investitorilor individuali (adică investitorilor „consumatori”) capacitatea de a lua decizii de investiții care să fie în concordanță cu nevoile și cu preferințele lor, asigurând totodată tratamentul echitabil și protecția adecvată a acestora. Pachetul va spori încrederea investitorilor individuali de a investi în siguranță în viitorul lor și de a profita pe deplin de uniunea piețelor de capital din UE.

Unul dintre cele trei obiective-cheie ale Comisiei din Planul de acțiune privind uniunea piețelor de capital din 2020 a fost acela de a crea condițiile pentru ca UE să fie un loc și mai sigur pentru investițiile pe termen lung ale cetățenilor. Pachetul de astăzi își propune să atingă acest obiectiv și să încurajeze participarea pe piețele de capital din UE, care este, în mod tradițional, mai modestă decât în alte jurisdicții, cum ar fi Statele Unite, în ciuda ratei foarte ridicate de economisire a europenilor. Impulsionarea uniunii piețelor de capital este, totodată, o modalitate esențială prin care să se canalizeze finanțarea privată către economia noastră și să se finanțeze tranziția verde și cea digitală.

Pachetul prezentat în detaliu

Pachetul include măsuri ambițioase și cuprinzătoare care urmăresc:  

  • Să îmbunătățească modul în care se furnizează informații investitorilor individuali cu privire la produsele și serviciile de investiții, folosind modalități mai pertinente și mai standardizate, prin adaptarea normelor privind publicarea de informații la era digitală și la preferințele tot mai marcate pentru sustenabilitate ale investitorilor;
  • Să asigure o mai mare transparență și comparabilitate a costurilor, impunând utilizarea unei prezentări standard și a unei terminologii privind costurile. În acest fel, se va garanta că produsele de investiții aduc rentabilitate reală investitorilor individuali;
  • Să asigure faptul că toți clienții obișnuiți beneficiază cel puțin o dată pe an de o imagine clară a performanței investiționale a portofoliului lor
  • Să rezolve potențialele conflicte de interese referitoare la distribuția produselor de investiții prin interzicerea stimulentelor pentru vânzările „exclusiv de executare” (și anume, cele pentru care nu se oferă consiliere) și prin asigurarea faptului că serviciile de consiliere financiară furnizate sunt aliniate la interesele investitorilor individuali. Vor fi introduse, de asemenea, garanții mai stricte și o mai mare transparență pentru situațiile în care se acceptă stimulentele;
  • Să îi protejeze pe investitorii individuali de practicile comerciale înșelătoare asigurând faptul că intermediarilor financiari (și anume, consilierilor) le revine întreaga responsabilitate pentru utilizarea (și utilizarea abuzivă) a comunicărilor lor cu caracter publicitar, inclusiv în cazul în care acestea se fac prin intermediul platformelor de comunicare socială sau prin intermediul celebrităților sau al altor părți terțe care sunt remunerate de către aceștia sau primesc stimulente financiare din partea acestora;
  • Să mențină standarde înalte de calificare profesională pentru consultanții financiari;
  • Să le ofere consumatorilor mijloacele necesare pentru a lua decizii financiare mai judicioase, încurajând statele membre să pună în aplicare măsuri naționale care pot sprijini alfabetizarea financiară a cetățenilor, indiferent de vârstă ori de mediul lor social și educațional;
  • Să reducă sarcinile administrative și să îmbunătățească accesibilitatea produselor și a serviciilor pentru investitorii individuali experimentați, prin asigurarea unei mai mari proporționalități a criteriilor de eligibilitate pentru accesul la profesia de investitor profesional;
  • Să consolideze cooperarea în materie de supraveghere pentru ca autorităților naționale competente și autorităților europene de supraveghere să le fie mai ușor să se asigure că normele sunt aplicate în mod corespunzător și eficace, precum și în mod coerent în întreaga UE și să combată în comun frauda și malpraxisul. 

Pachetul de astăzi are un domeniu de aplicare amplu și privește întregul parcurs de investiții al consumatorului. Pachetul cuprinde o directivă de modificare, care revizuiește normele existente prevăzute în Directiva privind piețele instrumentelor financiare (MiFID II), în Directiva privind distribuția de asigurări (IDD), în Directiva privind organismele de plasament colectiv în valori mobiliare (OPCVM), în Directiva privind administratorii fondurilor de investiții alternative (DAFIA) și în Directiva privind accesul la activitate și desfășurarea activității de asigurare și de reasigurare (Solvabilitate II), precum și un regulament de modificare, care revizuiește Regulamentul privind pachetele de produse de investiții individuale structurate și bazate pe asigurări (PRIIP).

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen, către liderii G7: Trebuie să ne reducem vulnerabilitățile față de China, dar decuplarea de Beijing nu este în interesul nostru

Published

on

© European Union, 2023/ Source: EC - Audiovisual Service

Politicile lumii democratice față de China trebuie să se schimbe pentru că Beijingul și-a schimbat abordarea, a atenționat vineri, la Hiroshima, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în cadrul unei sesiuni de lucru a summitului G7 consacrată politicii externe și de securitate a țărilor G7 și a Uniunii Europene. În același timp, șefa Comisiei Europene, care a prezentat recent principiile unei noi abordări europene față de China și l-a însoțit pe președintele francez Emmanuel Macron la Beijing, a apreciat că “decuplarea de China nu este în interesul nostru“.

China a trecut de la “reformă și deschidere” la “securitate și control”, a spus von der Leyen, conform unui extras din intervențiile sale și difuzat de Comisia Europeană.

“China a devenit mai represivă acasă și mai asertivă în străinătate, în special în vecinătatea sa. Iar China a încheiat o “prietenie nelimitată” cu Rusia în ajunul invaziei brutale din Ucraina. În același timp, decuplarea de China nu este nici viabilă, nici în interesul nostru“, a spus ea.

Prin urmare, a insistat aceasta, ar trebui “să menținem deschise liniile de comunicare și să colaborăm cu China în domenii precum schimbările climatice, pregătirea pentru pandemii, stabilitatea financiară sau proliferarea nucleară. În același timp, trebuie să ne reducem vulnerabilitățile în relația noastră economică”.

Această abordare se regăsește în discursul privind relațiile UE-China susținut de von der Leyen în ajunul vizitei sale la Beijing, în care a precizat că dorește o “reducere a riscurilor, nu o decuplare a UE de China”, punctând totodată că relațiile vor fi definite de modul cum Beijingul se raportează la războiul lui Putin.

În ceea ce privește calea de urmat, von der Leyen a precizat că vede cinci direcții de lucru: reziliența și competitivitatea economiilor și industriilor din țările democratice, reechilibrarea relației comerciale cu China, protejarea intereselor de securitate, colaborarea cu partenerii în chestiuni de politică externă și de securitate și crearea unei alternative la Inițiativa Drumul Mătăsii, și anume Parteneriatul pentru infrastructura globală și investiții (PGII) discutat la summitul G7 din Marea Britanie din 2021 și convenit la summitul G7 din Germania din 2022.

“Vom continua să solicităm Chinei să se abțină de la a sprijini războiul Rusiei. Și ne reafirmăm angajamentul nostru de nezdruncinat față de pacea și stabilitatea în strâmtoarea Taiwan. Ne opunem în mod colectiv oricărei schimbări unilaterale a status quo-ului, în special prin forță”, a spus von der Leyen, abordând un subiect dificil în cadrul relației transatlantice în ultima perioadă, ca urmare a poziției președintelui francez Emmanuel Macron care a precizat că Europa nu trebuie să se adapteze la “ritmul american” sau la “o reacție exagerată a Chinei” cu privire la Taiwan.

Prezent la același summit G7 de la Hiroshima, și președintele Consiliului European Charles Michel a susținut că este în interesul UE să mențină o cooperare “stabilă și constructivă” cu China.

Continue Reading

Facebook

NATO14 hours ago

Olanda „ia serios în considerare” trimiterea de avioane F-16 Ucrainei

NATO15 hours ago

NATO: Germania își relochează sistemul de apărare antirachetă Patriot din Slovacia în Lituania în vederea summit-ului de la Vilnius

NATO16 hours ago

Cancelarul german Olaf Scholz afirmă că summit-ul NATO de la Vilnius se va concentra pe sprijinirea concretă a Ucrainei

REPUBLICA MOLDOVA1 day ago

Premierul Estoniei, înainte de summitul Comunității Politice Europene de la Chișinău: Vom transmite un mesaj puternic că Moldova nu este singură

REPUBLICA MOLDOVA1 day ago

Olaf Scholz: La 1 iunie, familia europeană se reunește în R. Moldova, o țară care are tot sprijinul nostru și nu este singură

U.E.2 days ago

Ursula von der Leyen a vizitat zonele din Italia afectate de inundații: ”Europa este cu voi”

NATO2 days ago

Mircea Geoană: Buna guvernare, transparența și combaterea corupției sunt importante pentru ca România să-și atingă potențialul strategic, economic și uman

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Comisia Europeană și compania BioNTech-Pfizer modifică termenii contractului privind livrarea de vaccinuri împotriva COVID-19, reducând numărul de doze și prelungind termenul de livrare

ROMÂNIA2 days ago

MCID și ADR fac un nou pas spre digitalizarea României prin lansarea aplicației mobile ROeID, care asigură identitatea digitală a tuturor cetățenilor români

CONSILIUL UE2 days ago

Ungaria contestă un demers al Parlamentului European care îi pune la îndoială capacitatea de a exercita președinția semestrială a Consiliului UE, ce urmează să o preia la jumătatea lui 2024

NATO3 days ago

“Drumul către summitul de la Vilnius”: Jens Stoltenberg afirmă că aderarea Ucrainei la NATO “în mijlocul unui război nu este pe ordinea de zi”

POLITICĂ3 days ago

Ziua Eroilor. Klaus Iohannis: Prin lupta pentru desăvârșirea unității naționale, înaintașii noștri au acționat decisiv pentru conectarea României la spațiul politic european

ROMÂNIA4 days ago

Nicolae Ciucă a apreciat reiterarea de către președintele federal Steinmeier a sprijinului Berlinului pentru aderarea României la Spațiul Schengen

POLITICĂ4 days ago

Klaus Iohannis cere coaliției ca rotația guvernamentală să se desfășoare “sticlă”: Oamenii trebuie să vadă că nu este vorba de tras sfori. Numai de instabilitate nu avem nevoie

ROMÂNIA4 days ago

Steinmeier l-a asigurat pe Iohannis că Germania se va implica pentru aderarea României la Schengen: Cancelarul Scholz și miniștrii de externe și interne vor aduce argumente Austriei și Olandei

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI5 days ago

Eurodeputatul Victor Negrescu a înregistrat în Parlamentul European petiția pentru sprijinirea satelor românești și a fermierilor români

REPUBLICA MOLDOVA7 days ago

Adunarea Națională “Moldova Europeană”. Maia Sandu: Calea aleasă de Moldova, calea europeană. Trebuie să aderăm la UE până în 2030

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

Dorin Recean: La Chişinău încă nu cad rachete, asta datorită ucrainenilor, dar Republica Moldova este atacată hibrid

ROMÂNIA1 week ago

Marcel Ciolacu: Regiunea Mării Negre are potențialul de a deveni un centru internațional de oportunități prin extinderea și modernizarea surselor de energie

NATO1 week ago

Black Sea and Balkans Security Forum: Premierul Nicolae Ciucă evidențiază importanța revizuirii planurilor de apărare în contextul în care o ”putere ca Rusia merge spre un război de uzură”

Team2Share

Trending