Eurodeputatul Gheorghe Falcă, prezent la sesiunea plenară a Parlamentului European de la Strasbourg, a salutat raportul referitor la punerea în aplicare a Mecanismului de Redresare și Reziliență, arătându-și susținerea pentru prelungirea cu 18 luni a termenului pentru implementarea proiectelor mature din acest „ambițios instrument european de sprijin economic”.

„Am felicitat raportorii, doi colegi europarlamentari români, pentru echilibrul și realismul acestui document. Este o reușită românească și europeană, care arată cât de mult putem realiza împreună. Mesajul meu principal a fost acela de a susține prelungirea cu 18 luni a termenului pentru implementarea proiectelor mature din MRR”, a transmis europarlamentarul liberal. 

Potrivit acestuia, această extindere este esențială pentru a transforma investițiile începute în rezultate concrete pentru cetățeni.

Gheorghe Falcă a subliniat, totodată, nevoia de mai multă claritate, transparență și obiectivitate din partea Comisiei Europene în implementarea acestui mecanism: „Privind spre viitor, am salutat posibilitatea unui sistem de prioritizare post-2026, care să permită finalizarea proiectelor prin instrumente financiare alternative, inclusiv un nou fond european pentru competitivitate sau prin Fondul European de Investiții.”

„Eu cred, și am spus asta, că România are nevoie de o strategie solidă pentru investițiile publice după 2026, care să includă domenii strategice precum apărarea, dar și să protejeze în același timp fondurile pentru sănătate, educație și coeziune”, a conchis deputatul european. 

    Citiți și: Parlamentul European solicită prelungirea cu 18 luni a finanțării proiectelor mature din PNRR, într-un raport coordonat de Victor Negrescu și Siegfried Mureșan și votat cu largă majoritate

Parlamentul Europeană a adoptat o rezoluție cu privire la consolidarea zonelor rurale prin Politica de Coeziune, document care include mai multe propuneri pentru care eurodeputatul Dan Motreanu a pledat în Comisia pentru dezvoltare regională, din care face parte.

„Susțin dezvoltarea satelor din România cu ajutorul banilor europeni, printr-o alocare adaptată nevoilor reale. Alocările bugetare pentru Politica de Coeziune trebuie menținute cel puțin la nivelul actual. Comisia Europeană trebuie să acorde prioritate zonelor rurale, care au nevoie de resurse care să le permită reducerea decalajelor față de mediul urban”, a subliniat europarlamentarul într-un mesaj publicat pe platforma de socializare Facebook.

Acesta a solicitat o strategie europeană pentru zonele rurale după 2027, care să susțină dezvoltarea economică, socială și demografică a acestor regiuni.

„Este esențială implicarea autorităților locale și regionale, precum și întărirea capacității administrative, pentru reducerea birocrației”, mai arată eurodeputatul.

El a mai menționat că a cerut „sprijin suplimentar pentru regiunile rurale de la granița cu Rusia, Ucraina și Belarus” în contextul în care „România are cea mai lungă frontieră cu Ucraina din UE”.

„<<Satele inteligente>> înseamnă digitalizare, servicii moderne, inovație socială și atragerea tinerilor în mediul rural – esențiale pentru dezvoltarea acestuia. Am propus crearea unui Fond european pentru antreprenoriatul tinerilor în mediul rural. Am cerut măsuri concrete pentru tineri: acces la locuri de muncă, locuințe, educație de calitate și condiții care să-i încurajeze să rămână sau să revină în comunitățile lor. Am cerut dezvoltarea lanțurilor scurte de aprovizionare pentru produsele agroalimentare locale și integrarea acestora în consumul public (ex. școli, spitale)”, a mai spus Dan Motreanu.

Eurodeputatul a solicitat investiții în internet de mare viteză, rețele mobile performante și digitalizare în agricultură și administrație, finanțarea modernizării locuințelor din mediul rural.

„Am cerut sprijinirea femeilor antreprenor din mediul rural prin facilitarea accesului la finanțare și la programe europene de susținere”, a completat eurodeputatul, care a atras atenția asupra „necesității unor măsuri urgente de combatere a sărăciei în zonele rurale”.

Eurodeputatul Dan Motreanu a fost desemnat raportor din umbră din partea grupului PPE pentru un dosar important pentru fermieri.

Acesta va contribui la creionarea formei finale a unei propuneri de regulament pentru simplificarea accesării fondurilor prin Politica Agricolă Comună (PAC), mecanismul principal prin care agricultorii români primesc sprijin financiar din partea Uniunii Europene.

„Mă voi asigura că vocea fermierilor români se va face auzită în Parlamentul European”, a dat asigurări Motreanu.

Potrivit eurodeputatului, măsurile pentru simplificarea Politicii Agricole Comune vizează economii de până la 1,58 de miliarde de euro anual pentru fermieri și de 210 milioane de euro pentru administrațiile naționale.

„Plata forfetară anuală pentru micii fermieri se va dubla, de la 1.250 la 2.500 de euro. Se va efectua un singur control la fața locului pe an pentru fiecare exploatație. Micii fermieri vor obține mai ușor fonduri UE în valoare de 50.000 de euro pentru creșterea competitivității fermelor lor. Aceștia își vor prezenta datele o singură dată, economisind timp și reducând costurile administrative”, a arătat Dan Motreanu.

Conform acestuia, „fermierii vor avea acces mai ușor la plăți în caz de criză sau dezastre naturale și vor exista două noi fonduri pentru criză cu valoare de până în 3% din fondul PAC național”.

De asemenea, ”fermierii vor fi scutiți de anumite norme de mediu, beneficiind în continuare de plățile din cadrul programelor ecologice”, iar „fermele ecologice certificate vor îndeplini în mod automat unele dintre cerințele de mediu ale UE pentru finanțare”.

Dan Motreanu a subliniat că prioritatea PPE este ca pachetul să fie adoptat cât mai repede pentru a intra în vigoare la 1 ianuarie 2026.

Mai multe țări membre ale UE, printre care și România, au solicitat Comisiei Europene o finanțare adecvată pentru Politica Agricolă Comună, cu „personalitate juridică și instituțională proprie”.

România beneficiază de aproape 15 miliarde de euro prin Politica Agricolă Comună.

Un sondaj Eurobarometru arată că 71% dintre români consideră că Politica Agricolă Comună aduce beneficii tuturor europenilor, nu doar agricultorilor.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a dat asigurări că Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună vor ocupa un loc central în viitorul buget al UE.