Integrarea României în Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), anticipată pentru acest an, oferă un cadru de referință solid pentru măsuri structurale care ar putea genera un plus de creștere potențială de aproximativ 0,8% – 1% din PIB, însă efectele depind de capacitatea instituțională de a aplica efectiv standardele organizației și de menținerea unui mediu macroeconomic predictibil, capabil să transforme încrederea investitorilor în capital productiv pe termen lung, arată prim-viceguvernatorul BNR, Leonardo Badea, într-un editorial publicat în Q Magazine.
Potrivit acestuia, aderarea la OCDE nu trebuie interpretată doar ca un succes diplomatic, ci ca o ancoră instituțională care poate contribui la reducerea primei de risc și la creșterea credibilității economiei românești pe piețele internaționale.
Statutul de membru transmite un semnal de stabilitate și predictibilitate către investitori, facilitând accesul la finanțare și susținând trecerea către investiții cu valoare adăugată mai ridicată, orientate spre tehnologie și productivitate. În același timp, alinierea la standardele OCDE în materie de guvernanță corporativă, integritate și transparență poate contribui la o mai bună alocare a resurselor și la integrarea economiei românești în lanțuri valorice globale.
Leonardo Badea avertizează însă că beneficiile aderării nu sunt automate și depind de calitatea politicilor publice, existând riscul unor „reforme de fațadă” dacă schimbările legislative nu sunt urmate de transformări reale în funcționarea administrației și a companiilor de stat.
În opinia sa, aderarea la OCDE marchează începutul unui proces de convergență instituțională și economică pe termen lung, care poate consolida poziția României în discuțiile economice internaționale și poate sprijini apropierea de economiile avansate, dacă standardele asumate sunt aplicate consecvent.
