Connect with us

NATO

Primul raport oficial privind apărarea europeană: UE nu deține capabilitățile militare pentru a îndeplini obiectivele autonomiei sale strategice

Published

on

© European External Action Service

Uniunea Europeană nu posedă toate capabilitățile militare necesare pentru a-și îndeplini nivelul de ambiție privind autonomia sa strategică, avertizează Agenția Europeană de Apărare (EDA) în primul raport anual din istorie privind domeniul apărării europene realizat sub egida procesului anual coordonat de revizuire privind apărarea (CARD), document remis CaleaEuropeană.ro.

Raportul, care a fost prezentat vineri miniștrilor apărării din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, constată că peisajul european al apărării se caracterizează prin niveluri ridicate de fragmentare și investiții reduse în cooperare, în pofida faptului că acest domeniu a beneficiat în ultimii ani de înființarea cooperării structurate permanente (PESCO) în materie de apărare sau de lansarea Fondului European de Apărare.

Documentul oferă “o imagine de ansamblu privind privind eforturile naționale de planificare a apărării și de dezvoltare a capabilităților în toate cele 26 de state membre” participante la Agenția Europeană de Apărare, a spus Josep Borrell, șeful diplomației europene și directorul Agenției, citat într-un comunicat, având în vedere că Danemarca este singurul stat membru care nu participă la cooperarea europeană în materie de apărare.

Statele UE au o “înțelegere neuniformă a conceptului de autonomie strategică”. Finanțarea apărării este insuficientă și pune “în pericol autonomia strategică a UE”

Cu toate acestea, sinteza raportului face referire la semnale îngrijorătoare pentru viitorul apărării europene, mai ales din perspectiva autonomiei strategice asumate politic și declarativ de numeroși lideri naționali și instituționali, precum președintele francez Emmanuel Macron, președintele Consiliului European Charles Michel sau Înaltul Reprezentant Josep Borrell.

Perspectivele privind nivelurile de cheltuieli pentru cercetare și tehnologie în domeniul apărării (R&T) continuă să fie insuficiente, punând în pericol autonomia strategică a UE”, avertizează raportul EDA.

Mai mult, potrivit analizei, statele membre UE plasează prioritățile europene sub cele naționale și au “o înțelegere neuniformă a conceptului de autonomie strategică”.

“Chiar dacă aproape 50% dintre prioritățile statelor membre participante se adresează obiectivelor privind capabilitățile de mare impact, UE nu posedă toate capabilitățile militare necesare pentru a îndeplini nivelul de ambiție militară al politicii de securitate și apărare comune” se mai arată în raport, care subliniază că doar 60% din capabilitățile militare ale statelor membre pot fi desfășurate.

Șase domenii de recomandări și investiții pentru viitorul apărării europene

Conform comunicatului citat, pe baza planificării proprii făcute de statele membre și a dialogurilor cu planificatorii naționali în materie de apărare, raportul identifică oportunități clare de cooperare multinațională și prezintă 55 de oportunități în toate domeniile militare: Terestru (17); Aerian (14); Maritim (12); Spațiu cibernetic (3); Spațiu (4) și Operațiuni comune și factori de activare (5). Raportul concluzionează că multe dintre aceste oportunități au potențialul de a exercita un impact semnificativ asupra peisajului european al capabilităților, de a oferi beneficii operaționale și de a sprijini autonomia strategică a UE. De asemenea, se recomandă 56 de oportunități suplimentare de colaborare pentru cercetare și tehnologie (C&T).

© European Defence Agency (CARD Factsheet)

Raportul identifică șase capabilități de generație următoare ca domenii de interes asupra cărora statele membre să își concentreze eforturile în materie de capabilități, acestea având un potențial ridicat de a mări performanțele operaționale ale UE și ale statelor sale membre pe termen scurt și mediu, asigurând totodată și know-how-ul industrial. Se consideră că aceste domenii au un bun potențial de a fi abordate prin cooperare, pe baza considerațiilor proprii ale statelor membre, și că ar permite participarea largă a națiunilor la nivel de sistem și de subsistem.

Cele șase domenii de interes sunt:

© European Defence Agency (CARD Factsheet)

1. Tanc principal de luptă – pe termen lung, CARD recomandă dezvoltarea în comun și achiziționarea în comun a unui tanc principal de luptă de generație următoare (intrarea în funcțiune la jumătatea anilor 2030), iar pe termen scurt se recomandă modernizarea și actualizarea în comun a capabilităților existente. Dacă statele membre cooperează în ceea ce privește actualizarea capabilităților existente sau colaborează în vederea introducerii altora noi, până la jumătatea anilor 2030 se poate obține o reducere cu 30 % a tipurilor și variantelor existente. 11 țări și-au exprimat interesul față de continuarea cooperării.

2. Navă de suprafață din clasa de patrulare europeană – CARD recomandă înlocuirea navelor de patrulare de coastă și în larg în următorul deceniu și dezvoltarea unei abordări pe bază de platforme navale modulare la nivelul UE. S-au identificat oportunități de cooperare pentru achiziționarea în comun de echipamente deja disponibile pe piață, realizarea în comun a logisticii pentru nave similare și introducerea de cerințe funcționale comune în viitor, iar 7 state membre și-au exprimat intenția de a colabora.

3. Sisteme de echipamente pentru soldați – pe termen scurt, CARD recomandă modernizarea sistemelor de echipamente pentru soldați prin achiziționarea în comun de sisteme existente, inclusiv prin armonizarea cerințelor și crearea unui grup de utilizatori pentru instruire și exerciții virtuale comune, cu utilizarea de instrumente IT comune. Pe termen lung se recomandă dezvoltarea unei arhitecturi comune pentru toate subsistemele până la jumătatea anilor 2020, cu utilizarea tehnologiei de ultimă generație. 10 țări și-au exprimat interesul de a merge înainte cu colaborarea.

4. Contracararea sistemelor UAS / restricționarea accesului / interzicerea zonei – CARD recomandă să se dezvolte capacitatea europeană de contracarare a sistemelor de aeronave fără pilot la bord (UAS) pentru a îmbunătăți protecția forțelor, precum și să se contribuie la stabilirea unui standard european de restricționare a accesului / interzicere a zonei (A2/AD). CARD concluzionează că abordările europene în materie de capabilități pentru A2/AD se află în mod clar într-un punct de cotitură, în care capabilitatea fie va fi dezvoltată în mod colaborativ, fie nu va mai fi realizată deloc pentru forțele europene.

5. Apărarea în spațiu – CARD recomandă dezvoltarea unei abordări europene privind apărarea în spațiu pentru a îmbunătăți accesul la serviciile spațiale și protecția dotărilor din spațiu. Acesta fiind un domeniu operațional emergent, colaborarea sporită ar contribui la o mai mare implicare a ministerelor apărării și la recunoașterea necesităților militare în cadrul programelor spațiale mai ample derulate la nivelul UE.

6. Mobilitate militară sporită – CARD recomandă participarea mai activă a tuturor statelor membre la programele de mobilitate militară, în special în ceea ce privește transportul aerian și maritim, facilitățile logistice și creșterea rezilienței sistemelor și proceselor informatice conexe în condiții de război hibrid, până la jumătatea anilor 2020.

Concluzia principală a raportului este că vor fi necesare eforturi continue pe o perioadă îndelungată în privința cheltuielilor, a planificării și a cooperării în materie de apărare, pentru a reduce fragmentarea costisitoare și a beneficia de sinergii și de o interoperabilitate militară sporită.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Mircea Geoană, despre mobilizarea de forțe militare ruse la granița cu Ucraina: Există elemente care ne fac să credem că este ceva serios

Published

on

© NATO/ Flickr

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a declarat duminică seară că “există elemente care ne fac să credem că este ceva serios” cu referire la mobilizarea de forțe militare ruse la granița cu Ucraina.

“Am mai avut în luna iunie, anul acesta, o mobilizare poate similară ca număr de trupe.Dar avem elemente pe care nu le pot comunica public, pentru că sunt mai sensibile, care ne fac să credem că de această dată este vorba de ceva poate și mai serios. Spun poate pentru că nu există astăzi niciun indiciu clar despre intenția reală pe care Federația Rusă, președintele Putin, care ia decizia în ultimă instanță, le-ar avea în vedere. Este posibil să fie o variantă de a pune o presiune masivă asupra Ucrainei și indirect asupra Occidentului, poate să fie o formulă hibridă, poate să fie ceea ce am văzut în 2014, o incursiune militară de o anvergură mai mică sau mai mare pe teritoriul suveran al unui stat. Mesajul NATO pentru Federația Rusă este dezescaladare, transparență și revenire la dialog”, a afirmat Mircea Geoană, la Antena 3, în cadrul emisiunii “Punctul de întâlnire”.

 

El a precizat că Rusia refuză dialogul, oferind exemplul celor patru invitații pe care el le-a formulat și care nu au fost acceptate de partea rusă pentru a organiza un Consiliu NATO – Rusia.

Secretarul general adjunct al NATO a amintit de discuția telefonică pe care președintele american Joe Bien o va avea marți cu președintele rus Vladimir Putin, cu privire la activitățile militare ruse la granița cu Ucraina. Alte subiecte sunt stabilitatea strategică, problemele cibernetice și regionale. În spațiul cibernetic are loc, spune Geoană, o confruntare permanentă, atacuri dintre care unele sunt girate de unele state, altele sunt efectuate de grupuri tolerate în Rusia.

În context, Mircea Geoană a precizat că scutul aerian de la Deveselu este o structură pur defensivă, și că Rusia, care se declară amenințată de rachetele din România, a desfășurat de la Marea Barents la Marea Neagră sisteme de rachete de ultimă generație.

Se crede că peste 94.000 de soldați ruși sunt masați în apropierea granițelor Ucrainei. Ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, a declarat vineri că Moscova ar putea planifica o ofensivă militară pe scară largă la sfârșitul lunii ianuarie, citând rapoarte ale serviciilor de informații. Oficialii americani au ajuns la concluzii similare.

Președintele american a declarat recent că el și consilierii săi pregătesc un set cuprinzător de inițiative menite să îl descurajeze pe Putin de la o invazie. El nu a oferit mai multe detalii, dar administrația a discutat despre parteneriatul cu aliații europeni pentru a impune mai multe sancțiuni Rusiei.

Secretarul de stat american Antony Blinken l-a avertizat pe ministrul rus de externe Serghei Lavrov, la Stockholm, la reuniunea Consiliului Ministerial al OSCE, că Statele Unite și aliații săi europeni vor impune “costuri și consecințe severe Rusiei dacă aceasta va întreprinde noi acțiuni agresive împotriva Ucrainei”.

De asemenea, SUA au evocat în cadrul reuniunii miniștrilor de externe ai NATO de la Riga, “probe” care ar arăta că Rusia ia în calcul „importante acțiuni agresive împotriva Ucrainei” şi au promis să o facă să plătească “un preţ ridicat” dacă va trece la fapte.

Pe cale de consecință, preşedintele american Joe Biden va transmite omologului său rus, Vladimir Putin, ”preocupările SUA faţă de activităţile militare ruseşti în apropiere de frontiera cu Ucraina şi va reafirma sprijinul SUA pentru suveranitatea şi integritatea teritoriala a Ucrainei” în cadrul convorbirii pe care cei doi şefi de stat o vor avea marţi în format de teleconferinţă, potrivit Casei Albe.

Continue Reading

NATO

Un distrugător american de rachete ghidate a sosit în portul Constanța, pe flancul estic al NATO

Published

on

© U.S. Naval Forces Europe-Africa / U.S. 6th Fleet

Distrugătorul american de rachete ghidate din clasa Arleigh Burke USS Arleigh Burke (DDG 51) a sosit duminică în portul Constanța, pentru o vizită programată, informează Ambasada Statelor Unite la București.

Aceasta este a doua escală portuară a navei de la sosirea în Marea Neagră, la 25 noiembrie. Anterior, nava a vizitat Varna, Bulgaria, între 26 și 28 noiembrie. În timp ce se află în Marea Neagră, Arleigh Burke desfășoară operațiuni de rutină pentru a asigura securitatea maritimă și stabilitatea regională, arată sursa citată.

Sosirea distrugătorului american la Marea Neagră apare într-un climat de securitate complicat pe fondul faptului că Statele Unite au avertizat că Rusia ar plănui o ofensivă militară în Ucraina, anul viitor. Pe cale de consecință, preşedintele american Joe Biden va transmite omologului său rus, Vladimir Putin, ”preocupările SUA faţă de activităţile militare ruseşti în apropiere de frontiera cu Ucraina şi va reafirma sprijinul SUA pentru suveranitatea şi integritatea teritoriala a Ucrainei” în cadrul convorbirii pe care cei doi şefi de stat o vor avea marţi în format de teleconferinţă, potrivit Casei Albe.

 

Din august, Arleigh Burke a patrulat în Mările Barents, Baltică, Neagră și Mediterană, toate în zona de responsabilitate a Flotei a șasea. De-a lungul acestei patrule, Arleigh Burke a operat alături de o varietate de aliați și parteneri NATO, inclusiv nave din cadrul Grupului maritim permanent NATO (SNMG) 1. Printre precedentele escale ale navei în timpul patrulării se numără Tallinn, Estonia și Helsinki, Finlanda.

Vizita navei la Constanța urmează unei vizite anterioare a navei amiral a Flotei a șasea a SUA USS Mount Whitney (LCC 20) și a distrugătorului USS Porter (DDG 78) din clasa Arleigh Burke, care au efectuat o vizită în port în oraș, între 12 și 14 noiembrie.

Arleigh Burke este unul dintre cele patru distrugătoare ale marinei americane cu baza la stația navală Rota, Spania, și este alocat Comandantului Forței operative 65 în sprijinul arhitecturii de apărare antirachetă aeriană integrată a NATO.

Flota a șasea a SUA, cu sediul la Napoli, Italia, desfășoară întregul spectru de operațiuni comune și navale, adesea în colaborare cu parteneri aliați și interinstituționali, pentru a promova interesele naționale ale SUA și securitatea și stabilitatea în Europa și Africa.

Continue Reading

NATO

Directorul SRI, vizită în SUA și la Bruxelles pe fondul “amplificării măsurilor de securitate pentru România și flancul estic NATO”. Eduard Hellvig s-a întâlnit cu directorii CIA și FBI

Published

on

© Serviciul Român de Informații

Zilele acestea, directorul Serviciului Român de Informații, Eduard Hellvig, însoțit de o delegație din conducerea instituției, a realizat o vizită partenerială la Bruxelles și în Statele Unite ale Americii. În cadrul acestor întâlniri a fost reconfirmat angajamentul ferm de a continua și de a dezvolta excelenta cooperare dintre serviciile de informații, potrivit unui comunicat al SRI.

“Pe parcursul întâlnirilor, conducerea SRI a avut întâlniri cu o serie de oficiali americani din domeniul informațiilor – Avril Haines, directorul Comunității Naționale de Informații a SUA, William J. Burns, directorul CIA și Christopher Wray, directorul FBI. De asemenea, au avut loc discuții cu Robin Dunnigan, Adjunct al Secretarului de Stat pentru Europa Centrală şi de Est în Biroul de Afaceri Europene şi Euroasiatice”, se arată în comunicat. 

De asemenea, pe agenda convorbirilor s-au regăsit subiecte de actualitate care privesc securitatea regională și globală, cu accent pe importanța schimbului de informații si al cooperării în domeniul intelligence.

“Discuțiile au prilejuit în egală măsură o analiză a situației de securitate din regiune și a capacităților comune prin care se poate crește nivelul rezilienței în fața amenințărilor constante la adresa securității naționale a ambelor state. De ambele părți a fost reconfirmat angajamentul ferm de a continua și de a dezvolta excelenta cooperare dintre serviciile de informații, precum și parteneriatul solid care leagă instituțiile și statele noastre”, conform informării publice a Serviciului Român de Informații.

Totodată, delegațiile română și cea americană au reconfirmat angajamentul ferm de a contracara factorii de risc care reprezintă provocări actuale de securitate pentru cele două state, pentru securitatea regională și globală.

“Vizita directorului SRI se înscrie în cadrul parteneriatului România-SUA pe componenta de Intelligence. Dialogurile au vizat în principal amplificarea măsurilor specifice de securitate pentru România și flancul de Est al NATO. Discuțiile au prilejuit în egală măsură o analiză a situației de securitate din regiune și a capacităților noastre comune cu scopul de a crește nivelul rezilienței în fața amenințărilor constante la adresa securității naționale a ambelor state”, potrivit unei declarații a purtătorului de cuvânt al SRI, Ovidiu Marincea.  

Anunțul vizitei directorului SRI în SUA vine după ce consilierii pe probleme de securitate națională ai președinților SUA și României au discutat marți la telefon, context în care au convenit asupra importanței unei coordonări strânse la nivel bilateral și prin intermediul NATO în ceea ce privește securitatea la Marea Neagră.

Separat, ministrul de externe Bogdan Aurescu a subliniat joi, în cadrul reuniunii de la Riga a miniștrilor de externe din NATO, importanța strategică a Mării Negre pentru securitatea euroatlantică, reamintind, alături de toți ceilalți miniștri de externe aliați, preocuparea României pentru situația de securitate din regiune generată de desfășurarea de trupe ruse la frontierele Ucrainei.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
U.E.6 mins ago

Viitorul cancelar al Germaniei, Olaf Scholz, anunță că își va concentra politica externă asupra colaborării cu țările democratice

Cristian Bușoi10 mins ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din Parlamentul European: Zi plină cu ”multe dezbateri despre criza energiei, schimbul de date din UE și susținerea cercetării și inovării”

Dan Motreanu11 mins ago

Raportul privind zonele urbane, coordonat de eurodeputatul Dan Motreanu în numele PPE, a primit undă verde din partea Comisiei pentru dezvoltare regională din PE

JUSTIȚIE54 mins ago

Klaus Iohannis: Rămân un partener al efortului de reformare a sistemului judiciar. O justiție independentă reprezintă o adevărată modernizare a statului

COMISIA EUROPEANA59 mins ago

Noile norme privind cotele TVA oferă statelor membre o mai mare flexibilitate, sprijinind în același timp prioritățile UE în ceea ce privește mediul, digitalizarea și sănătatea publică

Corina Crețu1 hour ago

Corina Crețu: Directiva privind salariul minim va accelera reducerea disparităților sociale. În România, salariul minim ar fi de cca. 3500 lei dacă s-ar aplica indicatorul de 60% din salariul mediu brut

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 hours ago

Pachetul ”Fit for 55”: Marian-Jean Marinescu propune ca fondurile rezultate din comerțul cu emisii să se întoarcă în industria din care au fost colectate și să fie investite în combustibilii alternativi

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Uniunea Europeană caută noi mijloace pentru a combate violența împotriva femeilor, persoanelor LGBTQ+ și altor minorități

CONSILIUL UE2 hours ago

Ministrul sănătății, Alexandru Rafila, mesaj de la Bruxelles: Colaborarea UE-OMS, esențială în contextul amenințărilor de sănătate publică 

MAREA BRITANIE3 hours ago

SUA, Germania, Franța, Italia și Regatul Unit sprijină ”suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei” și cer Rusiei să detensioneze situația: Diplomația este singura cale

ROMÂNIA4 days ago

Premierul Nicolae Ciucă atrage atenția că trebuie elaborată cât mai rapid OUG privind cadrul de implementare a PNRR

ROMÂNIA6 days ago

Klaus Iohannis a decorat cadre medicale, profesori și reprezentați ai societății civile cu prilejul Zilei Naționale a României: O recunoaștere a meritelor oamenilor care aduc cinste țării noastre

MAREA BRITANIE6 days ago

Ziua Națională a României. Ambasadorul Regatului Unit la București: Combaterea problemelor climatice va reprezenta un ”aspect important al cooperării” dintre țările noastre

POLITICĂ6 days ago

Premierul Nicolae Ciucă, îndemn la unitate de Ziua Națională: Marea Unire rămâne cea mai frumoasă pagină din istoria României, o lecție despre coeziune care acum ne este necesară

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Ursula von der Leyen salută decizia OMS de a începe negocierile pentru un tratat internațional privind pandemiile: Spiritul de acțiune colectivă, singurul răspuns pentru combaterea pandemiilor

U.E.1 week ago

Charles Michel, la sesiunea specială a Adunării Mondiale a Sănătății pentru un tratat internațional privind pandemiile: Sper că vom face istorie. Abordarea „O singură sănătate” este un „must-have”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Mircea Hava pune la dispoziția oricărei ”comunități care dorește să cunoască și să acceseze fondurile” UE experiența sa de peste 20 de ani ca primar: Banii europeni pot schimba, din temelii, un oraș

ROMÂNIA1 week ago

Varianta Omicron: România trimite un avion Tarom pentru a-și repatria cetățenii blocați în Africa de Sud și se oferă să ajute și alte state UE care nu au reușit acest lucru, în limita capacității aeronavei

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu ministrul Sănătății: România urmează recomandările ECDC și ale Comisiei Europene. Românii care vin din țări din sudul Africii vor fi carantinați timp de 14 zile

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 weeks ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Digitalizarea reprezintă soluția pentru a eficientiza statul. Trebuie să fructificăm oportunitățile financiare europene pentru investiții în acest domeniu

Team2Share

Trending