Cea de-a 8-a reuniune a Consiliului de asociere UE-Republica Moldova se va derula la Bruxelles, la 21 mai 2024, potrivit unui comunicat al Consiliului Uniunii Europene.

Reuniunea va fi prezidată de Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe și politica de securitate, Josep Borrell. Prim-ministrul Republicii Moldova, Dorin Recean, va conduce delegația Republicii Moldova. Comisarul pentru vecinătate și extindere, Olivér Várhelyi, va participa, de asemenea, la reuniune.

Reuniunea – prima în urma deciziei Consiliului European de a deschide negocierile de aderare cu Republica Moldova – va începe cu o discuție privind relațiile bilaterale, axându-se pe procesul de aderare a Republicii Moldova la UE, precum și pe dialogul politic și pe reforme, în special în domeniile justiției, libertății și securității.

Delegația UE și delegația Republicii Moldova vor continua să facă schimb de opinii privind cooperarea și convergența în domeniul politicii externe și de securitate, precum și privind cooperarea economică și sectorială, în special în domeniul energiei, al comerțului și al aspectelor legate de comerț.

Consiliul de asociere va desfășura, de asemenea, un schimb de opinii cu privire la provocările globale și regionale.

Ultima reuniune a Consiliului de asociere UE-Republica Moldova a avut la începutul lunii februarie a anului trecut, fiind la acel moment prima de când această țară a primit statutul de țară candidată la Uniunea Europeană.

Amintim că la 3 martie 2022, autoritățile de la Chișinău au semnat cererea de aderare a țării la UE, iar la 23 iunie, același an, șefii de stat sau de guvern europeni au decis să acorde Republicii Moldova statutul de  țară-candidată la UE, urmând ca această călătorie să ajungă într-o nouă etapă la 14 decembrie 2023,  când Consiliul European a hotărât începerea negocierilor de aderare.

Aceste decizii au culminat cu hotărârea Comisiei Europene, la 13 martie 2024, de a înainta Consiliului UE propunerile privind cadrele de negociere cu Ucraina și Republica Moldova, a căror adoptare este necesară pentru a demara discuțiile cu cele două țări.

Reuniți la 22 martie la Bruxelles în cadrul Consiliului European, șefii de stat sau de guvern și-au exprimat sprijinul pentru adoptarea rapidă și fără întârziere a cadrelor de negociere pentru aderarea Republicii Moldova și Ucrainei la UE și care pot constitui un facilitator de identificare a soluției pentru dosarul transnistrean.

În aceeași zi, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat o Declarație cu privire la integrarea europeană a țării, în care își arată convingerea că doar aderarea la UE va asigura viitorul Republicii Moldova în calitate de țară suverană, neutră, integră și democratică, iar calea ireversibilă de integrare și aderare la UE reprezintă un proiect de prioritate națională.

Citiți și: R. Moldova își propune să reintegreze Transnistria în vederea aderării la UE până în 2030, declară președinta Maia Sandu: Lucrăm în acest sens, dar nu depinde doar de noi

”Republica Moldova este pe o cale istorică spre UE”, sublinia președintele Consiliului European, Charles Michel, cu prilejul unei întâlniri cu președinta Maia Sandu, la finalul lunii aprilie, chiar înainte de a celebra 20 de ani de la cel mai mare val de extindere a UE, moment ce i-a oferit celei din urmă ocazia de a reafirma agajamentul său pentru o Republică Moldova în UE. 

Preşedinta Maia Sandu a confirmat vineri la Berlin relatările din mass-media conform cărora Republica Moldova negociază un acord de securitate cu UE, relatează EFE, conform Agerpres.

“Acest acord de securitate va fi un fel de umbrelă pentru activităţi deja existente şi sperăm că, de asemenea, pentru altele noi”, a afirmat ea la o conferinţă de presă comună cu cancelarul german Olaf Scholz.

Republica Moldova este pe cale să semneze săptămâna viitoare un pact de securitate important cu Uniunea Europeană, a relatat Financial Times, care a precizat că, potrivit propunerii consultate, Chișinăul va îmbunătăți schimbul de informații, va participa la exerciții militare comune și se va alătura eforturilor colective de achiziționare de arme ale UE.

Maia Sandu a reamintit că Republica Moldova beneficiază deja de o misiune civilă europeană creată anul trecut şi la care participă mai multe state membre ale UE, precum şi de diferite forme de cooperare în domeniul securităţii cu UE cum ar fi de pildă securitatea cibernetică.

Întrebat despre posibilitatea semnării unui acord de securitate bilateral cu Republica Moldova, cum a făcut Franţa, Scholz a răspuns că cooperarea în chestiuni de securitate şi armament s-a intensificat în ultima perioadă şi va continua să avanseze pe această cale.

În scurta declaraţie de presă, cancelarul german a reafirmat sprijinul Berlinului faţă de Chişinău în procesul integrării europene, precum şi solidaritatea Germaniei în faţa consecinţelor invaziei ruse în Ucraina şi a ceea ce a descris drept încercările de destabilizare din partea Moscovei.

“Avem cunoştinţă de actori ruşi care încearcă să destabilizeze (Republica) Moldova, dar (Republica) Moldova şi-a demonstrat mereu în mod admirabil capacitatea de rezistenţă”, a mai spus Scholz, care a lăudat în plus “programul ambiţios” al guvernului Maiei Sandu de a moderniza ţara şi de a “o adapta provocărilor viitorului”.

Aflată la Berlin, președinta Republicii Moldova s-a întâlnit cu președintele federal Frank-Walter Steinmeier, cancelarul Olaf Scholz, președinta legislativului Bärbel Bas și membrii comisiilor parlamentare pentru afaceri externe și afaceri europene. 

România și Republica Moldova vor prelua Secretariatul Grupului de monitorizare a Procesului Bologna pentru perioada iulie 2024 – iunie 2027, anunță Ministerul Educației într-un comunicat.

”Mă bucur pentru această oportunitate pe care România o are în consolidarea poziției în cadrul comunității europene cu atât mai mult cu cât între 2010 și 2012 am avut onoarea să coordonez echipa Secretariatului Bologna. Voi continua, alături de experți în domeniu, eforturile atât pentru promovarea unui învățământ de calitate, echitabil și coerent, adaptat nevoilor studenților și personalului academic, cât și pentru facilitarea mobilităților internaționale. Încă o veste bună pentru consolidarea poziției României în cadrul cooperării transnaționale: în anul 2027, țara noastră va organiza, împreună cu Republica Moldova, la Iași, respectiv la Chișinău, Conferința ministerială a Spațiului European al Învățământului Superior!”, a subliniat Ligia Deca, ministra Educației.

Candidatura comună a fost transmisă co-președinților Spațiului european al învățământului superior, în decembrie 2023. Aceasta a fost discutată în cadrul reuniunii BFUG din februarie 2024 și validată la reuniunea BFUG din aprilie 2024.

Aprobarea formală va avea loc în cadrul Conferinței ministeriale a Spațiului european al învățământului superior de la Tirana, 29-30 mai 2024.

Conform detaliilor oferite de minister, Secretariatul BFUG va avea sediul la București, în cadrul Unității Executive pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI), aflată în subordinea Ministerului Educației.

Secretariatul va fi compus din 8-12 persoane, incluzând experți români și experți desemnați de Ministerul Educației și Cercetării din Republica Moldova.

Experții vor sprijini activitatea BFUG și a substructurilor BFUG atât în termeni de politică, cât și din punct de vedere logistic, precum și în privința aspectelor ce țin de IT (website, arhivă) și comunicare.