Sănătatea femeii în România reprezintă un tablou complex, alcătuit din politici de sănătate care ar trebui să se concentreze pe prevenție, informare și acces echitabil la servicii de sănătate de bază. Inegalitatea între bărbați și femei există și în cazul accesului la asistență medicală. La nivelul UE, chiar și atunci când bărbații și femeile suferă de aceeași boală, femeile sunt diagnosticate, în medie, cu patru ani mai târziu decât bărbații pentru peste 700 de boli. Când implementarea programelor de screening nu este asumată și finanțată, statisticile confirmă că femeile din România mor din cauza unor forme prevenibile de cancer. Astfel, tinere, mame, surori sau bunici își pierd viața, mult prea devreme, pentru că nu au avut acces la programele de screening, sau nu au fost informate cu privire la campaniile de vaccinare care se derulează la nivel național.
Experți în sănătate, medici de specialitate, asociații de pacienți, deputați și senatori, se reunesc într-un eveniment dedicat sănătății femeii – Conferință și Masterclass „Sănătatea femeii. Gender medicine” – Management performant și soluții de finanțare eficiente, în ediția a5-a, la Palatul Parlamentului, în data de 29 aprilie. Evenimentul se desfășoară sub auspiciile Comisiei pentru Sănătate din Senatul României, Subcomisiei pentru populație și dezvoltare din Senatul României, Ambasadei Israelului în România și Institutului Național de Sănătate Publică și este organizat de Revista pentru Politici de Sănătate.
În ceea ce privește starea de sănătate în România, raportul de țară arată că în 2022, speranța medie de viață la naștere în România era de 76,6 ani (71,3 ani pentru bărbați și 79,2 ani pentru femei). În acest clasament mai suntem urmați doar de Latvia și Bulgaria. Prin urmare, față de rapoartele publicate în 2023, respectiv 2021, speranța de viață în România a crescut, dar rămâne în continuare una dintre cele mai scăzute din UE, cu mult sub media europeană.
Principalele cauze ale mortalității provocate de cancer, la nivel european, sunt cancerul pulmonar, cancerul colorectal, cancerul mamar (care afectează aproape exclusiv femeile) și cancerul de prostată (care afectează numai bărbații).
La nivel național, cancerul de sân reprezintă forma de cancer care provoacă cele mai multe decese în rândul româncelor. Datele din ancheta europeană de sănătate realizată prin interviu (EHIS) din 2019 arată că doar 9,2 % dintre femeile cu vârste cuprinse între 50 și 69 de ani din România au declarat că au efectuat screeningul pentru depistarea cancerului de sân în ultimii doi ani, în timp ce media UE a fost de 65,9 %.
În mod similar, 25,3 % dintre femeile cu vârste cuprinse între 20 și 69 de ani din România au raportat că au efectuat screeningul pentru depistarea cancerului de col uterin în ultimele 24 de luni – sub media UE de 59,9 %. Mai mult de 90% dintre fetele din Islanda, Portugalia și Norvegia au primit dozele recomandate de vaccin HPV pentru prevenirea cancerului de col uterin în 2021 – mai mult decât dublu față de ratele din Bulgaria, Franța, Luxemburg, Slovenia și Letonia.
